SUPLIMENT GAMBLING Concurs de proiecte legislative în domeniul jocurilor de noroc

În Parlamentul nostru se află în dezbatere o avalanşă de proiecte de lege în domeniul gamblingului, majoritatea depuse în anul pre-electoral 2023. Iniţiativele legislative au aproximativ aceleaşi preve­deri, fie că provin de la puterea politică, fie că vin dinspre opoziţia parlamentară. Textele de lege vizează reglementarea sectorului din punct de vedere al publicităţii, al spaţiului unde se des­făşoară jocurile de noroc sau chiar vorbesc despre "eradicarea" acestei industrii.

"Cred că suntem domeniul cu cele mai multe proiecte în Parlament. Pe undeva, este normal să exis­te mai multe proiecte, pentru că fiecare partid are propria viziune, dar de multe ori acelaşi partid vine cu trei sau patru proiecte chiar. Dacă ar exista o înţelegere a domeniului, o analiză exactă, atunci probabil că acum am fi vorbit de unul, maximum două proiecte legislative aflate în Parlament, prin care să se încerce o reglementare a domeniului în cunoştinţă de cauză şi care să susţină economia românească. Din păcate, nu există un proiect comun, aşezat, pe marginea căruia să avem consultări, studii, analize şi, cel mai important, propuneri venite de la profesionişti. Noi avem parte de un comportament balcanic, în care s-au propus peste 20 de proiecte de acte normative care vizează industria de jocuri de noroc, caz fără precedent, fără a avea la bază vreun studiu de fundamentare, fără a exista consultări reale şi fără a fi identificate soluţii de către profesionişti. Totul este într-o logică emoţională", consideră Vlad Soare, preşedintele Federaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET). În opinia sa, "efectele populismului vor fi catastrofale, atât pentru economie, cât şi pentru persoanele pe care invocăm că le vom apăra prin aceste proiecte".

Din punct de vedere economic, statul va pierde aproximativ 2 miliarde de euro anual, vor exista aproximativ 40.000 de concedieri, dintre care 60% femei şi peste 30% personal cu studii superioare de specialitate. Domenii care colectau taxe din industria de jocuri de noroc vor pierde peste 70% din finanţare, în vreme ce finanţările private realizate de către operatorii din industrie se vor reduce substanţial, ceea ce înseamnă falimentul sportului românesc, nu doar a fotbalului, cât şi stoparea unor proiecte sociale, ne-a spus Vlad Soare. Acesta opinează că, în privinţa protecţiei jucătorului, cea mai mare parte a industriei se va îndrepta către zona neagră: "Vor exista în continuare jocuri de noroc, dar nu vor fi reglementate, statul nu va avea niciun beneficiu, în schimb jucătorul va rămâne într-o zonă de vulnerabilitate maximă, fiind captiv într-un context nereglementat care nu îi oferă niciun fel de protecţie. În ţări care au experimentat deja această abordare au apărut, ine­vitabil, activităţi de tip mafiot, cămă­tărie şi criminalitate organizată".

Cristian Pascu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din Româ­nia (AOPJNR), spune că "fructul oprit" nu este o soluţie, adăugând: "Aceste propuneri de reglementare din Parlament, care mai de care cu restricţii mai excesive, ar duce, prin suprapunerea efectului lor, la dispariţia sectorului de jocuri de noroc land base, cu pierderea veniturilor bugetare pe verticală şi orizontală de până la un miliard de euro anual, inclusiv prin disponibilizarea celor circa 45.000 de lucrători din domeniu". Astfel, pe lângă imaginea pe care o are în societate această indus­trie, aceea de viciu nu de divertis­ment, gradul de impredictibilitate a domeniului din punct de vedere legislativ este una dintre principalele probleme cu care se confruntă domeniul. La acestea se adaugă fis­calitatea din sector, care împo­vărează activitatea de gambling.

De trei ani, piaţa este constant pe o direcţie de creştere, la momentul actual fiind evaluată la peste un miliard de euro (conform statisticilor oficiale, cifra de afaceri crescând cu aproximativ 50% în intervalul 2021-2023, în special în ceea ce priveşte pariurile sportive, cazino şi cazino online). O estimare făcută la nivel global (ce include şi România) situează piaţa jocurilor de noroc pe un trend ascendent, cu o rată de creş­­tere anuală de 7,1%, estimându-se că, până în 2027, va atinge pragul de 260,44 miliarde de dolari.