VIDEO Sistemul bancar, sub teroarea populismului şi suprataxării

• Florin Dănescu: "Societatea, la nivel mondial, nu este pregătită pentru populism" • Septimiu Stoica: "Educaţia financiară ar trebui extinsă de la consumatorii de credit până la persoanele din structuri instituţionale inclusive"

Principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori şi instituţiile de credit este populismul, susţin reprezentanţii băncilor. Aceştia apreciază că efectele sunt accentuate de intermedierea financiară scăzută - sub o treime din media europeană -, de suprataxarea sistemului bancar şi de amenzile aplicate băncilor.

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a spus, în cadrul interviului pe care l-am realizat la Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB): "În România, intermediarea financiară este săracă, reprezintă 25% din produsul intent brut. Atât este ponderea creditelor populaţiei şi companiilor, faţă de o medie europeană de 90%. Această realitate porneşte de la nivelul de educaţie financiară, de la moştenirea noastră din comunism şi din lipsa acumulării de capital a societăţii româneşti. Un exemplu ar fi slaba bancarizare a mediului rural cauzată de nivelul de trai scăzut şi de depopulare, care încetinesc dezvoltarea infrastructurii rurale".

Interviul cu Florin Dănescu şi cu profesorul Septimiu Stoica, avocat şi conciliator în cadrul CSALB, face parte din seria de podcasturi realizate de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar pe teme de educaţie financiară şi problematici la zi din sectorul financiar-bancar.

În ocazie, reprezentantul ARB ne-a mai spus: "Pentru că suntem într-un an alectoral, tragem un semnal de alarmă pentru ceea ce reprezintă populismul. Societatea, şi nu doar la noi, ci la nivel mondial, nu este pregătită pentru populism. Din păcate, populismul nu este aşa cum credem când vedem un politician care vrea să fie simpatic. Populismul este o dramă la nivel de societate, pentru că oamenii sunt dezinformaţi cu urmări dramatice în viitorul lor. Cum se întâmplă acest fenomen? De pildă o industrie, cum este cea bancară, este luată drept ţintă pentru că aduce rating. Astfel, unii oameni îşi creează un avantaj electoral găsind un adversar pe care îl hărţuiesc sau îl arată cu degetul pentru a crea o percepţie negativă asupra acestuia, care, de multe ori, nu are legătură cu realitatea. Când se întâmplă lucrurile acestea, apare şi reversul: neîncrederea industriilor faţă de actul politic sau cel legislativ.

În acest an electoral băncile au intrat cu o percepţie negativă, dar profund nedreaptă, în contextul în care, în pandemie, au reprezentat singura industrie care a sprijinit necondiţionat populaţia şi economia. Lumea spunea atunci: «Ce mare lucru fac băncile că amână plata ratelor?» De fapt, băncile nu mai încasau ratele lunare cu care ar fi acordat alte credite. În concluzie, băncile au oprit producţia un an de zile. A fost o altă industrie dispusă să facă acest efort pentru societatea românească?

În replică, băncile sunt suprataxate. Taxa de 2% pe cifra de afaceri reprezintă cifre impresionante, în condiţiile în care, prin natura lor, băncile au cele mai mari active din România şi, implicit, o cifră de afaceri foarte mare. Această taxă are efecte şi în impozitul pe profit, care, pentru unele bănci, nu mai este de 16%, ci poate ajunge la 50%. Iată cum în România unii jucători economici sunt taxaţi cu jumătate din profitabilitate! Şi asta în condiţiile în care industria bancară are cele mai mici randamente. Dacă raportăm profitul la active, avem un randament de 1,5%. Iar dacă raportăm profitabilitatea la capitalurile investite suntem la 16,5%, în timp ce media la nivelul tuturor industriilor depăşeşte 24%. Şi atunci de unde această percepţie că băncile câştigă prea mult? De fapt, acestea sunt lovituri în încrederea pe care băncile se străduiesc să o construiască".

