SUPLIMENT GAMBLING "Clădirea Cazinoului de pe faleza din Constanţa începe să strălucească"

Reporter: În ce stadiu se află lucrările de reabilitare a Cazinoului din Constanţa?

Vergil Chiţac: Clădirea Cazinoului de pe faleza din Constanţa începe să strălucească, simbolul oraşului îşi dezvăluie faţa pe care până acum doar ne-am imaginat-o.

Cazinoul constănţean a fost inau­gurat în 1910 şi încă de pe atunci era un simbol al opulenţei şi rafinamentului, iar acum este pe cale să îşi recapete strălucirea de odinioară.

Lucrările au început în 2020, au fost monitorizate în permanenţă şi anticipează un Cazino spectaculos, maiestuos, stilizat cu migală şi grijă, o bijuterie arhitecturală în adevăratul sens al cuvântului şi, cel mai important, se desfăşoară conform graficului.

Pe fondul prevederilor Ordonanţei de Urgenţă pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023, mare parte dintre lucrările Companiei Naţionale de Investiţii au fost întrerupte, dar acest lucru nu s-a întâmplat şi la Cazinoul constăn­ţean. Am făcut diligenţele necesare şi Guvernul României a aprobat memorandumul prin care s-au asigurat fondurile necesare continuării lucrărilor, astfel încât, în acest moment, stadiul lucrărilor realizate de Compania Naţională de Inves­tiţii "C.N.I" SA este de 80% şi sperăm că în luna iulie vom putea să organizăm o redeschidere fastuoasă, aşa cum merită acest edificiu.

Reporter: Ce mai e de făcut până la finalizare?

Vergil Chiţac: Primăria Municipiului Constanţa se preocupă să aducă acest simbol al oraşului la măreţia de odinioară. Este vorba de cea mai frumoasă clădire publică în stil Art Nouveau din ţara noas­tră, existenţa ei fiind legată de însăşi dezvoltarea oraşului de la malul mării.

Scopul principal al proiectului de restaurare şi renovare a edificiului este acela de a-l readuce la forma şi detaliile originale de la începutul său, experţii având obligativitatea să păstreze cu maximă acurateţe aspectul clădirii-monument. Pentru că Art Nouveau este un stil complex şi special, reprezentat atât de arhitectură, cât şi de alte ramuri artistice (decoraţiuni interioare, mobilier, pictură, decoruri murale şi altele), clădirea trebuie să res­pecte toate caracteristicile stilului, atât în exterior, cât şi în interior.

Principalele lucrări realizate de CNI au vizat reabilitarea clădirii în ansamblul ei, S+P+1E+M, podul şi rampa de acces către subsol, restaurarea elementelor artistice şi a celor arhitecturale, restaurarea şi înlocuirea tâmplăriei deteriorate, consolidarea şi efectuarea de reparaţii structurale ale clădirii, înlocuirea completă a instalaţiilor termice, electrice şi de ventilaţie etc.

În afara lucrărilor executate de CNI, în reabilitarea Cazinoului s-a implicat cu fonduri proprii şi municipalitatea constănţeană. De pildă, branşamentele au fost executate din bugetul propriu al Primăriei Constanţa. Urmează lucrările exterioare şi amenajarea terasei exterioare, consolidarea zidului de sprijin, inclusiv a balustradei de pe bulevardul Elisabeta şi reabilitarea platformei terase care reprezintă tot o investiţie a Primăriei Constanţa.

Reporter: Cât aţi investit până acum în proiect şi care este valoarea totală a investiţiei?

Vergil Chiţac: Valoarea totală a investiţiei este de 232 de milioane de lei cu TVA, din care 12 milioane lei reprezintă contribuţia municipalităţii şi 220 de milioane sunt fonduri ale Companiei Naţionale de Investiţii.

Reporter: Spuneaţi că, după renovare, Cazinoul nu va mai func­ţiona ca un spaţiu dedicat jocurilor de noroc. De ce?

Vergil Chiţac: După redeschidere, Cazinoul nu îşi va menţine funcţiunea sa iniţială, adică nu va mai funcţiona ca spaţiu destinat jocurilor de noroc. Constănţenii au fost consultaţi, şi-au exprimat opinia şi doresc ca, după redeschidere, Cazinoul să se transforme într-un spaţiu pentru manifestări şi evenimente culturale de calitate, concerte şi spectacole, loc pentru evenimente publice de anvergură la nivel naţional şi european, să facă parte din patrimoniul cultural şi artistic local.

Reporter: Aţi stabilit deja ce tipuri de manifestări se vor des­făşura în cadrul acestui monument istoric şi cultural? Aţi încheiat contracte? Ce companii şi din ce zone s-au arătat interesate de acest spaţiu şi pentru ce anume?

Vergil Chiţac: Redeschiderea Cazinoului va reprezenta un eveniment important în istoria noastră şi în istoria personală a constănţenilor totodată. Spaţiul, trecutul istoric şi memoria Cazinoului şi a personalităţilor din jurul său merită să fie celebrate şi valorificate la întregul potenţial.

Nu am stabilit concret ce evenimente se vor desfăşura, dar vă pot spune că va fi organizat ca un spaţiu multicultural polivalent şi va cuprinde mai multe zone funcţionale majore. La subsol, vom organiza o expoziţie cu caracter permanent, cu tematica legată de istoria naturală şi a ecosistemului marin, incluzând circuit şi spaţiu cu acces public general, în suprafaţă totală 390,6 mp.

