English
Reporter: Care sunt principalele probleme ale domeniului?
Cristian Pascu: Problemele actuale provin în principal din cauza greşelilor din legislaţia adoptată prin actele normative începând cu anul 2023, dar şi din cauza realitaţii economice de recesiune din prezent.
Totodată, domeniul jocurilor de noroc se confruntă în continuare cu o imagine distorsionată negativă în rândul societatii, deseori pe fond emoţional, indusă şi cultivată cu sau fără intenţie de o parte din social-media.
Este sarcina domeniului de a acţiona proactiv, constructiv, accepând critica acolo unde este motivată şi fără să aştepte de la decidenţi măsuri legislative care deseori merg greşit spre interziceri totale sub presiunea socială, să adopte şi să rezolve unele din problemele identificate prin măsuri de autoreglementare.
Schimbarea imaginii şi a percepţiei domeniului trebuie să fie, totodată, un imperativ.
Motivat de populism electoral - sancţionat până la urmă de electorat - fără consultare, fără studiu de impact, pe repede înainte, modificarea profundă a legislaţiei începută în anul 2023 prin OUG 82/2023 şi continuată prin aprobarea şi completarea acestui act normativ prin Legea 107/2024, a afectat profund industria de jocuri de noroc din ţara noastră, în special impactul fiind devastator în sectorul land-base, tradiţional.
Impactul a fost resimţit ca un "tsunami" de către majoritatea operatorilor care au preponderent capital autohton, de toate categoriile ca dimensiune de antreprenoriat, mai puţin de marile firme multinaţionale din domeniu.
Suplimentar se face resimţit, de anul trecut şi se accentuază în acest an, efectul crizei economice generale, industria de jocuri de noroc ca prestator de servicii fiind parte din ecosistem, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a veniturilor obţinute de organizatorii de land-base - bugetul alocat de participanţii la jocurile land base a fost mai redus si pe fondul creşterii sumelor alocate la jocul pe on-line -, ceea ce, complementar cu creşterea substanţială a taxelor specifice domeniului, are un impact direct asupra rentabilităţii acestei activităţi.
O altă problemă de actualitate mult mediatizată în ultimul timp o reprezintă prevederea legislativă referitoare la procesul de autoexcludere.
Această prevedere de autoprotejare a jucătorilor vulnerabili este conceptual bine venită, dar fiind adoptată şi aceasta fară o consultare prealabilă cu industria, are destule carenţe prin textul de lege adoptat, ceea ce a dus, până în prezent, la o aplicare parţială deficitară în practică, cu nejunsuri semnalate atât de jucători, cât şi de către organizatori.
În prezent, se lucrează intens la nivel de ONJN în colaborare cu reprezentanţii industrei la partea de suport tehnic - baza de date centralizată cu softul afferent - şi, totodată, la necesarele modificări ale prevederilor la nivel de act normativ care privesc această temă.
Reporter: Aţi afirmat că noile reglementări au afectat piaţa de profil. Concret, care sunt efectele asupra operatorilor?
Cristian Pascu: Legislaţia adoptată în special prin actele normative menţionate are urmatoarele caracteristici, sugestiv prezentate de asociaţia noastră AOPJNR la manifestarea expoziţională a domeniului specific din toamna anului trecut - Entertainment Arena Expo: incompetenţă, populism, discriminare!
Concret, au fost adoptate prevederi care se constituie în adevărate bariere de continuare a activităţii în sectorul jocurilor de noroc - ne vom referi la sectorul de jocuri tradiţionale land-base, din care putem menţiona specific pentru tipul de joc slot-machine:
1) Garanţia stabilită la un milion de euro, fără a se ţine cont de riscul de neplată diferenţiat.
2) Taxa de licenţă stabilita la 150.000 de euro, indiferent de numărul de aparate autorizate - un efort financiar disproporţionat faţă de dimensiunea activităţii la operatorii mici şi mari.
