Tenaris Silcotub SA a inaugurat, ieri, un parc fotovoltaic în Călăraşi, cu o putere nominală de 20 Megawaţi, care va asigura 10% din consumul de energie al capacităţilor de producţie ale companiei respective.
Mihaela Popescu, preşedintele Tenaris Europa de Est, Marea Nordului şi Africa Subsahariană, a declarat: "Ne bucurăm că putem să inaugurăm această investiţie şi suntem bucuroşi că mergem înainte în această călătorie a decarbonizarii. Acest proiect ne permite să setăm un nou standard pentru producţia sustenabilă, să însoţim clienţii noştri în propriile demersuri de decarbonizare şi să avem un impact pozitiv asupra mediului. Este cel mai mare parc in situ din România, având o capacitate de producţie de 20 MW oră, 30 GW pe an. Încercăm prin această investiţie să reducem amprenta noastră de CO2, dar şi a clienţilor noştri. 73,2% din emisiile de CO2 la nivel global vin din energie, iar oţelul e responsabil de 7,2% din aceste emisii. Provocarea este cum să faci oţel fără carbon. Avem un cuptor cu arc electric, iar Oţelăria din Călăraşi e pe locul al 11-lea în lume în ce priveşte oţelăriiile cu cele mai reduse emisii de CO2. Obiectivul grupului Tenaris pentru anul 2030 este reducerea cu 30% a emisiilor de CO2 comparativ cu anul 2018, prin reciclarea fierului vechi, energie electrică regenerabilă, eficienţă energetică. În România am redus deja cu 28% emisiile de CO2, prin reciclarea a 4 milioane de tone de deşeuri de fier vechi, reducerea cu 10% a consumului de energie electrică şi recircularea apei".
Reprezentanta Tenaris Silcotub a precizat că parcul este legat la reţeaua naţională, se află în probe şi că, în perioada din an în care combinatul are revizia programată, producţia respectivă de energie din parcul fotovoltaic va intra direct în Sistemul Energetic Naţional. Practic, este vorba doar de cinci săptămâni în care parcul fotovoltaic al Tenaris va livra în SEN energia produsă, în restul anului compania fiind unul din cei mai mari prosumatori din ţara noastră.
În viitor, compania va căuta şi alte soluţii pentru a-şi asigura propria energie electrică, fiind analizate realizarea unui parc fotovoltaic, dar şi a unei capacităţi de stocare a energiei produse, a mai spus Mihaela Popescu.
"De văzut cum se poate investi şi în ce condiţii în actualul context geoglobal în care, în urma războiului comercial, se pare că se trece de la globalizarea la regionalizarea afacerilor şi în care fiecare companie încearcă să îşi găsească rolul său în piaţă", a afirmat Mihaela Popescu.
Domnia sa a precizat că, în urma noilor tarife vamale aplicate de Administraţia Trump, care se aplică tuturor produselor realizate de Tenaris Silcotub, este posibil ca firma să crească preţurile, dar trebuie să vadă dacă şi clienţii săi sunt de acord cu acest lucru.
"Deocamdată aşteptăm ca UE să negocieze cu Administraţia Trump", a spus Mihaela Popescu, care a arătat că Tenaris Silcotub se confruntă şi cu costuri ridicate de transport, după ce rebelii houthi au perturbat traficul navigabil în Marea Roşie.
La inaugurarea parcului au participat Pavel Casian Niţulescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, şi Cosmin Butuza, secretar de stat la Ministerul Mediului, care au salutat punerea în funcţiune a noului parc fotovoltaic.
Cosmin Butuza, secretar de stat la Ministerul Mediului, i-a felicitat pe cei de la Tenaris Silcotub pentru finalizarea proiectului şi a adăugat: "Scopul nostru este de a identifica soluţii, de a încuraja astfel de iniţiative sustenabile. Astfel de iniţiative sprijină securitatea si independenţa energetică a ţării noastre şi a Europei".
Pavel Casian Niţulescu a spus: "Am venit cu bucurie şi plecăm încărcaţi de ce am văzut. Am văzut o tehnologie şi o tehnică bine puse la punct. Obiectivul nostru e să finanţăm proiecte de producere a energiei din surse regenerabile, inclusiv de stocare a energiei electrice prin baterii'.
Realizarea parcului fotovoltaic pentru producerea de energie din surse regenerabile a fost finanţată cu 96,94 milioane lei (21,5 milioane dolari), din care valoarea maximă nerambursabilă (din fonduri europene - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - şi din bugetul statului) se ridică la 29,088 milioane lei, contribuţia proprie a companiei Tenaris Silcotub SA fiind de aproximativ 67,85 milioane lei. Parcul fotovoltaic a fost construit pe o suprafaţă de 2,5 hectare dintr-un teren în suprafaţă totală de 21,1 hectare situat în apropiere de municipiul Călăraşi, teren ce aparţine în totalitate companiei Tenaris Silcotub SA. Parcul va produce 30,7 GW/an, iar în cei 20 de ani estimaţi pentru funcţionare va genera energie electrică de peste 614.000 MW.
