Ponta a inundat sate româneşti ca să salveze Belgradul; Fostul premier, candidat la prezidenţiale - la un pas să fie acuzat penal pentru înaltă trădare?

Victor Ponta a recunoscut, la podcastul "Hai, live! cu Turcescu şi Andronic", că a decis, premeditat, inundarea unor sate româneşti în anul 2014, pentru ca Belgrad, capitala Serbiei, să nu se confrunte cu inundaţii de proporţii. Mai mult, Ponta a afirmat că, în calitate de şef al Guvernului în acea perioadă, a trecut peste opoziţia exprimată de specialiştii români, care nu doreau inundarea satelor româneşti, şi, într-o şedinţă convocată fulger la miezul nopţii, a ordonat golirea parţială, controlată, a lacului de acumulare de la Porţile de Fier II, pentru ca Dunărea să nu se revarse pe teritoriul sârbesc şi în Belgrad.

Dialogul purtat de Ponta cu Dan Andronic şi Robert Turcescu - gazdele podcastului - este halucinant. Întrebat câte cetăţenii are, Victor Ponta a răspuns: "Încă am două (n.red. - română şi sârbă), trebuie să merg la Belgrad. Mi-au dat-o pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară, pe care o să o scriu în cartea mea de memorii. În timpul inundaţiilor, am dat eu ordin peste structurile româneşti să deschidă valea de la Porţile de Fier şi-n felul ăsta nu s-a inundat Belgradul. S-a inundat doar o suburbie, dar dacă nu deschideam Porţile de Fier, se inunda Belgradul".

Chestionat în legătură cu faptul că autorităţile din România nu voiau să deschidă valea de la Porţile de Fier, Victor Ponta a spus: "Pentru că se inunda partea românească. Şi s-a inundat. Au fost sate, în aval... Dar am vorbit cu ISU (n.red. - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă), am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede. N-aţi aflat nimic voi, presa. I-am chemat (n.red. - pe funcţionarii publici cu atribuţii în domeniu) la 12 noaptea, era într-o vineri noapte, i-am chemat la guvern pe toţi. Dimineaţa la 5 au fost jandarmi, ISU, toată lumea la satele româneşti de pe clisură... Cred că pe Dinescu l-am inundat atunci. Da, dar i-am dat despăgubiri, stai liniştit că i-am dat mai mult decât făcea coşmelia lui de la Cetate. Băi, e Belgradul! E Belgradul unde Iancu de Hunedoara l-a bătut pe Mahomed Cuceritorul! Cum să zic, da, mă, inundaţi Belgradul ca să salvăm cetatea lui Dinescu?! Crama lui Dinescu... Las' că s-a refăcut crama, e foarte bună. Cam aşa fost. Şi, în cazul meu, nu mi-a dat-o preşedintele (n.red. - cetăţenia sârbă). Parlamentul a fost cel care a votat. Era o cetăţenie onorifică, am fost în acelaşi timp cu... cum îl cheamă, mă, pe actorul ăsta... Steven Seagal. Noi doi am primit cetăţenia atunci. Mă gândeam că na, nu mai fac politică... Îmi place Belgradul şi-mi place Serbia foarte tare".

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ulterioară participării la podcastul citat, Victor Ponta a precizat că la evenimntul din 2014 "niciun locuitor din zona riverană a Dunării nu a fost în pericol şi nicio gospodărie nu a fost grav afectată", că a salvat mii de vieţi din Serbia, afirmând că a acţionat ca un adevărat lider ce ia decizii pentru oameni.

Numai că oamenii respectivi nu erau cetăţenii români care s-au trezit cu jandarmii şi pompierii în zorii zilei, cerându-le să îşi părăsească gospodăriile... pentru că aşa a decis, la miezul nopţii, Victor Ponta. Gospodării care au fost inundate şi care au necesitat reparaţii majore după retragerea apelor, aşa cum a fost cazul şi imobilului deţinut de Mircea Dinescu la Cetate, scriitorul recunoscând ieri, într-o intervenţie la B1 TV, că în perioada respectivă a fost nevoit trei săptămâni să se ducă acolo cu barca şi că nivelul Dunării a crescut cinci metri într-o singură zi.

• Convenţia din 1998, încălcată de Victor Ponta?

