CONFERINŢA "CODUL INSOLVENŢEI" Gianina Lazanu, Fair Revive: "Avem cele mai multe insolvenţe din ultimii şase ani"

Situaţia socio-economică este una delicată, iar acest lucru se reflectă pe toate palierele. Avem, în acest moment, cele mai multe insolvenţe din ultimii şase ani, iar acest lucru nu este deloc îmbucurător. Despre tendinţele în insolvenţă şi restructurare, riscuri, provocări şi oportunităţi, Gianina Lazanu, Cofondator, Restructuring & Turnaround Director Fair Revive, a vorbit în cadrul conferinţei de specialitate organizată de ziarul BURSA: "Aş da o veste proastă ministrului de Finanţe - a fost publicat deficitul bugetar, 30 de miliarde de lei, iar, din punctul meu de vedere, acest deficit este cu mult mai mare; vom vedea un impact mult mai mare decât în ianuarie şi februarie.

Au început şi executări silite pentru programul IMM Invest. (...) O să prezint nişte cifre oficiale, o comparaţie între 2023 şi 2024. Vreau să subliniez că ele pot fi îngrijorătoare, pentru că avem cele mai multe insolvenţe din ultimii şase ani. Vorbim de o creştere a insolvenţelor totale cu 9,38% şi de 75% insolvenţe la companii cu cifra de afaceri mai mare de 5 milioane de euro, + 23% insolvenţe anual pe segmentul companiilor cu cifra de afaceri 0,5-5 milioane de euro, + 30% instrumente de plată refuzate (ca valoare), + 37% mai multe insolvenţe la companii cu activitate de minim zece ani, + 36% mai multe restructurări (concordat preventiv)".

În ceea ce priveşte topul pe sectoare de activitate a insolvenţelor din perioada menţionată, doamna Lazanu a menţionat comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; reparaţiile autovehiculelor şi motocicletelor; construcţiile; industria prelucratoare; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele: "Cheltuielile neprevăzute au un impact foarte mare asupra fluxului de numerar, iar companiile nu mai pot face faţă. Sunt trei măsuri de restructurare: acordul de restructurare; restructurarea în concordat preventiv şi restructurarea în insolvenţă".

Printre altele, Gianina Lazanu a punctat care sunt riscurile din viitorul apropiat: "numărul considerabil de companii cu cifră de afaceri mare generează efectul de «bulgăre de zăpadă»; sectoarele de activitate cu cele mai multe companii intrate în insolvenţă sunt cele care au cea mai mare contribuţie la formarea PIB; creşterea volumelor instrumentelor de plată refuzate generează probleme de lichiditate beneficiarilor la încasarea creanţelor (în general, întârzierea încasării creanţelor la termen); creşterea mare a ponderii creditului comercial amplifică efectul de «bulgăre de zapadă»; suprapunerea termenelor de rambursare pentru creditele contractate prin diverse scheme de ajutor de stat (IMM Invest, IMM Invest Plus) ce nu pot fi restructurate; creşterea cheltuielilor salariale din ultimii ani şi a celor financiare (ROBOR/ EURIBOR); creşterea cheltuielilor cu materiile prime, materialele, energia, gazul etc.; criza politică (inclusiv internaţională) şi economică; pierderea/întârzierea unor sume importante din PNRR şi întârzierea programelor guvernamentale".

Situaţia creditelor IMM Invest este una interesantă, conform Gianinei Lazanu: "IMM Invest a început în 2020 şi a continuat să se finanţeze prin aceste programe în 2022. Practic, s-a dublat finanţarea, de cele mai multe ori pentru aceeaşi activitate sau pentru aceeaşi investiţie, fără prea multă plus valoare pentru business. În momentul de faţă, ne aflăm în situaţia în care toate aceste finanţări se suprapun, toate aceste rambursări se suprapun şi se ajunge în situaţia absurdă în care să rambursezi unu-două milioane de lei pe lună, în contextul în care tu, ca societate comercială, ai un profit operaţional de un milion-două pe an. De menţionat - aceste credite IMM Invest, la momentul în care au fost acordate, au fost aprobate de Comisia Europeană ca fiind ajutoare de stat. Dacă în situaţia de faţă, azi, companiile care au contractat aceste credite nu au indicatori financiari care să permită refinanţarea acestora, fie prin credite de investiţii, fie refinanţare la o altă bancă, imaginaţi-vă că acele companii sunt efectiv sufocate pe cash-flow. Atunci încep amânarea plăţilor la furnizor, amânarea salariilor, amânarea plăţilor la bugetul de stat. Impactul bugetar, social şi economic va fi unul foarte mare".