English
Reporter: Cum a evoluat piaţa jocurilor de noroc în ultimul an?
Gheorghe Gabriel Gheorghe: Anul 2024 a fost marcat de efectele OUG nr. 82/2023, cu prevederi noi referitoare la protecţia jucătorilor vulnerabili, precum şi de efectele creşterii nivelului taxelor ce trebuie achitate de către ambele clase de operatori de jocuri de noroc pentru autorizare şi licenţiere.
Ca urmare a noilor reglementări şi a cerinţelor acestora, piaţa a cunoscut o serie de evoluţii importante, atât pe segmentul jocurilor de noroc tradiţionale, cât şi pe cel online (la distanţă). Pentru exemplificare, dacă în anul 2023 erau în activitate un număr de 338 de organizatori de jocuri de noroc şi un număr de 478 de operatori economici licenţiati clasa a II-a, anul trecut au desfăşurat aceste activităţi, în total, un număr de 309 organizatori de jocuri de noroc şi un număr de 442 de operatori economici licenţiati clasa a II-a.
Se observă reducerea numărului de organizatori, o parte preferând să iasă din piaţă, alţii asociindu-se pentru a continua să fie viabili din punct de vedere economic.
De asemenea, în special în urma aplicării Legii nr. 107/2024, dar şi a creşterii taxelor, 33.356 de autorizaţii slot-machine au rămas fără valabilitate, astfel numărul de aparate de tip slot-machine reducându-se de la 86.051, la începutul anului 2024, la 52.695 de aparate, la finalul aceluiaşi an.
Tot pentru a avea o idee mai clară asupra evoluţiei pieţei jocurilor de noroc din România, ţin să precizez că suma totală colectată la bugetul de stat din taxe pentru jocurile de noroc în anul 2023 (cum spuneam - 816 operatori economici, din care 338 organizatori de jocuri de noroc cu prima plată la dosarul de autorizare şi 478 operatori economici licenţiaţi clasa a II-a) a fost de 4.093.783.507 lei, aproximativ 827.377.980 euro.
Anul trecut, suma totală colectată la bugetul de stat din taxe pentru jocurile de noroc (pentru autorizarea a 751 de operatori economici, din care 309 organizatori de jocuri de noroc şi 442 operatori economici licenţiaţi clasa a II-a) a fost de 4.302.265.481 lei, adică aproximativ 864.811.747 euro.
Practic, a fost înregistrată o creştere a contribuţiilor la bugetul de stat de aproximativ 5%.
Reporter: Care sunt principalele probleme ale domeniului şi ce soluţii consideraţi că există pentru remedierea acestora?
Gheorghe Gabriel Gheorghe: O serie de provocări în domeniu au survenit ca urmare a modificărilor legislative şi a creşterii nivelului taxelor, în corelare cu introducerea restricţiilor pentru aparatele de tip "păcănele" în localităţile cu un număr de locuitori sub 15.000 (efectele Legii 107/2024).
Acestea s-au reflectat în intensificarea acţiunilor de control derulate de direcţia de specialitate din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.
Astfel, în perioada de referinţă, Direcţia Generală de Supraveghere şi Control ONJN a dat curs solicitărilor Direcţiilor Finanţelor Publice din cadrul A.N.A.F. referitoare la modul în care operatorii economici organizatori de jocuri de noroc şi-au îndeplinit obligaţiile legale, declarative şi de plată, a taxelor specifice de jocuri de noroc prevăzute de O.U.G. nr. 77/2009 cu modificările şi completările ulterioare, solicitărilor din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatare a Spălării Banilor privind efectuarea de acţiuni comune de control, precum şi solicitărilor celorlalte structuri din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, solicitări ce au vizat diverse situaţii/împrejurări legate de organizatorii de jocuri de noroc şi/sau, după caz, operatorii economici licenţiaţi clasa a II-a în domeniul jocurilor de noroc de pe întreg teritoriul ţării.
De asemenea, în vederea identificării de mijloace de joc tradiţionale (cu precădere de tip slot-machine, dar nu numai), exploatate fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, au fost efectuate verificări operative şi inopinate la agenţi economici, alţii decât organizatorii de jocuri de noroc, cât şi la persoane fizice, îndeosebi în locaţii cu profil de alimentaţie publică, în urma cărora au fost dispuse măsuri privind confiscarea sau indisponibilizarea, după caz, de bunuri materiale şi băneşti.
