
Piaţa creditelor din SUA este sub presiune, pe fondul ieşirilor masive ale investitorilor, în urma creşterii explozive a randamentelor pentru titlurile de stat.
Bloomberg scrie că, săptămâna trecută, s-au înregistrat ieşiri record, de circa 6,5 miliarde de dolari, din fondurile de investiţii care deţin credite securitizate. Recordul anterior, de 3,6 miliarde, s-a înregistrat în decembrie 2018.
Cele mai afectate au fost fondurile de investiţii ETF (Exchange Traded Fund) care au în portofolii titluri securitizate pe baza creditelor cu dobândă variabilă acordate companiilor, cum este Invesco Senior Loan ETF, tranzacţionat la bursă cu simbolul BKLN.
Ieşirile cumulate pentru patru zile au fost de 1,4 miliarde de dolari, cele mai mari de la înfiinţarea fondului în 2011 (vezi graficul).
Ieşiri record pentru un interval similar de patru zile, de 1 miliard de dolari, a înregistrat şi Blackstone Senior Loan ETF.
Bloomberg subliniază că investitorii au trecut la vânzarea masivă a creditelor corporate, în special a celor care au rating speculativ.
O tendinţă similară se observă pentru toate fondurile de investiţii în obligaţiuni cu rating speculativ. Datele de la LSEG Lipper preluate de Bloomberg arată că ieşirile nete de săptămâna trecută au fost de circa 9,6 miliarde de dolari, după intrări de 271,3 milioane în săptămâna precedentă, pe fondul unei creşteri a randamentelor pentru obligaţiunile cu rating speculativ până la un maxim al ultimelor 16 luni.
Agenţia de ştiri americană mai scrie că investitorii au ieşit masiv şi din ETF-urile construite pe baza obligaţiunilor emise pe pieţele emergente, în condiţiile în care "vânzările masive au afectat pieţele globale, pe fondul temerilor tot mai mari că planurile tarifare ale lui Donald Trump vor declanşa o recesiune în cea mai mare economie a lumii".
Fondul iShares J.P. Morgan USD Emerging Markets Bond ETF, tranzacţionat cu simbolul EMB, a înregistrat ieşiri de 215 milioane de dolari săptămâna trecută, în condiţiile în care valoarea sa nominală este de circa 13 miliarde de dolari.
Datele de la Bloomberg arată că ieşirile totale din fondurile de investiţii de pe pieţele emergente au fost de circa 347 de milioane de dolari, în condiţiile în care valoarea totală a activelor administrate era de 340,3 miliarde de dolari. Cele mai mari ieşiri, de circa 256 de milioane de dolari, au fost din fondurile de obligaţiuni.
După repartizarea geografică, cele mai mari ieşiri au fost din fondurile de investiţii în economiile emergente din Asia - Pacific, de 261,9 milioane de dolari, în special din fondurile de acţiuni (221,5 milioane de dolari).
Fondurile de investiţii cu expunere pe România au înregistrat ieşiri de 7,8 milioane de dolari, toate din fondurile de obligaţiuni, în condiţiile unei expuneri totale de 859 de milioane de dolari.
Cele mai recente date de la Institute of International Finance, pentru martie 2025, arată un declin substanţial al fluxurilor de portofoliu către pieţele emergente. Ieşirile nete au fost de 17,1 miliarde de dolari, determinate de atât de ieşirile din fondurile de acţiuni (12,4 miliarde), cât şi din cele de obligaţiuni (4,8 miliarde).
"Această deteriorare a fluxurilor a avut loc pe fondul unei incertitudini globale tot mai mari", se arată în raportul de la IIF, iar "investitorii au petrecut cea mai mare parte a lunii martie repoziţionându-se în aşteptarea noilor măsuri comerciale ale SUA".
Un trader de la Columbia Threadneedle Investments din New York a declarat pentru Bloomberg că nu este îngrijorat de perspectiva unei recesiuni economice, însă este îngrijorat de perspectiva unei crize financiare, mai ales când pilonii de bază ai sistemului financiar internaţional, dolarul şi obligaţiunile guvernamentale americane, au ajuns să prezinte caracteristici specifice pieţelor emergente, respectiv vânzările simultane, în ciuda creşterii randamentelor.
Datele prezentate de revista Risk arată că băncile din SUA deţineau un volum record de obligaţiuni guvernamentale americane la sfârşitul anului trecut. Valoarea obligaţiunilor disponibile pentru vânzarea era de 1,02 trilioane, a titlurilor deţinută până la maturitate de 507 miliarde de dolari, iar obligaţiuni cu o valoare de 731,7 miliarde erau incluse în portofoliul de tranzacţionare.