La parter, vom amenaja o expoziţie cu caracter permanent, având tematica generală legată de istoria Cazinoului, cu sub-teme precum curentul Art Nouveau în România, personalităţi istorice, inginerul Anghel Saligny, istoria Portului Constanţa, a navigaţiei maritime, suprafaţă totală - 305 mp. Tot la parter, vom organiza o a doua expoziţie temporară, având tematici conexe legate de design, arhitectură, artă, în sala care adăposteşte funcţia de casă de bilete; magazin de suveniruri, în suprafaţă totală de 98,8 mp.

La etaj, va fi amenajată o expoziţie temporară, a cărei tematică va gravita în jurul vieţii artistice a Cazinoului, suprafaţa totală dedicată fiind de 213 mp. Şi tot la etaj vom amenaja sala mare de spectacole şi o sală secundară de evenimente, foyer, grupuri sanitare pentru public, alte săli tehnice dedicate artiştilor.

Noua componentă de centru de expoziţie va reprezenta un moment de cotitură pentru înţelegerea divertismentului, având şi o componentă educativă.

Propunerea de amenajare a expoziţiilor trebuie să valorifice elementele centrale ale locului: spaţiul - clădire monument istoric, natură, artă, istorie, într-o manieră contemporană, spectaculoasă, devansând practicile muzeale şi expoziţionale autohtone.

Cazinoul se va deschide publicului prin acest centru expoziţional într-o manieră accesibilă, prietenoasă, propunând un design atractiv - multimedia, multisenzorial, interactiv, adaptat nevoilor şi preferinţelor grupurilor ţintă cât mai diverse.

Reporter: Ce aşteptări aveţi după redeschiderea Cazinoului? Ce fel de turişti aşteptaţi?

Vergil Chiţac: În primul rând, însăşi redeschiderea Cazinoului va reprezenta un eveniment marcant în viaţa culturală şi publică a Româ­niei, nu doar a Constanţei, care va atrage, cu siguranţă, mii de turişti.

Se ştie că baza o reprezintă partea turistică internă. În ultimii ani, românii călătoresc foarte mult, atât intern, cât şi extern. Avem o clasă de mijloc cu potenţial financiar, care a căpătat gustul pentru a savura arhitectura unor asemenea clădiri. Din contactele cu turoperatorii şi cu viitorii turişti, există un bogat orizont de aşteptare în ceea ce priveşte clădirea Cazinoului.

Cei care au fost în Mamaia şi Constanţa au o imagine frumoasă a Cazinoului şi doresc să îl revadă, chiar au pus întrebări cu privire la starea lui. Numărul de turişti este în creştere de la an la an, iar acest simbol se va regăsi pe lista obiectivelor de vizitat din următorii ani.

Reporter: Cum apreciaţi faptul că în ţară mai sunt foarte puţine cazinouri? De ce credeţi ca au dispărut ori s-au transformat unul câte unul?

Vergil Chiţac: În ţară sunt foarte puţine cazinouri pe modelul clasic. În mileniul al treilea şi în etapa actuală de dezvoltare a tehnologiei, cazinourile arată altfel. Echipamente specifice de tip cazino clasic nu prea se mai regăsesc, altele sunt acum maşinăriile care generază speranţa de câştig. Astfel de cazinouri sunt destule, dar noi, ca municipalitate, nu încurajăm un astfel de tip de divertisment.

Reporter: A fost afectat proiectul de modernizare a clădirii Cazinoului din Constanţa de evenimentele de la graniţă? Intenţiile celor care s-au arătat interesaţi sau care ar fi dorit să deruleze manifestări în acest spaţiu s-au împuţinat ca urmare a războiului din Ucraina?

Vergil Chiţac: Din fericire, evenimentele de la graniţă nu au influenţat execuţia lucrărilor. În ciuda războiului de la graniţă, oraşul Constanţa este văzut ca un oraş sigur şi nu vorbesc doar despre o des­tinaţie sigură pentru turişti şi atractivă pentru investitori, ci şi cu potenţial de dezvoltare în creştere exponenţială.

În ultimul an, au fost relocate la Constanţa numeroase firme şi companii din Odesa, portul Constanţa beneficiază de ajustarea coridoarelor de transport de cereale din zona Odesei spre Europa şi joacă un rol cheie în asigurarea exporturilor de mărfuri ucrainene, pe cale maritimă, spre lume.

Conflictul de la graniţele Româ­niei a generat, totodată, şi creşteri ale prezenţei aliate, militare şi civile, în oraş şi în apropierea acestuia. După cum ştiţi, cea mai mare bază militară europeană a NATO se construieşte în România, la Mihail Kogălniceanu. Proiectul este estimat la 2,7 miliarde dolari. Noua bază va găzdui aproximativ 10.000 de membri ai personalului NATO şi familiile acestora.

Reporter: Cum a fost afectat turismul de pe Litoral de războiul prelungit din Ucraina şi ce estimări aveţi pentru acest an?

Vergil Chiţac: Din fericire, conflictul de la graniţă nu a afectat turismul. Cifrele din 2023 sunt superioare celor din 2022, având o creştere turistică de 3,5% atât pe municipiu, cât şi pe Mamaia. Aces­tea sunt date oficiale, furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică. Cifrele vizează numărul turiştilor români şi străini, numărul total de nopţi de cazare, durata medie de cazare a turiştilor români, dar şi a celor străini.

Cifrele sunt în creştere atât pe municipiul Constanţa, cât şi în Mamaia. Destinaţia noastră este sigură. Estimăm pentru acest an o creştere cu 5%.

Din punct de vedere economic, căci turismul este o parte a economiei naţionale, ne mişcăm bine. Ca şi întreaga ţară, suntem în media creşterii produsului intern brut.

Avem aşteptări pozitive de la acest sezon, se munceşte pentru promovarea destinaţiei, iar în ceea ce priveşte lucrările mari de dezvoltare, acestea sunt tot în sarcina municipalităţii.

Reporter: Mulţumesc!