3) Interzicerea asocierii cu deţinătorul de spatiu, mod de lucru specific operatorilor autohtoni mai ales în localităţile în care închirierea directă a locaţiilor nu este o soluţie fezabilă; cointersarea deţinătorului de spaţiu prin asociere este preferabilă. Prevederea nu se justifică atât timp cât răspunderea faţă de obligaţiile legale revine în totalitate organizatorului licenţiat, tot prin prevederea deja existentă în acelaşi act normativ, OUG 77.
4) Interzicerea băuturilor alcoolice sub forma comercializarii acestora în locaţii, doar ca o barieră în calea asocierii activitaţilor; efectul clamat de protecţie a jucătorilor se obţinea prin interzicerea totală a consumului în locaţiile de joc de noroc menţionate sau, eventual, prin interzicerea consumului în exces.
5) Interzicerea - aceasta fără nicio motivaţie - a aparatelor slot-machine cu risc limitat (AWP), produs universal recunoscut ca un ajutor în prevenirea dependenţei şi a pierderilor financiare substanţiale ale jucătorilor.
Victime colaterale ale acestor bariere artificial introduse sunt şi tipuri de jocuri de noroc care au în mod evident specific preponderent distractiv, de socializare sau de aptitudini, concret jocul de bingo şi jocul de poker.
Ca exemplificare, începând de anul trecut din luna august s-a reuşit performanţa de a nu mai avea nicio sală de bingo la nivel naţional!
Apogeul prevederilor legislative greşite adoptate poate cu intenţii bune de reprezentanţii noştri în parlament, în scopul declarat de prevenire a dependenţei faţă de mult acuzatele "păcănele", dar fără cunoaşterea specificului domeniului sau a soluţiilor alternative posibile, a fost interzicerea intempestivă, fără o minimă necesară perioadă de tranziţie, a exploatării acestor aparate tip slot-machine în localităţile cu un număr de sub 15.000 de locuitori.
Singura soluţie cu efect dovedit este prevenţia prin educare şi informare, reglemetarea şi nu interzicerea, prohibiţia de orice fel nu face decât să deschidă drum liber pieţei negre.
Ca dovadă a erorii din punct de vedere juridic a acestei prevederi stau procesele câştigate în instanţele de judecată de către organizatori contra acestei prevederi nelegale care le interzicea retroactiv exercitarea unui drept deţinut pentru perioada de autorizare anuală încă valabilă la data de intrare în vigoare a legii 107/2024.
Trebuie menţionată şi singura reglementare legislativă benefică sectorului, adoptată anul trecut, reprezentantă de OUG 80/2024.
S-a reglementat în sfârşit dreptul legal de mult solicitat al organizatorilor de a putea ieşi sau reduce din activitate ca urmare a modificărilor legislative independente de voinţa lor, care îi impactează în mod direct, fără a rămâne prin această opţiune cu datorii faţă de bugetul de stat.
Cu regret constatăm în prezent o ezitare, tergiversare din partea instituţiei de montorizare şi control a domeniului nostru, ONJN, de a aplica în mod decis, fără echivoc, prevederile din OUG 80, astfel:
1) Este pus sub semnul întrebării dreptul de a nu cotinua plata taxelor de autorizare pentru aparatale impactate şi oprite în localitatile cu sub 15.000 locuitori.
Aceasta, împreună cu alte interpretări contestabile din ultima perioadă a ONJN:
2) Punerea în discuţie a dreptului organizatorilor de a face plăţile debitelor către bugetul de stat cu cele maxim 30 de zile întârziere inclusiv pentru taxele specifice (desigur, cu penalităţi şi dobânzi ca orice contribuabil).
3) Lipsa unei asumate decizii referitoare la termenul şi la modul de plată a contribuţiei la fondul de joc responsabil care să poată fi din timp oficializată şi, astfel, predictibilă pentru organizatori.
Trebuie menţionat un aspect important care ne-a anulat şansa si speranţa noastră anul trecut în incercarea de a amenda/corecta în Parlament din preverile discriminatorii ale lui OUG 82/2023.