Printre altele, Florin Dănescu ne-a vorbit şi despre efectele pe care le-au avut în piaţă sancţiunile aplicate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) mai multor bănci, pentru modul de calcul al ratelor dobânzilor la creditele pe teren lung: "Toate băncile au obţinut în instanţă un verdict pozitiv la contestările făcute. Problema gravă este că oamenilor li s-au creat aşteptări că ar putea să plătească mai puţin. Iar când au aflat şi că cineva s-ar face vinovat de faptul că ei nu trăiesc cum şi-ar dori şi chiar ar putea fi penalizat pentru asta, a fost evident că toţi şi-au dorit ca băncile să fi greşit în modul de calcul al ratelor. Dacă nu cunoşti industria pe care o controlezi, poţi ajunge la efecte extrem de dăunătoare! Atunci a fost pusă o barieră, o piedică în relaţia de îmbunătăţire continuă în ultimii ani a încrederii dintre bănci şi societate, în ansamblu, dar şi o piedică în actul economic din România. Până la urmă ne va costa foarte mult comportamentul acesta al conflictului care îi îndepărtează pe finanţatori, pe investitori. De exemplu, în România soldul investiţiilor străine directe este printre cele mai mici din Europa, la jumătate faţă de Bulgaria. Diferenţa dintre realitate şi afirmaţiile că suntem o piaţă foarte atractivă este şocantă!"

Băncile au o capacitate majoră în domeniul digitalizării, subliniază Florin Dănescu, arătând că, în pandemie, instituţiile de credit au făcut faţă situaţiei datorită tehnologiei. Referitor la proiectul de lege care prevede transferul protecţiei consumatorilor de la ANPC la Banca Naţională a României, Florin Dănescu opinează: "Dacă europenii au judecat că această decizie este una înţeleaptă, atunci înseamnă că şi noi am putea lua o astfel de decizie înţeleaptă". Reprezentantul ARB a conchis: "Industria bancară din România va avea un singur drum - acela de a creşte economia ţării, bunăstarea indivizilor şi sustenabilitatea sectorului -, iar pe acest drum va fi ajutată dacă încrederea în sistem va fi din ce în ce mai mare".

• Septimiu Stoica: "În unele cazuri au fost şterse datorii de zeci de mii de euro"

Au existat cazuri de conciliere între bănci şi clienţi în care instituţiile bancare au acceptat soluţii substanţiale din punct de vedere al beneficiilor băneşti, ne-a spus avocatul Septimiu Stoica, adăugând: "Din 2016 de când sunt conciliator CSALB, am propus o multitudine de soluţii, peste 90% dintre acestea au fost acceptate de părţi, iar acestea s-au împăcat. Am propus perioade de graţie, micşorarea ratei dobânzilor, am avut conversii cu reducere a soldului, dosare care au venit din instanţă şi s-au rezolvat amiabil prin intermediul nostru. Am întâlnit oameni îndatoraţi care se confruntau în timpul derulării creditelor cu situaţii de viaţă diverse, probleme de sănătate, familiale sau profesionale. Am avut cazuri în care băncile au acceptat soluţii substanţiale din punct de vedere al beneficiilor băneşti. În unele cazuri au fost şterse datorii de zeci de mii de euro, dar ezit uneori să spun lucrurile acestea, pentru că nu vreau să stârnesc aşteptări exagerate, ţinând cont că toate cazurile sunt particulare, nu există un şablon. Ceea ce vreau să spun este că astfel de soluţii au fost acceptate de bănci nu dintr-o obligaţie juridică, ci din înţelegere pentru problemele oamenilor.

Deşi în mod natural există o diferenţă de putere între bancă şi consumator, cel puţin din punct de vedere economic, prin aceste soluţii încercăm să echilibrăm poziţiile şi să compensăm aceste diferenţe. Asta a avut în vedere şi Uniunea Europeană când a creat ADR-urile (Alternative Dispute Resolution), cum este şi CSALB: să egalizeze şansele disproporţionate între furnizorii de servicii (nu numai bancare, în general) şi consumatorii obişnuiţi. Înţelegerea la care ajung părţile în cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mâinii invizibile: indivizii care, în cautarea propriului interes, stimulează buna funcţionare a economiei. De aici şi îngrijorarea mea în ceea ce priveşte excesul de reglementare şi intervenţionism din partea statului în viaţa economică".

