Comisia Europeană, Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un compromis privind o legislaţie mai strictă împotriva poluării cu microplastice, potrivit AFP. Noul regulament vizează în special combaterea răspândirii granulelor de plastic - cunoscute şi sub numele de "lacrimi de sirenă" - care ajung în râuri, plaje şi oceane. Adoptarea finală a regulamentului este aşteptată în următoarele luni.
• Cine va fi vizat de noile reguli?
Granulele de plastic, cu dimensiuni de până la 5 mm, sunt materia primă pentru numeroase obiecte din plastic. Companiile care produc, transportă sau procesează astfel de materiale vor fi obligate să: evalueze riscurile de pierdere a granulelor, implementeze măsuri preventive, intervină rapid pentru curăţare în caz de poluare accidentală.
• Obligaţii diferenţiate în funcţie de mărimea companiei
Companiile mari, care gestionează peste 1.500 de tone de microplastice pe an, vor fi obligate să obţină certificări regulate de la un organism independent şi să respecte norme stricte, sub riscul unor sancţiuni. Întreprinderile mici beneficiază de un regim mai relaxat:
dacă produc peste 1.500 de tone, trebuie să obţină o certificare unică în termen de cinci ani; cele sub acest prag vor depune doar o declaraţie pe propria răspundere.
• Controverse şi compromisuri
Negocierile s-au concentrat în ultimele zile pe includerea întreprinderilor mici în regulament. În timp ce Comisia Europeană a pledat pentru scutirea acestora, în spiritul unei politici generale de simplificare administrativă, Franţa a cerut includerea lor începând de la un prag de 1.000 de tone. Compromisul final: stabilirea pragului la 1.500 de tone, cu proceduri diferite pentru marii şi micii producători.
• Reacţii din partea ONG-urilor
Coaliţia de ONG-uri europene Rethink Plastic a salutat iniţiativa UE, considerând-o un pas major împotriva poluării cu microplastice. Totuşi, Environmental Investigation Agency (EIA) avertizează că "întârzierile şi exceptările arbitrare" pentru companiile mici ar putea reduce eficienţa măsurilor. "Este un început, dar impactul real depinde de aplicare", a declarat Amy Youngman, reprezentantă a EIA.
• Transportul maritim, punct sensibil
Un alt subiect controversat în negocieri a fost includerea transportului maritim în regulament. Deşi unele state - precum Cipru, Malta, Croaţia şi Grecia - s-au opus, pe fondul dependenţei economice de industrie maritimă, regulamentul include totuşi această activitate în sfera de aplicare. În 2019, între 52.140 şi 184.290 de tone de peleţi de plastic s-au pierdut în natură în UE, potrivit estimărilor. Transportul maritim a reprezentat circa 38% din cantitatea totală transportată în 2022, conform datelor Comisiei Europene.
Microplasticele nu sunt biodegradabile şi pot persista în mediu timp de decenii. De aceea, autorităţile europene consideră că prevenirea pierderii lor este crucială pentru protejarea ecosistemelor acvatice şi a sănătăţii publice.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2025, 15:29)
Europa tace malc,
la redeschiderea minelor de lignit/carbune din
Germania si Polonia cu centralele aferente,
si la transportul maritim "bombe ecologice" de gaz LNG,
problema microplasticelor par o glumita slabuta.