Pregătiserăm motivaţii şi variante alternative - de exemplu, în locul valorii de un milion de euro la toţi operatorii, garanţia să reflecte efectiv riscul de neplată printr-o valoare per aparat autorizat echivalent la dublul taxelor de plată lunare - ar fi fost 1000 de euro/aparat etc., dar, incredibil, dreptul legal de a veni cu argumente în comisiile parlamentare ne-a fost refuzat prin adoptarea în plen, pe repede înainte, fără analiza OUG 82/2023, vot care care a transformat acest act normativ în legea 107/2024 (legea Simonis), cu scopul adoptării de urgenţă a prevederii electorale populiste de interzicere a activităţii de slot-machine în localităţile cu sub 15.000 de locuitori.
Efectele asupra pieţei de land base au fost devastatoare mai ales pentru organizatorii de nivel mic şi mediu care operau cu preponderenţă în aceste localităţi interzise de la o zi la alta, fără necesara perioadă de tranzitie.
Singura şansă de supravieţuire în domeniu pentru aceştia a fost concentrarea activităţii, regruparea mai multor firme sub una singură licenţiată, în primul rând pentru a face faţă valorii garanţiei aberante de un milion de euro.
Rezultatul? Reducerea numărului de firme licentiate de la circa 250 la mai puţin de 90!
Un număr însemnat din organizatori au renuntat complet la activitate, efectul fiind reducerea numărului de slot-machine autorizate de la circa 85.000 la aproximativ 53000 şi reducerea contribuţiei la bugetul de stat (octombrie 2024 vs octombrie 2023) cu circa 138 milioane euro!
Alt efect care se resimte în prezent? Supraaglomerarea localităţilor în care este încă permisă activitatea, deşi o densitate mai mare nu asigură şi o rentabilitate a activităţii, pe principiul cererii şi ofertei aceasta din urmă fiind în exces, dar altă şansă de supravietuire nu a existat, singura solutie rămasă a fost relocarea parţială în zona încă permisă de legislatie.
Toate acestea putem presupune că vin tot pe fondul presiunilor din partea decidenţilor de nivel superior de colectare disperată a sumelor la bugetul de stat.
Dar rezultatul este contrar: pierderi de ambele părţi - pentru organizatori dacă sunt scoşi din activitate şi pentru bugetul de stat, care rămâne în acest mod fără agenţi economici plătitori pe mai departe de taxe şi impozite.
Ne bazăm însă pe celeritatea conducerii ONJN şi a membrilor Comitetului de Supraveghere, a rolului lor activ în analiza reglementărilor şi în luarea deciziilor, pentru ca să ajungă la interpretările care să vină în sprijinul ambelor părţi, atât al organizatorilor, cât şi al bugetului de stat.
Reporter: Ce efecte asupra domeniului, dar şi asupra bugetului de stat, vor avea proiectele legislative care se află în dezbatere în Parlament, dacă ele vor fi aprobate?
Cristian Pascu: Ultimele proiecte legislative depuse în Parlament având ca temă industria jocurilor de noroc au, regretabil, acelaşi caracter populist, pompieristic, fără studiu de impact, fără consultare cu industria noastră.
Aceste proiecte nu rezolvă cauză, care este lipsa educaţiei şi a informării asupra a ce reprezintă jocurile de noroc ca mijloc de distracţie cu adrenalină, şi nu de rezolvare a probemelor financiare, de câştig cu orice pret.
Putem comenta cateva dintre ele:
- Proiectul cu interzicerea activităţii de jocuri de noroc la parterul clădirilor rezidenţiale - blocuri de locuit în majoritate - ar duce la dispariţia sectorului traditional land-base în proporţie de peste 80%, cu corespondenţă directă în diminuarea drastică a veniturilor la bugetul de stat.
Accesibilitatea la care se face referire în expunerea de motive nu se reduce semnificativ atât timp cât în on line participarea la jocul de noroc este accesibilă de oriunde şi oricând.