Afirmaţiile lui Victor Ponta descriu o situaţie ilegală, dacă lucrurile s-au întâmplat exact cum a relatat acesta. De ce? Pentru că în cazul creşterii nivelului Dunării în amonte de Porţile de Fier, deversarea apei din barajul/lacul de acumulare din zonă se face potrivit dispoziţiilor acordului pe care îl avem cu Sebia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.

De-a lungul timpului, România a avut trei documente în acest sens încheiate cu fosta Iugoslavie, actuala Serbie. Primul datează din 30 noiembrie 1963, al doilea este din 16 mai 1998, iar al treilea a fost parafat în iunie 2019 şi aprobat prin HG 725/27.08.2020.

Ţinând cont că evenimentul relatat de Victor Ponta s-a petrecut în anul 2014, în vigoare era Convenţia din 16 mai 1998 între Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, publicată în Monitorul Oficial nr.13 din 19 ianuarie 1999. Potrivit articolului 4 din această Convenţie, în caz de inundaţii, decizia trebuia să o ia Organul comun (româno-sârb) de coordonare (OCC) prin Comandamentul comun pentru apărarea împotriva inundaţiilor.

Articolul 23 din Convenţie prevede:

"1. În cazul în care, conform prognozei debitului afluent, se aşteaptă ape mari, beneficiarii sunt obligaţi ca, în scopul prevenirii daunelor la terenurile riverane din amonte şi din aval de barajele Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, să evacueze la timp apa din lacurile de acumulare, în conformitate cu planurile zilnice pe care Comandamentul comun pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi apelor mari le stabileşte pe baza planului general pe care îl întocmeşte OCC, conform art. 4 pct. 1 lit. f). Dacă prin aceste planuri nu se prevede altfel, atunci beneficiarii vor evacua apa din lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier I în părţi egale, prin hidroagregatele şi câmpurile deversoare ale barajelor, iar din lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier II, conform art. 9 pct. 3.

2. Sarcinile concrete ale SCDE în îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la pct. 1 al acestui articol, sarcini care rezultă din planurile zilnice de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi din hotărârile Comandamentului comun pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi apelor mari, vor fi stabilite prin Regulamentul SCDE.

3. Pagubele care apar la terenurile riverane sau la terţe persoane, ca o consecinţă a faptului că unul dintre beneficiari nu a respectat obligaţiile prevăzute la pct. 1 sau la pct. 2 ale acestui articol, se suportă de beneficiarul care nu a respectat planul convenit de evacuare a apelor mari.

4. Pagubele care apar la terenurile riverane sau la terţe persoane, în aval de Sistemul Porţile de Fier II, din cauza că unul dintre beneficiari nu a respectat planul zilnic de funcţionare prevăzut la art. 12 pct. 1 şi prin aceasta a provocat variaţii de nivel ale Dunării la Gura Timocului mai mari decât cele admise la art. 9 pct. 4, se suportă de beneficiarul care nu a respectat planul zilnic de funcţionare".

• Hidroelectrica pare să-l contrazică pe Ponta: "Deversarea controlată din 2014 a respectat Convenţia din 1998"

Compania naţională Hidroelectrica Hidroelectrica pare să-l contrazică pe Victor Ponta, precizând, într-un comunicat de presă remis ieri Redacţiei, că deversarea controlată din 2014 a respectat Convenţia din 1998.

În comunicatul de presă citat se arată: "Exploatarea SHEN Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II este reglementată prin Convenţia de exploatare din 1998, ratificată de Parlamentul României cu Legea 14/1999 prin Regulamentul Serviciului Comun de Dispecer pentru Energetică (SCDE) unde este reglementată inclusiv perioada de ape mari. Pentru situaţia particulară din perioada 18-26 mai 2014, atunci când debitele Dunării au atins valori peste valoarea de 11.500 mc/s, prevăzută în documentele româno-sârbe, exploatarea SHEN Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II s-a făcut în deplină conformitate cu prevederile Convenţiei şi Regulamentului SCDE, nivelul amonte de barajul Porţile de Fier I fiind de 63.00 MdMA. Este de menţionat că această regulă de exploatare a fost prevăzută în documentele româno-sârbe pentru a putea fi respectat în permanenţă principiul căruia pentru debite mari pe Dunăre (mai mari de 11.500 mc/s ) şi mici (mai mici de 2.350 mc/s) nivelele amonte de gura Nerei şi aval de Porţile de Fier II, să fie ca şi cele în regim natural, fără influenţa celor două Sisteme (ca şi când ele nu ar exista). În aceste regimuri, debitul orar care se defluează în aval este egal cu cel afluent în lacul Porţile de Fier I".

