CORESPONDENŢĂ DIN ATENA Consumul de tutun - o problemă pandemică; strategiile de renunţare la fumat trebuie îmbunătăţite

Consumul de tutun reprezintă o problemă pandemică, iar strategiile de renunţare la fumat trebuie îmbunătăţite, modul de taxare fiind una dintre măsurile care ar necesita o atenţie deosebită din partea autorităţilor. Acestea sunt principalele concluzii ale celui de-al 5-lea Summit Ştiinţific pentru Reducerea Daunelor provocate de Tutun, organizat de SCOHRE, Asociaţia Internaţională pentru Controlul Fumatului şi Reducerea Daunelor, care a avut loc în 21 şi 22 septembrie, la Atena, cu participarea a peste 70 de cercetători, clinicieni şi oameni de ştiinţă din 41 de ţări diferite.

Subiectele ediţiei de anul acesta a Summit-ului au inclus prezentări şi discuţii pe teme specifice precum toxicologia şi chimia aerosolilor, evaluarea biomarkerilor în studiile pe animale sau pe oameni, evaluarările preclinice, epidemiologie şi probleme sociale, evaluare clinică şi reducerea efectelor nocive, sănătate publică, aspecte legale şi de reglementare, bioetică, inovaţie şi produse noi, renunţarea la fumat şi probleme educaţionale în adolescenţă.

În deschiderea conferinţei, jurnalista Natassa Spagadorou a menţionat că efectele fumatului reprezintă o problemă gravă de sănătate, pentru fiecare utilizator în parte, dar şi pentru populaţie la nivel global. Astfel, politicile implementate necesită pragmatism, politici pe termen lung, cu chip uman şi nu măsuri punitive, scopul fiind reducerea fumatului la nivel mondial.

• Fumatul, principalul factor cauzator de cancer

Fumatul rămâne în prezent principalul factor cauzator de cancer, atât la nivel european, cât şi la nivel mondial. Potrivit europarlamentarului Maria Spyraki, peste 2000 de tineri şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului, în anul 2020, iar, dacă nu se va acţiona rapid în prevenirea acestei boli, până în 2035 se va înregistra o creştere de circa 24% a cazurilor de îmbolnăviri.

"În 2020, 2,7 milioane de oameni din Uniunea Europeană au fost diagnosticaţi cu cancer şi alte 1,3 milioane şi-au pierdut viaţa din cauza acestei boli, inclusiv peste 2000 de tineri şi, desigur, este important să ştim şi să fim de acord că există o nevoie urgentă de a actiona acum. Dacă nu acţionăm acum, cazurile de cancer vor creşte cu 24% până în 2035 şi, în acest caz, cancerul va fi principala cauză de deces în UE", a afirmat Maria Spyraki, în cadrul summitului.

• Prevenţia, cel mai eficient mod de reducere a riscurilor

Până în prezent, cea mai sigură metodă de a combate efectele produse de consumul de tutun rămâne prevenţia. Potrivit Mariei Spyraki, peste 40% din cazurile de cancer pot fi prevenite, în special cele cauzate de fumat. Aceasta a caracterizat prevenţia ca fiind un pilon cheie pentru abordarea problemei, spunând că 30% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite.

"Lucrăm la un pilon cheie, care este prevenirea, deoarece, conform datelor ştiinţifice, trebuie să lucrăm la acest lucru, deoarece mai mult de 40% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite. Prevenţia este cuvântul cheie după părerea mea, pentru că, după cum ştim cu toţii, fumatul este cauza numărul unu a cancerului. Cu toate acestea, fumatul este încă prezent ca parte a vieţii de zi cu zi pentru aproximativ 26% din populaţia totală din UE şi 29% dintre tinerii europeni cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani. Conform raportului Comisiei Europene, consumul de tutun rămâne cel mai mare risc de sănătate care poate fi evitat în Uniunea Europeană şi este responsabil pentru 700.000 de decese anual. Aproximativ 50% dintre fumători mor prematur, ceea ce duce la pierderea, în medie, a 40 de ani de viaţă pentru fumători", spune europarlamentarul.

Spyraki a subliniat că, în februarie, Parlamentul European a adoptat o propunere relevantă privind reducerea riscurilor cauzate de produsele din tutun, menţionând şi o evaluare a Comisiei Europene asupra problemei noilor produse din tutun. Propunerile relevante sunt aşteptate în 2023. Cu privire la produsele care încălzesc tutunul, Spyrakis a subliniat că acestea nu ar trebui să fie accesibile tinerilor.