Ca alternativă ar putea fi adoptate măsurile de bună convieţuire cu locatarii, care au fost deja practicate de unii operatori şi care ar trebui să devina obligatorii, cum ar fi izolarea fonică, răspunderea şi faţă de ceea ce se întâmplă pe spaţiul public din proximitatea locaţiei legat de participanţii la joc, păstrarea liniştii şi a curăţeniei.
- Proiectul cu îmbunătăţirea prevederilor privind autoexcluderea credem că îşi va găsi rezolvarea temei abordate prin ceea ce este în lucru în prezent la ONJN, atât pe partea legislativă, cât şi pe partea de suport tehnic.
- Proiectul cu limitarea participării la joc în proporţie de maxim 10% din venitul jucătorilor este o utopie, actualmente, din punct de vedere al posibilităţii de aplicare în practică!
Dezideratul, ca şi concept, de a nu consuma pe această distracţie mai mult de 10% din venit este recunoscut şi recomandat de toţi psihologii, însă doar cu acest deziderat nu se poate legifera, deocamdată, un mod realist, în prezent, de determinare a veniturilor jucătorilor şi de cuantificare a procentului din acestea consumat la diverşi operatori, totul în regim live.
Avem şi proiecte legislative mai vechi rămase în dezbatere, din care putem comenta:
- Proiectul cu distanţarea "faţă de tot ce ne înconjoară" - şcoli, grădiniţe, spitale, bănci, alte obiective - ar conduce, de asemenea, la disparitia majoră a sectorului de land-base. Am putea considera ca motivată distanţarea faţă de unităţi de învăţământ, preponderent faţă de licee, cu o perioadă de tranziţie desigur, pentru locaţiile care se află în această poziţionare.
- Proiectul cu reducerea reclamei şi a publicităţii ar trebui promovat!
Prin echilibru şi responsabilitate în prevederi, considerăm că o reducere a reclamei, atât outdoor, cât şi în mass media - excesul aparţine în prezent sectorului on-line - este neapărat necesară.
La land-base deja s-au facut progrese în acest domeniu, prin reducerea vizibilităţii stradale, a iluminării vitrinelor, dar şi aici mai pot fi luate măsuri de diminuare a impactului vizual generat actualmente de densitatea mare a locaţiilor.
Reporter: Cum ar trebui să arate fiscalitatea din domeniu?
Cristian Pascu: Fiscalitatea şi legislatia în domeniu ar trebui - fără să încurajeze neapărat per ansamblu extinderea excesivă a acestui domeniu de activitate mult discutat ca efecte nedorite de dependenţă - să permită o concurenţă loială prin existenţa în domeniu a categoriilor de operatori de toate categoriile, nu doar a celor foarte mari de cele mai multe ori companii multinaţionale.
Principiul călăuzitor ca fiscalitate, fără bariere artificial ridicate în calea celor mai mulţi ca în prezent, ar trebui să fie "mai puţin de la mai mulţi" şi nu "mai mult de la mai puţini". Cu acest principiu se poate evita monopolizarea pieţei de către un număr restrâns de operatori privaţi.
După cum am susţinut şi cu alte ocazii, fiscalitatea din domeniu ar trebui să fie - în măsura întăririi controlului şi monitorizarii - pusă pe bazele unei juste taxări a veniturilor obţinute, pe baze procentuale din venitul obţinut - aşa numitul GGR - la toate tipurile de joc de noroc inclusiv la slot-machine la care avem încă din 1999 o taxare forfetară care nu mai este în prezent o soluţie echitabilă nici pentru organizatori, nici pentru bugetul de stat.
Reporter: Care sunt tendinţele din piaţa jocurilor de noroc?
Cristian Pascu: Din cauza modificărilor legislative, la noi în ţară piaţa de land base - jocurile de noroc tradiţionale - s-a diminuat ca venituri, chiar dacă s-a concentrat ca amplasare în teritoriu -, în timp ce piaţa de on-line a luat o amploare deosebită ca frecventare de către jucători, datorită obiceurilor modificate din pandemie, accesibilităţii neîngrădite de restricţii suplimentare, ca urmare veniturile acestor operatori au fost şi sunt în creştere.