Cea mai mare parte din energia electrică produsă va fi utilizată la oţelăria pe care firma o deţine în Călăraşi, unitate de producţie care se află în topul celor mai bune 11 oţelării din lume datorită cuptorului cu arc electric pe care îl foloseşte şi care are un impact redus cu privire la cantitatea de CO2 emisă. Potrivit celor mai recente date ITS, oţelăria din Călăraşi are un impact de 47.000 tone CO2 emise anual, iar noul parc fotovoltaic va reduce amprenta de carbon a fabricii respective cu 18.971,42 tone CO2 pe an, ceea ce reprezintă o scădere considerabilă a cantităţii respective, fapt care se va reflecta pozitiv în reducerea sumelor pe care firma le aloca anual pentru achiziţionarea certificatelor emisii CO2.
Silcotub SA este cel mai important producător român de ţevi fără sudură de diametre mici şi, din 2004, este parte a companiei Tenaris - unul dintre liderii mondiali în producţia şi furnizarea de produse tubulare şi servicii conexe pentru industria energetică, industria auto, sectorul de petrol şi gaze şi multe alte aplicaţii industriale, inclusiv captarea CO2 şi noile instalaţii bazate pe utilizarea hidrogenului. Compania este prezentă în nouă oraşe din ţara noastră şi operează unităţi de producţie complet integrate, de la colectarea şi pregătirea fierului vechi în Popeşti-Leordeni, Braşov şi Iernut, la elaborarea oţelului în Călăraşi şi realizarea de produse tubulare cu valoare adăugată mare la Zalău. De asemenea, Tenaris Silcotub SA mai deţine în Câmpina o fabrică de prăjini de pompare pentru sondele de petrol şi un centru de servicii în Ploieşti.
La finalul anului 2024, Tenaris Silcotub a realizat o cifră de afaceri aproape egală cu aceea din anul 2023 şi speră ca, în anii viitori, să depăşească un miliard dolari cifra anuală de afaceri. Compania din ţara noastră are 2050 de angajaţi, 60 de funcţii de conducere, 35% dintre acestea fiind ocupate de femei.
Grupul Tenaris a avut vânzări nete de 12,5 miliarde dolari în 2024, realizate de cele unităţile de producţie pe care le deţine în 15 state ale lumii şi oferă servicii şi reţea de distribuţie în 23 de ţări.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu în data de 10.04.2025, 12:28)
mai bine împădureau terenu ăla
panourile ăstea din sticlă e un fade-science,
toate îs produse în China și toate trebuiesc înlocuite din 10 în 10 ani.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 12:36)
Mai trăiești tu 10 ani?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Vîjeu în data de 10.04.2025, 16:32)
hype:ul ăsta cu sticlă fotovoltaică lipită peste tot, pe ochi, pe frunte, pe cățel, pe coteț la cățel, e asemeni gumei turbo din anii 90 = useless junk
tu realizezi că acea sticlă nu poate fi reciclată ci devine deșeu inert permanent.
la fel e și cu fibra carbonică + rășina epoxy din paletele eoliene, care tot crapă și trebuiesc înlocuite, iar cele crăpate sînt îngropate ca deșeuri inerte
auzi tu, cică topești fiare cu panoul solar !
este un hype EU prin care taxele ioropenilor sînt trimise în China pentru o bucată de sticlă care ar trebuii să coste precum o bucată de geam 30RON mp
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 17:10)
Sticla poate fi reciclata permanent si e cel mai usor de reciclat. La fel se topeste si epoxi si se poate refolosi. Panoul nu topeste nimic, dar energia ajuta. Nu pricep - esti pro reciclare si anti energie verde? Ar trebui sa stea si sa nu faca nimic? Impadurirea nu-i ajuta la reducerea costurilor cu energia.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Vîjeu în data de 10.04.2025, 18:27)
barometrul șarlatăniei e simplu:
cînd vezi că o firmă, o bancă, un aprozar se laudă cu un singur lucru: CO2 estimat că au eliminat ei, costurile produselor comercializate de ei este dublă față de altul care nu se laudă că estimează că elimină CO2
ăștia estimează că elimină CO2, iar în Pakistan ard ăia păcură ieftină (ca să topească fiare, firește) cît pentru 10 E.U. puse la un loc
epoxy este un thermoset (față de thermoplastic), scapi de el doar dîndu-i foc (tot în Pakistan)
sticla fotovoltaică n-o poți recicla pentru că are cadium și teluriu și nu o poți arde-topi decît dacă o trimiți în Pakistan (să ți-o topească ăia, folosind păcură) Ha ha ha
dar gazele din Pakistan ajung și în EU că nu le oprește nimeni
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 14:34)
Silcotub, inca unul consumator de energie "in banda", nu-si face "centrala nucleara" sau pe gaz, mai bine bani gratis prin PNNR dupa reteta cunoscuta "profiturile se privatizeaza si datoriile se nationalizeaza":-)