Hidroelectrica arată că, din datele de exploatare comune cu partea sârbă, rezultă că debitul maxim afluent în Portile de Fier I în această perioadă a fost de 12.600 mc/s, debit înregistrat de mai multe ori în exploatarea comună. "Regulile de exploatare a SHEN Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II reprezintă prevederi legale între cele două ţări", menţionează sursa citată.

• Plângere penală împotriva lui Victor Ponta

Cu alte cuvinte, deversările controlate din lacul de acumulare de la Porţile de Fier trebuia să fie aprobate de Organul Comun de Coordonare prin Comandamentul Comun pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi apelor mari.

Ce a declarat Victor Ponta la podcastul citat?

"În timpul inundaţiilor, am dat eu ordin peste structurile româneşti să deschidă valea de la Porţile de Fier (...). (...) I-am chemat (n.red. - pe funcţionarii publici cu atribuţii în domeniu) la 12 noaptea, era într-o vineri noapte, i-am chemat la guvern pe toţi. Dimineaţa la 5 au fost jandarmi, ISU, toată lumea la satele româneşti de pe clisură...", a afirmat Victor Ponta.

Practic, declaraţia actualului candidat la prezidenţiale şi premierului din 2014 dezvăluie că a comis un abuz, o ilegalitate, prin nerespectarea dispoziţiilor Convenţiei din 1998, luând decizia de unul singur - "am dat eu ordin peste structurile româneşti să deschidă valea de la Porţile de Fier".

Mircea Dinescu, unul dintre cei afectaţi în 2014 de inundarea premeditată ordonată de Ponta, a afirmat ieri la B1 TV că actualul candidat la prezidenţiale şi-a făcut un harakiri şi că este "dobitoc". Mai mult, domnul Dinescu a afirmat că nu a primit nicio despăgubire pentru paguba suferită în 2014 şi că va discuta şi cu alte persoane afectate pentru a-l da în judecată pe Victor Ponta.

Mai mult, fiind vorba despre o ilegalitate, despre o faptă comisă împotriva intereselor cetăţenilor români, afirmaţiile lui Ponta ar putea constitui temeiul unui dosar penal pe care să îl deschidă Parchetul General. Pentru a-i ajuta însă pe procurori, fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a anunţat că formaţiunea politică pe care a fondat-o, Partidul DREPT, va depune o plângere penală la Parchetul General contra lui Victor Ponta pe care îl acuză de înaltă trădare.

• Marcel Ciolacu îi cere lui Ponta să se retragă din cursa prezidenţială

Reacţii au venit ieri şi din partea liderilor politici.

Într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, premierul Marcel Ciolacu i-a cerut lui Victor Ponta să îşi retragă candidatura la prezidenţiale.

Marcel Ciolacu a spus: "Când eşti prim-ministru sunt multe momente în care eşti nevoit să iei decizii grele. Dar ele nu trebuie ascunse niciodată de proprii cetăţeni. Să recunoşti senin - după ani de zile! - că ai fost de acord, în calitate de prim-ministru al României, să inunzi sate româneşti pentru a salva oraşe străine şi să te lauzi că, drept recompensă, ai primit cetăţenia altui stat, e clar că joaca de-a suveranismul nu mai ţine! Orice scuză ai invoca, fiecare cetăţean al acestei ţări aşteaptă de la un demnitar - fie el preşedinte, premier sau orice altceva, să-şi apere propria ţară şi proprii cetăţeni! În niciun caz nu te mai crede nimeni că eşti suveranist şi că mori cu toţi de gât pentru poporul şi ţara ta! Victor, ia măcar acum o decizie înţeleaptă! Retrage-te din cursă!".

Acelaşi tip de mesaj l-a transmis şi Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, fost premier în prima jumătate a anului 2017, care i-a cerut şi el lui Ponta să se retragă din cursa prezidenţială.