Şi în domeniul de on line se observă o polarizare a veniturilor, un singur operator din cei circa 30 licenţiaţi la ora actuală concentrând aproximativ 45% din veniturile totale ale sectorului, iar venituri semnificative ca procent şi rentabilitate obţin încă un numar redus de operatori.
Reporter: Cum se împletesc tehnologia şi Inteligenţa Artificială cu piaţa de gambling?
Cristian Pascu: Întotdeauna tehnologia a fost factorul de dinamică, inovaţie şi progres în piaţa de gambling. Dovada o fac expoziţiile internaţionale din domeniu, care an de an sunt frecventate de tot mai mulţi operatori şi care prezintă noutăţi tehnologice ce nici nu puteau fi imaginate cu câţiva ani în urmă, mai ales pentru a fi aplicate pe scară largă.
Inteligenţa artificială se prefigureză a fi utilizată în descoperirea preferinţelor utilizatorilor, dar şi în detectarea comportamentului nedorit de dependenţă a acestora, ca un instrument de ajutor în prevenţia şi tratamentul acestei de acum declarate boli de catre OMS, de tulburare de impuls compulsiv.
Reporter: Ce acţiuni întreprind organizatorii de profil pentru a veni în întampinarea unui joc responsabil şi a educatiei în domeniu?
Cristian Pascu: Acţiuni cu acest scop au fost intreprinse de asociatia JOC RESPONSABIL, finanţată şi condusă de o parte a industriei, dar în procesul de educare, informare, prevenţie şi tratament, regretabilă a fost până în prezent neutilizarea fondurilor de sute de milioane de euro colectate la buget în ultimii ani sub forma taxei de viciu şi a fondului de joc responsabil, mai ales după ultimele modificări legislative.
Campania desfăşurată cu elevii din licee de prevenţie şi educare susţinută de un psiholog reputat din domeniu care s-a bucurat de un real succes, linia verde non stop de răspuns la apelurile jucătorilor cu probleme de dependenţă, şedinţele de terapie gratuite oferite cazurilor patologice reprezintă doar unele dintre acţiunile bine venite întreprinse în scopul promovării jocului responsabil, dar care trebuie intens susţinute de fondurile colectate tot de la operatori, la bugetul de stat şi la fondul de joc responsabil în primul rând.
Tot în acest scop se înscrie şi propunerea însuşită deja de o parte din industrie de a ridica vârsta de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani.
Reporter: Care este evoluţia pieţei negre a domeniului şi cum vedeţi eradicarea ei?
Cristian Pascu: Piata neagră nu are un instrument de măsurare specific, dar suprareglementarea, restricţiile excesive sau interzicerile totale din legislaţie reprezintă exact terenul propice aşteptat de piaţa neagră pentru a se dezvolta.
Mărturie stă experienţa din alte jurisdicţii în care au fost introduse restricţii excessive; de curând în Germania situaţia a devenit îngrijorătoare prin amploarea pe care a luat-o acest fenomen, numărul de aparate slot machine utilizate ilegal se apropie de cel utilizat în mod legal.
Reporter: Care sunt perspectivele sectorului, având în vedere că suntem deja în al doilea an electoral, că din punct de vedere geo-politic nu se întrevede nimic bun şi că situaţia macroeconomică globală pare să se destabilizeze?
Cristian Pascu: Speranţa noastră este că, după terminarea perioadei electorale care s-a prelungit în modul acesta neaşteptat, scăpaţi de presiunea votului, să putem corecta/îmbunătăţi legislaţia din domeniu, prin discuţii şi analize pertinente împreună cu decidenţii politici, bazate şi pe studii ale pieţei sub toate aspectele, în interesul şi acordul comun al părţilor implicate - organizatorii, participanţii la joc şi statul.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