• Consumul de tutun este o pandemie

După experienţa pandemiei de COVID-19 care a afectat toată lumea, cercetătorii sunt de părere că este cazul să învăţăm din experienţele din ultimii doi ani şi să tratăm fumatul ca pe o pandemie, aproape la fel de periculoasă ca cea de coronavirus. Zoi Dorothea Pana, specialist în pediatrie, profesor în cadrul universităţii din Nicosia, susţine că este necesar să învăţăm din întâmplările din timpul pandemiei de COVID şi să le aplicăm, atunci când se poate, în "pandemia de fumat".

"Este momentul potrivit să valorificăm infrastructura de cercetare clinică existentă pe care am creat-o pentru pandemia de COVID-19 şi, poate, să extindem această infrastructură dincolo de pandemia de COVID-19 şi pentru probleme urgente şi uriaşe de sănătate publică, precum fumatul. Trebuie să facem faţă unei situaţii de pandemie, dacă ţinem cont de faptul că, după strategiile noastre iniţiale de îmbunătăţire, ne confruntăm cu o problemă de sănătate publică asociată cu peste un miliard de fumători activi la nivel global şi cu peste 8 milioane de decese în fiecare an, adică, dacă o comparaţi cu pandemia de COVID-19, aceste cifre reprezintă aproximativ o treime din ratele de mortalitate care sunt asociate în prezent cu COVID. Trebuie să facem faţă unei situaţii de pandemie şi dacă vrem să evaluăm şi povara impactului asupra sănătăţii publice al consumului de tutun, trebuie să discutăm şi despre bolile cronice, abordarea multidisciplinară şi abordările pragmatice", susţine Zoi Dorothea Pana.

Potrivit acesteia, strategiile de informare şi de prevenire a riscurilor pe care le poate aduce consumul de tutun, trebuie să fie îmbunătăţite, rezultatele actuale fiind unele nesatisfăcătoare, cu o pondere între 7 si 10 procente a persoanelor care au renunţat la fumat. Cercetătorul este de părere că este nevoie de o abordare mult mai pragmatică a situaţiei.

"Dacă discut din perspectiva unui om de ştiinţă, bineînţeles că avem, într-adevăr, nevoie de medicină bazată pe dovezi, avem cu adevărat nevoie de date din lumea reală, dar, pe de altă parte, ceea ce am învăţat ca oameni de ştiinţă şi din experienţa noastră în timpul pandemiei este că trebuie să fim realişti şi să aplicăm o abordare pragmatică. Dacă cineva ne întreabă dacă suntem eficienţi cu strategiile de renunţare la fumat pe care le-am adoptat în prezent, cred că, potrivit datelor pe care le avem acum la îndemână, doar între 7% şi 10% dintre fumătorii activi au reuşit cu adevărat să se lase de fumat, ceea ce înseamnă că trebuie să ne îmbunătăţim strategiile şi trebuie să fim pragmatici", a spus Pana.

• Politicile de reducere a riscurilor, o sarcină pentru parlamentari

Politicile de reducere a riscurilor, precum şi politicile generale privind sănătatea publică trebuie să fie responsabilitatea parlamentelor naţionale sau chiar a Parlamentului European, este de părere Andrzej Fal, Directorul Insitutului de Ştiinţe Medicale al universităţii din Varşovia. Conform acestuia, guvernele au prea puţin timp pentru a acţiona constant şi consistent în problemele de sănătate publică, din cauza ciclului electoral prea scurt.

"Singurii politicieni care pot construi cu adevărat o politică de sănătate sunt, de fapt, parlamentarii, deoarece Parlamentul se menţine aproape constant, indiferent de alegeri. Guvernele vin şi pleacă, de la alegeri la alegeri, totuşi Parlamentul rămâne neschimbat, aşa că parlamentarii sunt cei care se pot concentra pentru a construi politica de sănătate care să ajute populaţia în viitor. Din punctul meu de vedere, crearea unei politici de sănătate, a unei politici de reducere a noxelor, ar trebui să se bazeze pe Parlament, fie pe cel naţional, fie pe Parlamentul European, dar nu pe guverne", susţine Andrzej Fal.

Acesta este de părere că, deşi mai este foarte mult de lucru pe tema reducerii riscurilor, progresele făcute în ultimii 20 de ani sunt considerabile iar mesajul pe care îl transmit cercetătorii este unul bun.

"Într-o lume ideală nu ar trebui să fumăm, nu ar trebui să bem, nu ar trebui să folosim zahăr şi sare, dar lumea nu este ideală, aşa că aceste lucruri se întâmplă. Cu toate acestea, avem un mesaj bun, avem tehnici de reducere a efectelor nocive care includ probleme legate de fumat. Acum avem multe fapte care ne arată că reducerea efectelor nocive ale fumatul funcţionează cu adevărat.

