Inovaţia poate debloca viitorul agriculturii europene

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă agricultura europeană astăzi?

Igor Teslenko:Pentru fermieri, schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale timpurilor noastre. În ultimii ani, Europa s-a confruntat cu o creştere a fenomenelor meteorologice extreme şi a temperaturilor ridicate: mai multe secete, mai multe inundaţii, mai puţine terenuri arabile, noi dăunători, buruieni şi boli. De asemenea, dăunătorii şi bolile existente se răspândesc în regiuni noi ale continentului. Acest lucru are un impact uriaş asupra agriculturii europene.

În plus, am eliminat unele instrumente esenţiale din arsenalul fermierilor. De exemplu, din 2019 nu a mai fost autorizată nicio nouă substanţă de protecţie a plantelor, iar cele convenţionale sunt din ce în ce mai mult interzise sau autorizate doar prin excepţii, care devin tot mai rare.

La toate acestea se adaugă şi problema tot mai mare a capacităţii Europei de a-şi asigura propriile resurse alimentare şi energetice, precum şi de a decarboniza sectoare cu consum intens de energie, precum transportul şi aviaţia. Atât pandemia, cât şi conflictele din apropierea Europei au condus la apeluri reînnoite pentru reducerea dependenţei de importurile din alte regiuni ale lumii.

Pe scurt, din diverse motive, hrana devine tot mai dificil de produs - dar există o soluţie. Avem nevoie de tehnologie mai mult ca niciodată.

Reporter: Ce consecinţe ne putem aştepta să apară din cauza acestor provocări?

Igor Teslenko:Toţi aceşti factori prezintă riscuri. Fără acces la inovaţiile disponibile fermierilor din Statele Unite şi Brazilia, de exemplu, viitorul agriculturii în Europa ar putea însemna metode mai puţin eficiente de cultivare, ceea ce ar putea face economia noastră considerabil mai puţin competitivă. Realitatea este că fermierii europeni sunt dezavantajaţi în comparaţie cu cei din regiunile care susţin inovaţia. Comerţul global este benefic - dar numai dacă există condiţii egale pentru toţi.

Nu doar fermierii sunt afectaţi. Dacă randamentele scad, pot apărea presiuni asupra lanţului de aprovizionare, ceea ce duce adesea la creşterea preţurilor pentru consumatori. Un sondaj Eurobarometru a arătat că 93% dintre europeni consideră creşterea costului vieţii drept cea mai mare preocupare, cu îngrijorări suplimentare legate de impactul potenţial asupra creşterii economice. Abordarea acestei probleme este esenţială pentru creşterea şi stabilitatea economică viitoare.

Reporter: În ce mod pot ştiinţa şi inovaţia să abordeze aceste provocări?

Igor Teslenko:La Corteva, dezvoltăm noi tehnologii care îi ajută pe fermieri să producă mai multă hrană într-un mod mai sustenabil.

Una dintre cele mai promiţătoare inovaţii este editarea genomică, ce are potenţialul de a revoluţiona agricultura în Europa. Editarea genomică este o tehnică nouă de ameliorare la plante, care foloseşte tehnologia CRISPR, laureată cu Premiul Nobel, pentru a adapta materialul genetic propriu al plantelor şi a le întări sănătatea.

Această tehnologie poate face plantele mai rezistente la boli, dăunători şi fenomene meteorologice extreme, reducând totodată necesitatea utilizării produselor pentru protecţia culturilor. Prin creşterea şi protejarea randamentelor agricole, editarea genomică va ajuta fermierii să producă mai multă hrană şi biocombustibil pe aceeaşi suprafaţă de teren ca în prezent.

Editarea genomică este sigură şi eficientă şi este deja aplicată în alte regiuni. De exemplu, în Kenya, Corteva colaborează cu o universitate locală pentru a dezvolta soiuri de porumb rezistente la boli. În mod similar, în India şi Africa sub-sahariană, lucrăm la soluţionarea provocărilor legate de meiul perlat, o cultură esenţială pentru milioane de fermieri de mici dimensiuni din acele regiuni.

Europa trebuie să asigure fermierilor săi acces la aceleaşi instrumente pentru a putea îndeplini obiectivele climatice şi pentru a consolida securitatea alimentară şi energetică.

Reporter: Vorbind despre energie, biocombustibilii sunt tot mai des pe agenda de la Bruxelles. De ce şi cum face Corteva parte din această discuţie?

Igor Teslenko:În centrul dezbaterii europene despre decarbonizare se află preocupările legate de întărirea autosuficienţei şi, implicit, a securităţii. Sectoare precum aviaţia trebuie să găsească surse sustenabile de energie pentru a ne atinge obiectivele climatice şi energetice, iar biocombustibilii joacă un rol strategic în acest sens.