Printre altele, Septimiu Stoica este de părere că educaţia financiară ar trebui extinsă de la consumatorii de credit până la persoanele din structuri instituţionale inclusiv, fiind nevoie să devină un dat al instituţiilor educaţionale. În acelaşi timp, specialistul consideră că nu este indicată utilizarea Inteligenţei Artificiale în relaţia dintre clienţi şi bănci, mai ales în procesul concilierii dintre cele două părţi.

Septimiu Stoica s-a arătat îngrijorat de tendinţa spre excesul de reglementare şi intervenţionism şi, în acest context, a făcut un apel către clasa politică: "Lăsaţi ţara şi entităţile economice să respire şi să trăiască, pentru că ele vor găsi împreună un «modus vivendi»".

• Cel mai mare număr de cereri şi negocieri într-un trimestru

În primele trei luni ale anului acesta, CSALB a primit de la consumatori 934 de cereri de negociere cu băncile şi IFN-urile. Este cel mai mare număr de cereri/trimestru înregistrat din 2016 până acum, conform reprezentanţilor Centrului. Aceştia afrată că, faţă de primul trimestru din 2023, creşterea este de 7%. Consumatorii invocă în aceste cereri dificultăţi în plata ratelor la credite şi solicită identificarea unor soluţii de reechilibrare a obligaţiilor contractuale, cu ajutorul unui conciliator CSALB.

Dosarele de negociere care s-au format până la finalul primului trimestru (cereri acceptate de bănci) sunt cu 18% mai multe faţă de primele trei luni din 2023. Dintre cele 241 de dosare formate, 188 s-au încheiat deja cu împăcarea părţilor şi doar în şapte dosare de negociere părţile nu au acceptat soluţia propusă sau au renunţat la conciliere înainte de încheierea procedurii.