În cursul anului 2024, au fost iniţiate acţiuni de supraveghere şi control, ca urmare a celor 2.780 de solicitări/adrese/petiţii înregistrate la nivelul direcţiei, transmise de către alte structuri de specialitate din cadrul Oficiului, alte instituţii/entităţi, persoane fizice/juridice etc.
O provocare importantă a reprezentat-o şi o reprezintă supravegherea mediului online şi a activităţilor desfăşurate de către operatori nelicenţiaţi în acest mediu, activităţi care pun în pericol segmentele de cetăţeni vulnerabili şi care, evident, nu sunt fiscalizate. ONJN depune toate eforturile pentru a verifica şi sancţiona astfel de operatori ilegali, nelicenţiaţi, care încearcă să genereze venituri ilicite.
Totodată, la capitolul provocări, aş menţiona şi preocuparea noastră constantă, începând cu finalul anului 2023, de a promova responsabilitatea socială în jocurile de noroc. În anul 2024 au fost semnate primele parteneriate instituţionale pentru prevenirea adicţiei de jocuri de noroc şi luarea măsurilor specifice.
În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 10 alin. 5^1 din OUG nr. 77/2009, ONJN a încheiat protocoale de colaborare cu Asociaţia Joc Responsabil, cu InfoCons - Organizaţie Europeană pentru Protecţia Consumatorului - şi cu Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, precum şi cu Federaţia Naţională a Părinţilor - Edupart. Astfel, ca prim pas, ONJN împreună cu Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, a organizat un eveniment dedicat asistenţilor sociali - "Asistenţii sociali în prima linie: Responsabilitate în Jocul de Noroc!" -, care a reunit experţi din diverse domenii pentru a furniza informaţii esenţiale şi pentru a discuta cele mai bune practici în abordarea acestei probleme complexe. Scopul acestui eveniment a fost educarea şi formarea asistenţilor sociali în ceea ce priveşte recunoaşterea, prevenirea şi gestionarea dependenţei de jocuri de noroc, precum şi de a încuraja colaborarea interinstituţională pentru a oferi suport eficient persoanelor afectate şi familiilor acestora.
Astfel de evenimente de conştientizare şi educaţie vor continua şi pe parcursul anului 2025.
Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din sector?
Gheorghe Gabriel Gheorghe: Ca în orice sector de activitate, reglementările sunt perfectibile şi necesită o serie de clarificări în ritm cu evoluţiile sectorului respectiv.
Aş sublinia aici necesitatea unor clarificări de armonizare între prevederile referitoare la procedura auto-excluderii în mediul online şi cele referitoare la auto-excluderea în mediul jocurilor de noroc tradiţionale. Astfel, în HG nr 111/2016 se precizează condiţiile în care un operator online de jocuri de noroc trebuie să ofere jucătorilor posibilitatea unei "excluderi temporare", cu rol de cooling off, de temperare a impulsului jucătorului de a juca, deci de a cheltui bani, fără a se specifica dacă "excluderea temporară" se referă la întregul mediu online, dacă se aplică de către fiecare operator online pe platformele proprii. Un alt act normativ - OUG 82/2023 -, ce modifică prevederi anterioare, face precizări ce ţin de mecanismul auto-excluderii şi depunerea solicitărilor de auto-excludere, a căror evidenţă trebuie gestionată de către ONJN. Auto-excluderea este înţeleasă, practic, ca un mecanism de protecţie a cetăţenilor vulnerabili în faţa adicţiei la jocurile de noroc, impunându-se aplicarea unitară şi nediscriminatorie a acestuia în orice mediu de joc.
Serviciile de specialitate ale ONJN pregătesc, în aceste zile, propuneri de clarificare a reglementărilor precizate mai sus.
De asemenea, sunt în analiză şi propuneri legislative care să limiteze posibilităţile jucătorilor de a cheltui peste un anumit prag al veniturilor lor.
