CONFERINŢA "CODUL INSOLVENŢEI" Alina Popa, CITR: "Starea de dificultate trebuie raportată la viaţa companiei, pentru că business-urile nu sunt structuri foarte simple"

Este necesară o lămurire sau o unificare a practicii judiciare privind definirea stării de dificultate, pentru că, altfel, suntem în pericol să facem aceste proceduri inaplicabile, aşa cum au fost anterior legii 216/2022, susţine Alina Popa, Head of Legal CITR.

Domnia sa a menţionat că există în practica judiciară două tendinţe privind definirea stării de dificultate şi a atras atenţia asupra importanţei raportului întocmit de practicienii în insolvenţă pentru ca acesta să constituie principala bază de informaţii prin intermediul căreia instanţa să constate intervenirea stării de dificultate, stare ce nu trebuie să fie prezentă imediat deschiderii procedurii, ci poate interveni, potrivit legii, în următoarele 24 de luni.

Alina Popa a precizat: "În practica instanţelor de judecată am observat două tendinţe privind definirea stării de dificultate a companiei. Una este de a analiza starea de dificultate în raport nu doar de datoriile ajunse la scadenţă şi de sumele de bani aflate în contul companiei, ci şi în raport de o privire globală a vieţii companiei. Instanţele se uită şi la activele ce pot fi valorificate în piaţă, la viteza cu care activele respective pot fi lichidizate pentru a plăti datoriile, la nivelul datoriilor şi la măsurile sumare indicate în raportul întocmit privind starea de dificultate. O altă tendinţă este de a face o analiză literară a stării de dificultate versus starea de insolvenţă. Am constatat că unele instanţe, în cazul existenţei unor creanţe mai mari de 50.000 lei şi care au depăşit cu peste 60 de zile scadenţa, resping cererea de concordat preventiv şi trec direct la procedura de insolvenţă. Cred că această orientare nu este scutită de critici. În primul rând mi se pare că omitem că această definiţie a insolvenţei spune că este o prezumţie relativă şi de aceea trebuie să oferim companiei posibilitatea de a se apăra. Consider că o analiză complexă a definirii stării de dificultate raportată la viaţa companiei este una corect făcuta şi susţin aceste observaţii privind practica judiciară. O astfel de analiză este necesară, pentru că businessurile nu sunt structuri foarte simple. De aceea, este necesară o lămurire sau unificare a practicii judiciare privind definirea stării de dificultate, pentru că altfel suntem în pericol să facem aceste proceduri inaplicabile, aşa cum au fost anterior legii din anul 2022".

Reprezentanta CITR a mai arătat că a observat că, în cazul unor proceduri de insolvenţă care sunt derulate de alţi practicieni, au reînceput să apară situaţii în care organele bugetare (fiscale) trec la executare silită, în paralel cu acţiunile din procedura insolvenţei, în cazul bunurilor sechestrate prin procedura din Codul de procedură fiscală, în cursul procesului penal.

Alina Popa a adăugat: "Mi se pare ingrijorător că încet-încet, începând cu creanţele fiscale din dosarele penale ne ducem iar în zona în care avem proceduri paralele cu procedura de insolvenţă. Am mai fost acolo, a fost constatat că nu e legal şi contravine procedurii prevăzută de lege. Sperăm ca să avem în curând o reglementare, chiar şi printr-un proiect de ordonanţă de guvern, înainte ca să existe deficienţe iremediabile pentru companii".

Domnia sa a prezentat şi o analiză efectuată de CITR privind insolvenţele de anul trecut. Potrivit acestui studiu, cele 7274 de insolvenţe noi înregistrate în 2024 reprezintă cel mai înalt nivel din ultimii şase ani, situaţia fiind similară şi la insolvenţele noi înregistrate în rândul companiilor care au active de peste 1 milion de euro, companii de impact, unde anul trecut au solicitat intrarea în insolvenţă 144 de companii, adică mai mult decât maximul de 139 companii mari înregistrat în anul 2019.

Alina Popa a arătat: "Pe zona de prevenire a insolvenţei, am dorit să analizăm acordul de restructurare, dar am constatat că niciun acord de acest tip nu a ajuns la judecătorul sindic, iar pe zona concordatelor preventive am observat o creştere a cererilor de deschidere a acestora, mai mult decât dublu, de la 90 în anul 2023 la 196 solicitări în anul 2024, însă numărul celor care trec de această etapă şi ajung să fie omologate este mai mic de jumătate. Una dintre cauzele care împiedică procedura de concordat ca să fie la îndemâna antreprenorilor de cât mai timpuriu este impactul din zona decizională, jurisdicţională. Instanţele de judecată nu au o practică unitară, încă mai au interpretări care împedică în foarte multe cazuri companiile să meargă mai departe cu întocmirea şi depunerea planului de restructurare. Acest aspect porneşte de la definiţia stării de dificultate şi de la raportul întocmit de practicieni ce trebuie să prevadă indicatori financiari care să arate modul în care activitatea companiei duce către dificultate".

Reprezentanta companiei CITR a menţionat că raportul administratorului nu are valoarea unui raport de expertiză judiciară, ci trebuie valorificat ca un înscris întocmit de un profesionist în domeniul insolvenţei, ce are în spate o echipă financiară şi juridică ce apreciază starea de dificultate a unei companii.