Opinia Cititorului ( 29 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 01:21)
Liniștea oamenilor pe pamant va fi când acest sistem kriminal, numit bancar, VA DISPAREA!
1. 1.1.  Sa l inlocuim cu blockchain (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de The Brute în data de 11.04.2024, 01:24)
  ar Fi o alternativa, totusi Care e folosul daca bancile sunt scoase DIN circuit
  1.2.  Datornicule (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Andrei în data de 11.04.2024, 07:49)
  Este adevărat că ai împrumutat bani de la banca și ți-ar plăcea să nu-i mai restitui?
  Fără bănci nu poate funcționa nimic pe lumea asta, sau ți-ar plăcea să împrumuți de la cămătari? Eu zic sa te gândești mai bine!
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 08:34)
  Imi dai tu dobanda la depozite?
  1.4.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 11.04.2024, 10:45)
  ...
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 10:46)
  Ești singurul care a înțeles ceva...ce ne facem cu restu!!!!!
2. fără titlu
(mesaj trimis de Datornicul frustrat în data de 11.04.2024, 08:06)
Am si eu un credit pe 25 de ani. Un mizilic. Au trecut 19 si mi-am zis sa termin cu el. Mai ales ca intre timp e la a 3 banca (banca s-a schimbat) . Vezi sa sa nu, din 30k mai am de dat 20k. Cand citesc de miliardari care fac milioane pe minut, nu ma deranjează dar cand citesc cum au cazut bancile la înțelegere si cat de nobile sunt in intenție, mă înfurii. Daca tot vor sa ma fac investitor si cred in aceasta cale spre prosperitate, sa mi bage ratele in actiuni. Iar peste 7 ani sa-si ia partea si mie sa-mi ramina "profitul" si ... obiceiul.
In cei 19 ani au venit scrisori cu mariri de rata si amenințări cu registrul datornicilor (pentru 2-3 euro sau o intirziere de citeva zile) dar nicio oferta de plati anticipate sau alte variante care sa ma avantajeze. Asa ca pentru afaceriști bancileo rfi lapte si miere dar în relație cu mine sunt inca la "exact cum ne-am înțeles".
Totuși articolul de față imi alimentează optimismul si ma face sa meditez la nevoia de recunoaștere a meritelor sau intențiilor si la conceptul de persoana juridica.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 08:38)
  Nu exista sa ai de dat 2/3 din valoare in 1/5 din timp.
  Poate cu dobanzile (care, normal, nu trebuie platite daca platesti anticipat creditul) desi si asa pare exagerat.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 08:40)
  Nu au voie sa-ti bage ratele in actiuni. Pt ca sunt riscante.
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 22:44)
  cand ai luat banii de la banca le-ai pupat mana
  acuma cand trebuie sa ii dai inapoi =ii injuri
  te-a obligat cineva sa te imprumuti din banca ?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 08:24)
nu inseamna ca o intermediere financiara mai mare este egala cu mai “bine” in economie…
poti sa ai intermediere mai mare financiara din pib… iar cand pocnesc creditele sa doara mai tare ca procent din pib… nu e sanatos pt economie sa mearga turata cu 90-100-130-180-240% intermediere financiara din pib… am mai fost pe aici prin comunist… cu household datorii la 80-90% si stim cum a cazud dupa comunismul… sau cu datorii firme in comunism de peste 180-200% din pib… dota de plata nu a fost amanata… am avut 80% npluri in 90… nu de mirare a urmat criza si prabusirea pibului in romania la cote din spare… devalorizarea leului si infkatia au fost necesare ca sa absoarba “deflatia din 90 …. tura asta 2010 am scapat usor… cu NPLurile… dar nu merge ulciorul de multe ori la apa…
In Ucraina au bubuit la 30-40 NPLurile…
Vai ce tavate sunt bancile si ce “populism”… si cu spredul la dobanzi ce faceti?! ca aveti diferente nesimtite la unele contracte si va plangeti de taxari…
dob bnr de 7 contracte de 11% … ai 4 puncte diferenta… cand era bnr jos de tot la 1,4 si 1,2 bnr si financiarul dadea la 4-5-6% dobanda… marja asta nedimtita nu o vedea nimeni?!
atunci nu era bine taxarea?! la asa calicie in financiar…?!
nu va mai satura cartelul si specula…
oricum stim ca cu cat NPLurile stau mai mult pe minime si nu rasufla… cu arat creste cancerul in financiar… sa vedem pe cat timp e dispus financiarul sa impinga cancerul sub pres….