De exemplu, combustibilul sustenabil pentru aviaţie (SAF) poate reduce semnificativ emisiile de carbon ale zborurilor. În Europa, reglementările impun deja ca cel puţin 2% din combustibilul utilizat de companiile aeriene să fie SAF, cu un obiectiv de creştere la 70% până în 2050. Cu sprijinul politic adecvat, biocombustibilii pot deveni un pilon esenţial al viitorului energetic sustenabil al Europei.

Culturile precum floarea-soarelui, de exemplu, au un conţinut ridicat de ulei în seminţe, ceea ce le face materii prime ideale pentru producţia de biocombustibili. Fermierii le pot cultiva în cadrul unui sistem de culturi succesive, fie în sezonul de iarnă, fie în cel de vară, astfel încât să nu concureze cu culturile alimentare.

Acest model a demonstrat că îmbunătăţeşte sănătatea solului şi oferă o sursă suplimentară de venit fermierilor, contribuind, în acelaşi timp, la satisfacerea cererii Europei pentru energie curată în transport, inclusiv în aviaţie. Astfel, agricultura devine mai profitabilă, fără a compromite securitatea alimentară.

Reporter: În prezent, există o mare atenţie asupra modalităţilor de a cultiva plante cu un impact mai redus asupra mediului. Cum inovează Corteva în acest domeniu?

Igor Teslenko:În multe moduri. Anul trecut, am anunţat un hibrid de grâu care ar putea creşte potenţialul de producţie cu 10%, utilizând aceeaşi suprafaţă de teren şi aceleaşi resurse. Aceasta este o promisiune importantă atât pentru fermieri, cât şi pentru securitatea alimentară globală. De asemenea, oferă o rezistenţă sporită la secetă - studiile de cercetare arată că grâul nostru hibrid poate avea un randament cu aproximativ 20% mai mare decât soiurile de elită în medii afectate de stres hidric.

În plus, suntem una dintre cele mai mari companii de biotehnologii agricole din lume.

Biotehnologiile agricole sunt produse derivate din organisme naturale şi oferă o modalitate sustenabilă de a sprijini sănătatea plantelor, reducând în acelaşi timp dependenţa de pesticidele sintetice. Acestea funcţionează în armonie cu metodele tradiţionale de protecţie a culturilor, contribuind la îmbunătăţirea sănătăţii solului, sporirea rezistenţei plantelor şi satisfacerea cererii consumatorilor pentru produse de origine naturală.

La nivel global, aproximativ 35% dintre fermieri utilizează deja biotehnologiile agricole, iar acest număr este de aşteptat să crească semnificativ în următorii ani. Fermierii observă beneficii tangibile - unii cultivatori din Marea Britanie care folosesc biostimulantul BlueN de la Corteva au raportat o creştere cu 20% a randamentului culturilor. Acesta este un rezultat extraordinar, iar noi aşteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu mai mulţi fermieri din Europa în anii ce urmează.

Reporter: Ce schimbări sunt necesare pentru a valorifica pe deplin potenţialul inovaţiei agricole în Europa?

Igor Teslenko:Europa a fost mult timp un lider în agricultură, dar trebuie să ia măsuri pentru a-şi consolida economia agricolă, astfel încât să poată concura echitabil la nivel global. Acest lucru înseamnă nu doar adoptarea inovaţiei, ci şi simplificarea cadrului de reglementare.

Reporter: Ce trebuie schimbat pentru a valorifica pe deplin potenţialul inovaţiei agricole în Europa?

Igor Teslenko:Pentru a profita de noile tehnologii agricole - fie că este vorba despre culturi editate genetic, biotehnologii agricole sau biocombustibili -, vedem mai multe oportunităţi. Procesul actual de aprobare a noilor tehnologii agricole poate fi eficientizat, menţinând în acelaşi timp standarde ridicate de siguranţă. În prezent, durează zece ani pentru ca un nou ingredient activ să fie autorizat în Europa, în timp ce în alte regiuni procesul durează, în medie, doi până la trei ani. Acest decalaj direcţionează inovaţia şi investiţiile către alte regiuni, dezavantajând fermierii europeni şi punând în pericol competitivitatea noastră.

Europa are de făcut o alegere. Putem fie să îmbrăţişăm inovaţia şi să conducem tranziţia către o agricultură sustenabilă, fie să rămânem în urmă. La Corteva, investim miliarde pentru a ne asigura că produsele noastre sunt la fel de sigure pe cât sunt de sustenabile şi am fost încurajaţi să auzim că factorii de decizie politică susţin luarea deciziilor bazate pe ştiinţă şi crearea unui mediu de reglementare care să favorizeze inovaţia.

Aceasta va asigura că fermierii europeni au instrumentele necesare pentru a construi un sector agricol puternic, profitabil şi autosuficient, în timp ce hrănesc o populaţie în creştere şi protejează planeta. Nu trebuie să alegem între aceste obiective - le putem atinge pe toate.

Reporter: Mulţumesc!