English
În contextul geopolitic şi strategic actual în care statele membre NATO şi UE se confruntă cu ameninţări cibernetice din partea Federaţiei Ruse şi Chinei, devine importantă implementarea programului Europa Digitală, program care în ţara noastră se va realiza şi prin intermediul strategiei naţionale de securitate cibernetică, dar şi cu ajutorul parteneriatelor publice private încheiate de instituţiile statului cu mediul de afaceri şi cu mediul academic, susţine Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, Senat.
"Strategia de securitate cibernetică a României pentru perioada 2022-2027 are cinci obiective. Primul ar fi reţele şi sisteme informatice sigure şi reziliente, iar al doilea ar fi un cadru normativ şi instituţional consolidat. De ce? Pentru că având aceste atacuri, atunci legsilaţia trebuie îmbunătăţită. Trebuie să facem acest lucru în Senat şi Camera Deputaţilor: un parteneriat public privat pragmatic. Cred că vom lucra în această sesiune acea lege PPP, a parteneriatului public-privat - care există, dar lipseşte cu desăvârşire - pentru că doar în parteneriat cu mediul privat, instituţiile publice şi mediul academic putem să ne aliniem la Europa Digitală. Ştim foarte bine că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem 20% pentru digitalizarea României şi trebuie să avem acest parteneriat. Al patrulea obiectiv este rezilienţa prin abordarea pro-activă şi descurajarea ameninţărilor cibernetice. Ultimul obiectiv este ca România să joace un rol relevant în structura internaţională de cooperare", a spus Marius Humelnicu.
El a precizat că atunci când vorbim despre digitalizare, trebuie să luăm în calcul şi creşterea competenţelor digitale ale angajaţilor şi ale tuturor cetăţenilor.
Ştim foarte bine că suntem, din păcate, pe ultimul loc în Europa în privinţa indicelui DESI. Vorbim în această sesiune parlamentară şi de legile educaţiei naţionale. Dacă ne interesează viitorul şi dacă vrem să avem o generaţie viitoare cu competenţe multiple, ar trebui să avem în curricula şcolară o oră, două sau trei ore de creştere a competentenţelor digitale ale elevilor. Doar aşa vom putea să nu mai fim pe ultimul loc la indicele DESI şi copiii vor învăţa competenţe digitale de bază şi nu doar să se joace sau să utilizeze un device. Ştim că România are vârfuri şi oameni competenţi, bine pregătiţi, dar insuficienţi. De aceea instituţiile publice centrale şi locale trebuie să investească în creşterea competenţelor digitale", a spus Marius Humelnicu.
Domnia sa a menţionat că în acest moment piaţa securităţii cibernetice în Uniunea Europeană este de 130 miliarde euro şi are o creştere anuală de 17%, "ceea ce înseamnă că ne va aduce un plus pentru fiecare dintre noi şi pentru economie".
"De aceea, dorim să creăm cadrul legal pentru a putrea să avem o securitate cibernetică pentru că vorbim de cloud guvernament, de interoperabilitatea tuturor sistemelor. Ar trebui să avem securitate cibernetică pentru instituţiile publice, pentru tot ce ţine de sectoarele critice ale României şi de fiecare persoană în parte", a spus senatorul Marius Humelnicu.
El a arătat că previziunile europene spun că în anul 2025 vor exista 41 miliarde dispozitive interconectate, ceea ce va duce la o creştere a criminalităţii cibernetice şi la atacuri mult mai sofisticate.
"Dacă în anul 2019 atacurile de tip ransomware erau de 3% din totalitatea atacurilor, în 2021 numărul lor a crescut la 31% şi vizează sectoare importante ale economiei, sănătatea şi serviciile publice. Pe locul al doilea, cu 29% se situează atacurile de tip phishing, iar victimele sunt instituţiile publice, bancare şi agenţii economici din zona retail", a mai spus Marius Humelnicu.
Senatorul a precizat că pentru a reduce riscurile Uniunea Europeană va investi 1,6 miliarde euro în Europa Digitală în perioada 2021-2027 pentru ca să avem instrumentele necesare de securitate cibernetică.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