azi aveti dobanzi bomba peste pibul tarii.. mancati populatia de bani… nu dati bani in piata… la pib pe burta si dobanzi tavan net net financiarul si govul fura piata reala de rate de cresteri…!!!
ps: nu va mai victimizati ca sunteti lei si hiene… nici gand oite sau iepuri….govului ii place parteneriatul cu voi.. chiar daca la “tv” se preface… pentru “populism”…
sistemul bancar trebuie mereu sub lupa…supravegere… e instare sa faca constant mega sarlatanarii… o face si asa… au constant acces la sters urme…
Lăsaţi ţara şi entităţile economice să respire şi să trăiască, pentru că ele vor găsi împreună un «modus vivendi»" fals… se stie intotdeauna ca creditorul nu lasa sa respire sclav… iar cu cat sclav risc mai mare cu atat creditorul pune bolovani mai mari de dus… zici ca sa il consume maj rapid de energie sau pariaza long anti sclav… rusine…
Iar la lasat tara sa respire… nu se refera la banci.. in depredia din 2012 ati jumulit cetateni de detinegi… jaf la drum mare..in depresia din 90 ati jumulit firme gov de detineri … alt jaf la drum mare… cu politici de taxari cetateni ca sa va recapitalizeze…
in romania bancile sunt talhari in multe contracte…pai doar rfzb are nesimtiri contractuale cu o medie de x1,5-2-2,5 inflatia… iar raportat la pib nici nu vorbim de ce jaf constant…ne intrebam dc romania scartie… cu o medie constanta de dobanzi peste pib nominal asuprim pibul… ia sa prabuseasca bnrul dobanzile sub pib si nu mai plange nimeni… asa cum a fist recent ante cov si in cov putin…
oricum vad la orizont dobanzi BNR prabusite… la “minime” istrice… care istorice au mai fost pe meleagul nostru… dar nu le difuzam ca punem “democratia” actuala in lumina proasta fata de dobanzile din “comunism”…unde iti permiteai o “rata” si 3 copii… ca medie…azi ne permitem 1 copil nascut dupa 30-35 ani… totul din cauza dobanzilor “criminale” … unde gov si financiar fura piata de potential ca sa redirectioneze capital spre “pensionari” si “saraci chipurile”….
iar ue cica fonduri ue si incaseaza in schimb cacalau de euroi din romania…la rate (de crestere / profitabilitate) nesimtit de mari.
Stati domol ca dobanda naturala demografica trage de urechi in fata dobanzile actuale…
s c c r e t
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 08:49)
  De acord, dar natalitatea nu a scazut din cauze financiare. Sau , cumva indirect, pt ca lumea are alte pretentii decat atunci. Dar marea majoritate a oamenilor ar putea oferi mai mult copiilor decat atunci, insa nu mai fac atatia copii (sau deloc). S-au schimbat multe si in natura relatiilor dintre oameni.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 09:44)
  dar nu e tragic, asta cu natalitatea. vezi ca ajungem atatia oameni pe planeta ca ajungem sa ne punem problema sa mancam gandaci. 1-2 copii suficient.
  cat despre banci, trebuie prudenta maxima, ca au interesul si intentia sa te jumuleasca. credite numai pt investitii, sau capital de lucru, cand esti sigur, da sigur ca poti sa ai randamente/productivitate peste rata dobanzii. Fara porcarii gen credit de nevoi personale, credit card, leasing masina , decat dc faci bani buni cu ea. Altfel, mergi in vacanta care ti-o permiti cash, iti iei masina pe care ti-o permiti cash, telefonul pe care-l poti plati cash, etc si vei ok. Bancile nu vor fi ok :)) dar asta-i problema lor.
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 11:02)
  Scret, dc vezi dobanzi prabusite, ce zici e momentul de cumparat bonduri acum , si stat in bonduri un an? ca, nimic nu pare sa mearga, energia, preturile scad la curent si gaz, momentan petrolul urca, dar pana unde, posibil pn la terminarea razboiului cu hamas(care nu e departe). constructiile pas, agricultura, pas, la it nu ma pricep, deci nu ma bag, bancile, dc scad dobanzile, si au crescut si taxele, pas, si ce puii mei ramane viabil in afara de bonduri pt 2024?
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 11:28)
  cu cat gradul de financiare creste rata de natalitate scade… dupa se ajunge la un punct de plesnire fonduri de pe sii si gov… si active cu duiumul “mocaieli” in piata… dar acest ciclu cu demografic sau rata natalitate in crash se poate lungi sau pacalii prin politici de migratii cetateni catre piata financiarizata … ce atenueaza periodic pocniturile…