În afara titlurilor deţinute până la maturitate, valoarea portofoliilor de obligaţiuni guvernamentale este marcată zilnic la piaţă şi poate conduce la înregistrarea unor pierderi semnificative pe fondul creşterii accelerate a randamentelor.
O serie de analişti independenţi avertizează că sistemul financiar global se îndreaptă către o "furtună" majoră, în condiţiile în care instituţii financiare mari, cum sunt fondurile de pensii, sunt forţate să vândă în continuare obligaţiunile guvernamentale americane.
Vânzătorii îşi vor găsi tot mai greu cumpărătorii, deoarece băncile globale de importanţă sistemică nu mai pot cumpăra obligaţiunile guvernamentale, pe fondul cerinţelor de respectarea a indicatorilor de risc şi a creşterii aversiunii faţă de acumularea unor riscuri suplimentare în bilanţuri.
Pe de altă parte, cumpărătorii străini vor evita noi achiziţii în încercarea de a se proteja împotriva riscului de depreciere a dolarului american.
În tot acest context deosebit de "tulbure", "Federal Reserve este paralizată politic, blocată de perspectiva inflaţiei şi teama de hazardul moral".
Cu alte cuvinte, pieţele financiare globale se pot confrunta cu declanşarea subită a unui mecanism de contagiune şi extindere necontrolată a crizei de pe piaţa obligaţiunilor americane, care par să îşi piardă rapid calitatea de active de ultimă instanţă şi bază de colateral pentru sistemul financiar internaţional.
Concluzia analiştilor financiar independenţi este că ne aflăm în prima fază de amorsare a unei bucle feedback pozitive cu efecte deosebit de destabilizatoare, marcată de erodarea lichidităţii, creşterea spread-urilor, algoritmi care interpretează greşit semnalele de pe piaţă, în timp ce băncile centrale majore nu pot sau nu vor să acţioneze.
Se pare că purtarea centurilor de siguranţă tocmai a devenit opţională.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 10:00)
Mai interesant,ar fi,ce se intampla in Europa,
ca sunt mari probleme economice si financiare,
nu n e incalzeste cu nimic,problemele altora.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 11:28)
Problemele americane sunt încântântoare. Bufonul lovește la temelia dolarului, ceea ce face din euro singura alternativă.
Cu cât își mai tare cu tesla în coate, cu atât suntem mai avantajați, doar Rusia crapă subit.
1.2. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 15.04.2025, 12:51)
...
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 14:28)
Uită-te pe grafice, fă o pauză de la scripturile de propagandă.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 14:36)
Graficele din creierul tau distrus sant egale cu zero
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 11:39)
Toata nebunia a fost declansata de trump pt ca nu vrea sa traisca in limitele posibilitatilor. Vor sa continue sa cheltuiasca deficit anual 2 triliarde, dar cumva altii sa plateasca pt asta.
Similar cu vom face zid si mexic va plati pt zid. Normal ca n-a platit mexic nimic, mexic a spus, noua nu ne trebuie gard.
Asa si cu tarifele, trump insita ca "alte tari le platesc", dar in fapt sunt platite in vama de catre importatorii americani. si apoi de clientul final, sau se scad din marjele comerciale, oricum americanii.
deficite, inflatie provocata de tarife, instabilitate politica si economica, scadere si volatilitate dolar care e rezerva mondiala- Trump se joaca cu focul langa capita de fan.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 12:39)
N ai inteles nimic,
el vrea sa reduca deficitul enorm lasat de Biden, cum a fost posibil sa conduca el aceasta mare putere si sa o traga in jos
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 14:02)
teoria e una , practica arata ca au crescut dobanzile la bonduri. deficitul ramane ca la biden. 7,5% prognozat pt 2025.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 14:30)
deficitele cresc pentru gibonul își bate joc de venituri. Administrația bufonului nu știe economie de bază. Dezvoltatorii imobiliari știu să suprapună materiale de construcții pe banii altora și un capac de 95%.
2.4. Idiotule (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 14:33)
"...teoria e una , practica arata ca au crescut..."
pai in cateva luni ce era sa se intample, ori esti idioţeluţ, ori esti tâmpiţeluţ,
trebuie timp si energie sa repari ce a distrus senilulbtau in 4 ani, aia da performanta
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 12:35)
America in recesiune si criza financiara, vai ce gluma buna (proasta),
asta e ca si cum ai afirma ca Ucraina castiga razboiul :
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 14:31)
Și ce face Ucraina dacă Sovietul pierde 1500 soldați pe zi?
Te pomenești că SUA n-a cunoscut criza, putlerizde! :
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 14:35)
Pierderi ucraina 1.000.000, a ramas acolo numai drojdia de asasini mercenari cumparati
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2025, 18:43)
abureli de parca am fi intr-un sistem capitalist, nu intr-unul in care toti stiu sigur ca vor fi salvati de tiparnita fed