Reducerea riscurilor este ceva care acum 20 de ani era prezent doar în cazurile consumatorilor de droguri. Acum avem reducere a riscurilor la fumători, avem reducere a riscurilor în cazurile de alcoolism, avem reducere a riscurilor privind consumul excesiv de sare sau dulciuri, avem mai multe clase de reducere a riscurilor. Asta este ceea ce am făcut în ultimele două decenii, aşa că trebuie să rămânem constanţi şi să mergem mai departe în acest fel", a conchis Fal.

În prezent, sunt disponibile date ştiinţifice privind eficacitatea produselor de reducere a efectelor nocive ale fumatului. Transpunerea acestor date în politici de Sănătate Publică trebuie făcută imediat, deoarece fumatul a atins proporţii pandemice, care trebuie să fie abordate cu politici similare şi cu aceeaşi promptitudine ca în timpul pandemiei de COVID.

• Taxele în industria de tutun, eficiente în reducerea consumului

Taxele pe produsele de tutun ajută la reducerea consumului, însă acestea trebuie să creeze o diferenţiere între produsele de tutun clasice şi alternativele fără fum. Emanuele Bracco, profesor de economie în cadrul Universităţii din Verona, este de părere că un produs care are riscuri mai mici decât ţigările clasice trebuie taxat diferit, pentru a îi încuraja pe fumători să înceapă să consume aceste produse.

"Ideea economică de bază din spatele taxelor impuse tutunului este ideea de externalitate, adică atunci când consumăm ceva care este dăunător, iar rezultatul efectelor dăunătoare nu este cuprins în preţ, generăm o externalitate şi există un consum prea mare al acestui produs, dacă prejudiciul nu este cumva inclus în preţ. Acest lucru se leagă şi de un alt concept mai puţin cunoscut, acela de internalitate, care reprezintă costul pe care un individ îl generează asupra sinelui ca urmare a incapacităţii de a anticipa corect dependenţa. Există o modalitate foarte simplă de a opri acest lucru. Taxaţi acest produs dăunător care produce o externalitate sau o internalitate pentru a-l internaliza în sistemul de preţuri. Impozitele din această industrie ar trebui să aibă în vedere rezultatele sănătăţii, nu rezultatul veniturilor", a spus Emanuele Bracco.

"Taxele contribuie la creşterea preţurilor şi la scăderea consumului de produse dăunătoare şi, de asemenea, sistemele de impozitare fac distincţie şi diferenţiere foarte frecvent între produsele dăunătoare. Ne dorim să avem o politică fiscală care să evite eşecurile guvernamentale şi care să reuşească să atingă obiectivele propuse" adaugă Bracco.

Lipsa de diferenţiere a taxelor dintre produsele clasice de tutun şi a alternativelor fără fum, poate, în anumite cazuri, să producă efectul opus celui dorit, cauzând o creştere a contrabandei sau chiar reîntoarcerea consumatorilor la ţigările convenţionale, este de părere Emanuele Bracco.

"Dacă ne uităm la situaţia din Franţa, au un nivel de impozitare foarte mare a ţigărilor de fabrică şi a alternativelor care încălzesc tutunul, dar acest lucru nu a redus consumul. De fapt, au pe piaţă o mulţime de ţigări contrafăcute, au o rată mare de contrabandă. Totuşi, dacă există o diferenţă de taxe între produsele combustibile şi cele necombustibile, ar putea exista un efect mai bun în reducerea fumatului, preţul fiind un factor care ar putea face oamenii să treacă la alternative de fumat. Ca atare, egalizarea totală a taxelor generează în continuare o scădere a prevalenţei fumatului, dar această scădere este mult mai mică decât cea pe care am obţine-o prin taxarea diferită a produselor. Concluzia este că egalizarea deplină a taxelor implică o creştere relativă mare a impozitului pe produsele inovatoare şi, deoarece acestea sunt relativ mai puţin dăunătoare decât ţigările, acest lucru este rău, deoarece împinge oamenii înapoi către produsul tradiţional, ceea ce, desigur, nu este rezultatul pe care dorim să îl avem", a conchis Bracco.

Comunitatea ştiinţifică globală susţine utilizarea alternativelor la fumat, deoarece sunt mai puţin toxice şi au efecte dăunătoare mai mici decât ţigările tradiţionale, majoritatea substanţelor nocive aflându-se în fumul produs prin arderea tutunului. Cu toate acestea, este necesar ca noile produse cu efecte negative reduse să fie mai accesibile publicului larg, printr-o politică fiscală nouă, proporţională, care va stimula consumatorii. Totodată, problema fumatului trebuie tratată ca o pandemie, iar răspunsul la această situaţie trebuie să fie unul pragmatic şi ferm.