  Natalitatea Boom este urmata de parabola piramida populatie si dezvoltare economica… daca politicile sunt implementate bine… pe parabola piramidei pot continua valuri succesive de noi generatii… cu cat econo
  ia se degradeaza si politicile economice devin corupte … in timp face ca pe parabola piramidei polulatiei sa nu mai apara noi valuri de generatii… (ele se nasc dar la o rata prea mica ca sa mai produca valuri) si parabola incepe sa se aplatizeze dupa ce impince ca un varf de sageata majoritatea populatiei imbatranite.. dupa ce piramida populatiei sta “schiloada” cetatenii mor la o rata mai mare de nasteri… asta elibereaza piata si fondurile de pensii sau asigurari… permitand noilor cetateni sa dea drumul la nasteri… urmatoarea sageata de populatie ce vine din spate vine cu boom inflatie si instabilitate mare in randul tinerilor… tinerii si copii vor umple iar piata… iar adultii de 30-40 ani nu vor face fata la ce consum au.. din partea tinerilor.. adultii vor livra noi capacitati si tinerii vor trebuii sa dobandeasca noi cunostinte pentru noile capacitati… cu cat noa piramida nu e apasata de batranet cu atat crestere economica exploziva la rate mari de pib…
  se mai numesc si “economii la frontiere / in dezvoltare / mature / in prabusiri”…. si ciclul mare se repeta…
  la fel in anii 1500 eurola in evul mediu si depresie pe multi ani si africa in boom economic…
  Mai e o chestie… dupa ce se atinge mereu varf in nasteri piramida populatie… urmatoaree 3 generatii for naste la o rata de minus 40% mopulatie… adica de la generatia ce a nascut in medie 3-4 copii per familie urmatoarea naste 2-3…. urmatoarea …1-2… urmatoarea 0-1…. ca medie (exemplu de vizualizare)… dupa se sta in depresie si se debalanseaza iar populatia si rata de crestere…
  a se tine cont ca poramida populatiei se poate altera prin politici economice si demografice… de migratii … plus sau minus… si pe categorii de varste migrate plus sau minus si calificari indivizi sau sex masculin sau feminin….
  s c c r e t
  3.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 11:31)
  ps: a se acorda atentie la comentur si postari cameleonice… ce sunt pro sau contra favorabile uno cadrane / grupuri / cetateni / politici / etc economice …
  nu tot ce e plus este plus si nu tot ce e minus este minus… pe balanta unora plusul este minus sau impartire si pe balanta altora minusum este adunare sau inmultire…
  s c c r e t
  3.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 11:36)
  pamantul a facut fata cu bine miliardelor de dinozauri ce consumau la o rata mai abundenta ca noi resurse… a decis un meteorit sa schimbe echilibrul… iar noi “razatoare”… sa devenim primate si etc…
  Pamantul are capacitatea sa sustina inca multe miliarde… dovada este inca excesul de capacitati si stocuri formate sau monopolizate…
  plus ca pe glob populatia in unele zone scade in altele inca creste… dupa 2026… schimba directia mai acut si China… si deci nu e mare treaba… mai are si africa sa atinga platou 2050-2060… india o mai drege…
  Omenirea a gasit mereu solutii… mai un razboi mai o noua tehnologie… etc…
  Niciodata pentru pamant nu e o problema populatia… in lunga istorie a pamantului noi suntem doar o clipire… si dupa noi a doua clipire… si cam atat… se reface pamantul la o rata mult mai accelerata… ce e drept si cu ceva reziduri ce cer 500-1000 de ani… dar ce e 1000 de ani in viata pamantului… “frimituri”…
  s c c r e t
  3.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 11:44)
  dobanzile reflecta comportamentul (cu lag sau nu dupa caz) … din valurile piramidei populatiei … si comportamentul uman / si / sau / ori cauzat natural…de evenimente “imprevizibile”… doar ca multele evenimente “imprevizibile”… sunt in majoritatea ei previzibile de inversariele bondurilor din unele piete… si deci ce se “predica” a fii imprevizibil… bondurile demonteaza din capul locului ca nu sunt imprevizibile ce foarte previzibile evenimentele “financiare”…
  investe ste in ce crezi… bn nu e bine sa investesti mereu in ce crezi… de multe ori ceea ce credeai poate sa fie demontat instant de noua credinta a generatiei urmatoare…