Experienţele şi practicile internaţionale actuale arată că majoritatea statelor europene nu aplică astfel de limitări generalizate, permanente şi obligatorii, corelate direct cu veniturile personale ale jucătorilor, preferând în schimb abordări flexibile, preventive şi adaptate situaţiilor punctuale, susţinute prin mecanisme educaţionale, de conştientizare şi autoexcludere voluntară. De asemenea, unele ţări europene, precum Suedia, Germania, Belgia şi Norvegia, au implementat limite obligatorii privind depunerile lunare sau limite zilnice/săptămânale specifice, dar exclusiv pentru jocurile de noroc online, tocmai în scopul reducerii riscului dependenţei şi protejării jucătorilor vulnerabili. Toate exemplele, măsurile şi practicile relevante de la nivel mondial reflectă faptul că măsurile de prevenţie eficiente nu se bazează neapărat pe restricţii disproporţionate şi dificil de implementat, ci pe abordări orientate spre conştientizare, educare, auto-monitorizare şi responsabilizare individuală, completate de instrumente puternice de intervenţie rapidă şi consiliere. Aceste practici s-au dovedit a fi mai sustenabile pe termen lung şi mai puţin dăunătoare operatorilor de jocuri de noroc şi mediului economic în ansamblu, oferind, totodată, protecţie reală jucătorilor vulnerabili.
Reporter: Ce efecte asupra domeniului, dar şi asupra bugetului de stat, vor avea proiectele legislative care se află în dezbatere în Parlament?
Gheorghe Gabriel Gheorghe: Va depinde foarte mult de forma în care vor fi adoptate, deci aş reveni asupra subiectului după finalizarea discuţiilor pe aceste teme.
Reporter: Cum ar trebui să arate fiscalitatea din domeniu?
Gheorghe Gabriel Gheorghe: Consider că termenul potrivit pentru taxare, pentru fiscalitate, trebuie să fie echilibrat, astfel încât statul să îşi asigure o sursă bine reglementată de venituri, iar operatorii să nu fie tentaţi să iasă din piaţă sau, cu consecinţe şi mai neplăcute, să fie alimentată piaţă neagră, nereglementată, piaţa neagră din care statul român nu obţine nici un beneficiu, din contră, generând costuri sociale din ce în ce mai ridicate.
Reporter: Ce acţiuni întreprind organizatorii de profil pentru a veni în întâmpinarea unui joc responsabil şi a educaţiei în domeniu?
Gheorghe Gabriel Gheorghe: Toţi operatorii licenţiaţi se supun legilor în vigoare şi participă la implementarea mecanismelor de protecţie a jucătorilor sau segmentelor de populaţie vulnerabile. Există inclusiv o Asociaţie Joc Responsabil finanţată de operatorii de jocuri de noroc, care, în limita bugetului sau, oferă programe de consiliere şi un sistem de suport de tip tel-verde pentru jucătorii ce consideră că au probleme şi prezintă semne de adicţie.
Reporter: Care este evoluţia pieţei negre a domeniului şi cum vedeţi eradicarea ei?
Gheorghe Gabriel Gheorghe: Consider că una dintre atribuţiile principale ale ONJN este tocmai combaterea pieţei negre şi a oricăror tendinţe ce ar putea alimenta o astfel de piaţă. Suntem atenţi la semnalele din piaţa reglementată, colaborăm cu alte instituţii de control şi aplicare a legii şi analizăm atenţi sesizările ce ne parvin din teritoriu.
În contextul acesta, inspectorii cu atribuţii de control din cadrul Direcţiei Generale de Supraveghere şi Control au încheiat, în cursul anului 2024, un număr total de 14.100 documente de control, dintre care 9.813 la operatori economici licenţiati şi autorizaţi în domeniul jocurilor de noroc şi al activităţilor conexe acestuia.
În urma controalelor efectuate, a fost constatat un număr total de 477 de contravenţii, fiind aplicate în acest sens sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 8.772.000 lei.
De asemenea, în urma acţiunilor de control s-a dispus aplicarea măsurii complementare a confiscării unui număr total de 34 de mijloace de joc de tip slot machine.
Totodată, în urma controalelor efectuate, au fost întocmite 28 de plângeri penale, ocazie în care s-a stabilit un prejudiciu total estimat în valoare de 51.966.227 lei, fiind indisponibilizate în vederea confiscării şi 101 bunuri, reprezentând aparate de joc de tip slot-machine, opt mese de poker, 1329 de jetoane şi 36 de pachete de cărţi de joc, constituind mijloace de probă la dispoziţia organelor de cercetare penală.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