"Ca orice om vanitos, Victor Ponta s-a detonat în plină campanie electorală prezidenţială, recunoscând singur că, în calitate de prim-ministru, a ordonat inundarea cu intenţie a românilor ca să îi salveze pe sârbi. Şi pentru asta a obţinut şi un folos: cetăţenia sârbă. Pe lângă eventuala faptă penală prescrisă şi amoralitatea situaţiei, Ponta admite că este mai important Belgradul decât România! Pe scurt: mai importanţi sunt prietenii decât gospodăriile şi vieţile românilor! Dacă cineva mai avea vreo îndoială, aceasta este dovada că Victor Ponta pune mereu românii pe ultimul loc, nu pe primul! Pentru că pe primul loc este mereu el! De aceea, cea mai bună soluţie pentru români şi pentru România este retragerea lui Victor Ponta din cursa pentru Preşedinţie!", a scris, pe pagina sa de Facebook, Sorin Grindeanu.

În legătură cu decizia din 2014 a lui Victor Ponta, actualul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet a declarat ieri că, în măsura în care va identifica informaţii relevante în minister în legătură cu acest subiect, le va pune la dispoziţia mass-media.

• Critici dure la adresa lui Victor Ponta, din partea contracandidaţilor la preşedinţie

Contracandidaţii lui Victor Ponta au criticat şi ei decizia fostului premier din 2014. Nicuşor Dan a arătat pe pagina sa de Facebook: "Victor Ponta a povestit cum, în 2014, când era prim-ministru, a ales să fie inundate sate româneşti pentru a nu se revărsa Dunărea în Belgrad. Este halucinant, mai ales raportându-ne la campania sa aşa-zis «suveranistă» sub sloganul «România pe primul loc!». Pentru această «ispravă» domnul Ponta ne spune că a primit cetăţenia sârbă, în acelaşi timp cu actorul pro-rus Steven Seagal, la care încă nu a renunţat. Şi a primit această cetăţenie pentru că a ales să producă pagube în România ca să salveze Serbia. Suveranistul Victor Ponta să explice românilor de ce pune Serbia pe primul loc când alege unde să producă pagube Dunărea, când alege cetăţenia şi când alege unde să-şi ascundă prietenii fugari urmăriţi de justiţia din România. De asemenea, îi cer lui Marcel Ciolacu publicarea şi desecretizarea tuturor documentelor care stau la baza deciziilor luate de prim-ministrul Victor Ponta în momentul inundaţiilor din 2014. Românii au dreptul să cunoască, transparent, pe ce s-a bazat hotărârea lui Victor Ponta de a inunda satele româneşti de pe malul Dunării".

Elena Lasconi a afirmat, tot prin intermediul unei postări pe Facebook: "Victor Ponta trebuie să explice public de ce a pus Serbia înaintea României. Ţineţi minte cum i-a pus Ponta pe jandarmi la inundaţii să-l care cu barca, cum singurul apelativ găsit pentru un ministru femeie a fost «Fă»? Uite că nu asta era cel mai grav. Aflăm acum, chiar din gura domniei sale, că pentru a câştiga ceva personal - cetăţenia sârbă - a inundat cu bună ştiinţă România ca să salveze Belgradul. Un astfel de om credeţi că va apăra România în situaţii dificile? Pare că nu poate pune pe primul loc ţara, dacă nu are el ceva de luat din asta. În plus, dacă mai avem instituţii care îşi fac treaba în ţara asta, fără comandă politică, întreb şi eu: s-a autosesizat cineva legat de această declaraţie foarte gravă? Au procurorii ceva de zis despre felul în care, discreţionar, un premier a tratat interesul României? Cu la fel de multă lejeritate povesteşte cum, de fapt, primarii PSD îl susţin în această campanie. Mare independent! România merită mai mult, merită oameni oneşti care să conducă. Victor Ponta nu este unul dintre ei. A avut şansa să arate ce poate când a fost la conducerea PSD şi a guvernului. Ne-a arătat cât de mic este".