  investeste in “flux” de “ceva”… si ai grija la secarea si schimbarea periodica a “fuxurilor” de “ceva”… cat si la “inundatiile” provocate de “flux ceva” cat si la “seceta de dupa”…
  s c c r e t
  3.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 12:41)
  da, ms cred ca o sa iau bonduri ca pensionarii anul asta, t bill and chill
  3.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 16:16)
  WOW. -2% azi. bine c-am iesit. pana si marele snp a luat-o-n freza..
  3.10.  Gresit, ai ratat dividendele... (răspuns la opinia nr. 3.9)
  (mesaj trimis de Catalin în data de 12.04.2024, 10:38)
  Ai gresit ca ai iesit de pe SNP. Ai ratat dividendele normale si speciale ( estimate la 15%, in total), plus faptul ca in aprox 1 zi SNP a crescut la loc . Este un cumparator mare pentru SNP in piata. Cineva cumpara mult SNP. Se vede cum se pozitioneaza ordinele de cumparare .
4. Iar spală ăștia băncile. Dr
(mesaj trimis de George în data de 11.04.2024, 09:36)
Păi dacă nu ele erau alea hapdane nu se întâmplă să aibă atâta hate in zilele noastre.
In plus nici nu poți să le liniștești sa nu mai facă abuzuri asupra propriilor clienți decât prin aplicarea de amenzi la cifra de afaceri și desigur, chiar și taxarea poate fi așa. Bine că o tot dau cu educația financiară.....dar de fapt ei în acest sens acționează doar la nivel de marketing.
5. Intre hoti de buzunare si bancheri
(mesaj trimis de The Brute în data de 11.04.2024, 09:48)
Se afla raportul financiar Annual. El sta la dispozitia oricarui participant la AGA, Insa nimeni Nu il citeste, Putini il rasfoiesc Si majoritatea admira graficele viu colorate. Totusi El te poate ajuta sa descifrezi ce scrie printre Randuri Si sa afli daca continutul provine DIN 1001 de nopti .
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 12:02)
Exista pe Pamant tari fara Armata - cine nu crede, sa caute pe google.
Similar, poate exista si tari fara banci. Sau poate ar trebui sa facem un exercitiu de imaginatie si dupa, sa-l implementam in Romania :)
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 13:59)
  Cine te obliga sa iei credit?
  6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 22:49)
  tari fara banci si armata nu exista….
  daca nu ai banci la alb ai banci la negru…
  daca nu ai armata ai gherila.. sau subordonare… alt stat..
  s c c r e t
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 15:32)
Nu bancile sunt de vine,
ci cei care comand printarea de bani fara nici o acoperire,
si politicienii care nu scot nici un cuvintel,ca nu e OK
1. 7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 15:44)
  dute sa bati atunci “oamenii” ca provoaca inflatie!
  sa nu mai nasca… sa nu mai castige pe moment putere venituri… sa nu mai dea soc in preturi deflate… sa nu mai stimuleze capitalistii sa faca credit peste inflatie provocand pe moment o si mai mare inflatie… sa nu mai livreze capitalistii stocuri… ca sa tempereze iar inflatia in fata…
  mergi de bate “dezvoltatori” si oameni ce s-au bagat in case (au creditat ipoteci) si au nascut 1-2 “purcei” ce ii plimba prin carut in piata… sau au 1-2 purcei de 5-10-15 ani ce cer ale gurii mai mult decat produc … peovocand inflatie si devalorizare (caci nu au in spatele cheltuielii lor productie in balansare)…
  bate guvernul ca inchide fabrici si batranii ce scad in randamente in fabrici dar tot cer salarii mari… bate si capitalistul ce detine fabrica si nu mai investeste in ea cand e depasit de costurile provocate pe lant de “inflati”…
  bate bancherii ce in “calicia” lor periodica dau credite la dobanzi si solduri finale deplasate… contribuind la inflatie si la speriarea cetatenilor.. catapultand Murile in piata pana la urmatorul slump…
  bate guvernu cr supra taxeaza ca sa coboare “inflatia”… si ca sa povoace noi falimente la firme mici sau sa le stranga marginalul de profit… unde firmele mici sunt fortate inca o tura sa plaseze costuri la cetatean… in timp ce scade sau dispare concurenta si cererea…
  ce sa mai.. bate-i pe toti…
  s c c r e t
  7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 16:19)
  da da money printing si noi platim inflatia