• Virgil Popescu califică decizia lui Ponta drept o "parodie sinistră"

Fostul ministrul al Energiei, actualul europarlamentar Virgil Popescu, care s-a născut în judeţul Mehedinţi, având o proprietate acolo, a afirmat pe pagina sa de Facebook: "Este greu de crezut că un premier român poate lua o decizie care sună ca o parodie sinistră. Dar s-a întâmplat. A fost real. A fost documentat. A recunoscut chiar el. Victor Ponta a ales, în plină criză, să salveze Belgradul în locul satelor româneşti. A ordonat deschiderea barajului de la Porţile de Fier, ştiind că vor fi inundate gospodării, terenuri, comunităţi întregi. Ştia. A fost avertizat. Nu a fost greşeală. A fost alegere. Românii din Mehedinţi, Dolj şi Olt au fost daţi la o parte ca nişte saci de nisip, pe altarul imaginii externe a unui politician care visa la onoruri. Şi le-a primit. Nu de la noi, ci de la sârbi. Cetăţenia sârbă, oferită cu recunoştinţă unui om care şi-a întors ţara împotriva propriei populaţii. Să inunzi deliberat teritoriu naţional pentru a proteja un oraş străin e o linie care nu poate fi trecută. Nu e «gafă», nu e «controversă». E o trădare în sensul cel mai adânc al cuvântului. O trădare rece, cinică, fără scuze, fără regret. Şi fără consecinţe până azi. Dar nu poate candida la Preşedinţie un om care şi-a scufundat ţara pentru a primi onoruri de la alţii".

Atitudine a luat şi parlamentarul liberal din Olt, Gigel Ştirbu, care a postat tot pe reţeaua de socializare citată mai sus următoarele: "Ponta «suveranistul», candidatul «independent» care promite azi că pune România pe primul loc, recunoaşte senin că, atunci când a fost premier, a făcut exact invers: a pus Serbia pe primul loc. Într-un podcast recent, Ponta a mărturisit că în 2014 a dat ordin să fie inundate sate româneşti de pe Clisura Dunării pentru ca Belgradul să fie salvat de ape. A făcut asta împotriva recomandărilor instituţiilor româneşti, care i-au spus clar că partea românească urma să fie afectată. Şi da, a fost! 1500 de hectare de terenuri agricole, păşuni şi păduri, zeci de gospodării, toate au fost inundate. Cu bună ştiinţă. Pentru acest «gest extraordinar» faţă de Serbia, Ponta a fost răsplătit cu cetăţenia sârbă. Asta da, loialitate naţională! Întrebarea care se pune e simplă: cărei ţări îi va fi fidel Victor Ponta dacă ajunge preşedintele României? României sau celor care l-au decorat şi i-au întins covorul roşu pentru decizii care au prejudiciat români? Asta nu mai e doar o gafă sau o «glumă la podcast». Aş zice că este abuz în serviciu cu iz penal, dacă ne gândim că a oferit despăgubiri din banii românilor pentru pagubele produse tot prin ordinul său. Dacă s-a dat vreun ordin împotriva interesului românesc, atunci instituţiile statului ar trebui să se autosesizeze de urgenţă. Solicit Premierului Marcel Ciolacu desecretizarea tuturor actelor care au stat la baza deciziei lui Victor Ponta de a inunda satele româneşti! Românii au dreptul să ştie cine a fost responsabil, ce riscuri s-au asumat şi cu ce consecinţe. Victor Ponta nu e doar un pericol pentru democraţie. E un pericol pentru România. A făcut-o o dată, o poate face din nou".

Fostul preşedinte al USR, Cătălin Drulă a solicitat Ministerului Public "să investigheze acţiunile cetăţeanului româno-sârb Victor Ponta - potenţialul trafic de influenţă şi conflict de interese în cazul firmelor care i-au plătit milioane în timp ce era consilierul lui Ciolacu, precum şi situaţia inundaţiilor provocate în 2014 cu care se laudă astăzi".

Amintim că, în anul 2014, inundaţiile au avut loc în lunile martie, aprilie şi mai. În luna aprilie 2014, Victor Ponta a mers alături de mai mulţi oficiali să viziteze satele inundate din judeţul Teleorman, iar în luna mai 2014, peste 1.500 de hectare de culturi agricole, păşuni şi pădure (cele de care aminteşte parlamentarul liberal Gigel Ştirbu în postarea sa) au fost inundate ca urmare a revărsării Dunării. Localităţile afectate au inclus Bechet, Piscu Vechi, Desa şi Cetate (satul în care deţine o proprietate Mircea Dinescu), potrivit relatărilor mass-media de la acea vreme.