HORIA BRAUN ERDEI, CEO ERSTE ASSET MANAGEMENT: "Piaţa de acţiuni din România rămâne una atractivă"

Perspectivele activelor româneşti s-au îmbunătăţit semnificativ după ultimele evoluţii economice, astfel că piaţa de acţiuni din România rămâne una atractivă din perspectiva dividendelor aşteptate iar configuraţia sa sectorială, cu accente pe sectorul energetic şi cel financiar, o face să fie un beneficiar potenţial al unei relansări rapide a economiei europene, consideră Horia Braun Erdei, directorul general al Erste Asset Management. Acesta arată într-un raport că încet-încet se împlineşte un an de când pandemia de Covid-19 a zguduit lumea şi modul de viaţă social al omenirii, iar pe hârtie ar părea că am depăşit dificultăţile economice şi financiare generate de aceasta.

Erdei notează: "Spre exemplu, preţurile acţiunilor globale se tranzacţionau până de curând la niveluri maxime istorice, iar cotaţiile de la finele lunii februarie 2021 erau cu aproape 20% superioare - calculate în euro pe baza indicilor reprezentativi - faţă de cele de la finele lunii februarie 2020, respectiv cu aproape 10% peste cele de la finele lunii ianuarie 2020 (ţinând cont că în luna februarie 2020 începuseră deja corecţiile de pe pieţe). De asemenea, randamentele titlurilor de stat americane - care în general cresc atunci când economia o duce bine - se situează azi la niveluri superioare celor de la finele lunii februarie 2020, când economia americană şi cea globală erau în plin avânt ciclic. Pe lângă cifrele economice şi evoluţiile pieţelor, semne pozitive apar şi în statisticile epidemiologice, care indică o relativă scădere a numărului de infectări cu virusul Covid-19 la nivel global, alături de o cursă contra cronometru dintre numărul de vaccinuri administrate şi numărul de cazuri de Covid-19 confirmate. (...) Dacă e să vorbim şi de măsurile de stimulare a economiei pregătite de autorităţi, pachetul fiscal al adminisţratiei Biden de circa 1,9 trilioane dolari reprezintă un nou semn încurajator, care datorită importanţei SUA pe plan economic şi financiar va avea reverberaţii pozitive şi asupra economiei globale".

Acesta ridică totuşi întrebarea "de ce se corectează pieţele?" în prezent. Potrivit acestuia, ultimele două săptămâni din pieţele financiare au fost caracterizate de o creştere a aversiunii la risc, iar o majoritate covârşitoare a claselor de active - cu excepţia cash-ului - au înregistrat scăderi de preţuri.

"Sunt mai multe explicaţii posibile pentru această evoluţie, dar ne vom opri la trei. În primul rând, începe să prevaleze în mintea multor investitori ideea conform căreia prea multe calorii dăunează sănătăţii. Tradus în economiceşte, prea mulţi stimuli (monetari si fiscali) pot genera excese, ale căror simptome, la nivelul economiilor, sunt reprezentate de creşterea inflaţiei şi creşterea îndatorării, iar la nivelul pieţelor, de evaluări mult prea ridicate ale companiilor listate faţă de profiturile ce pot fi plauzibil generate în următorii ani, respectiv o exuberanţă de cumpărări din partea unor investitori fără experienţă şi de multe ori fără rezerve consistente economisite. În al doilea rând, mulţi investitori au început să se teamă de reacţia autoritatilor la îmbunătăţirea perspectivei economice, care, combinată cu riscul apariţiei unor bule speculative induse de prea mulţi bani pompaţi în economie (primul argument prezentat mai sus) ar putea duce la o stopare a măsurilor stimulative sau poate chiar la măsuri restrictive într-un viitor nu foarte îndepărtat - care, pentru investitori, este de fapt echivalent cu prezentul. În al treilea rând, unii analişti consideră că fără acei stimuli de fapt riscul întreruperii relansării economice este foarte ridicat, pe de o parte fiindcă pandemia se îndreaptă către o fază periculoasă în care un val trei agresiv ar putea fi generat de noile mutaţii ale virusului, combinate cu relaxarea prematură a vigilenţei populaţiei după 1 an de restricţii şi cu avansul lent al campaniilor de vaccinare. Pe de altă parte, relansarea economică şi lupta cu virusul nu se desfăşoară în mod uniform la nivel global, multe ţări fiind private de cantităţi suficiente de doze de vaccin iar economiile lor nebeneficiind de un suport suficient de amplu al autorităţilor naţionale sau internaţionale. Ori lupta contra virusului şi contra recesiunii e una globală, ea nu poate avea un deznodământ fericit complet decât dacă acesta e unul suficient de bine răspândit global - o lecţie importantă şi dureroasă pe care ne-a dat-o pandemia de Covid-19", notează Horia Braun Erdei.

Potrivit acestuia, este probabil ca dreptatea să fie împărţită între cele două tabere ale dezbaterii: este absolut normal ca investitorii să îşi pună întrebări cu privire la viitor care prin definiţie e unul incert şi să aibă dezbateri intermediate de piaţă, ceea ce înseamnă că e absolut normal ca preţurile activelor tranzacţionate pe pieţe să fluctueze în căutarea unui echilibru între optimism şi pesimism, chiar şi atunci când e vorba de instrumente considerate de referinţă, respectiv cu risc scăzut, cum sunt titlurile de stat emise de ţări cu bonitate indiscutabilă precum SUA sau Germania.

"Ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni a fost că această «dezbatere» normală între vânzători şi cumpărători a avut în centrul atenţiei tocmai randamentele acestor titluri sigure, care au trecut de la ipostaza de factor rezultant al unei perspective economice favorabile la cea de factor determinant al unor corecţii de preţuri (https://www.bursa.ro/rezerva-federala-a-statelor-unite-promite-sa-tina-deschis-robinetul-banilor-ieftini-80242244). Cum s-a întâmplat acest lucru? Relativ simplu, prin faptul că randamentele acestor titluri de stat sigure au crescut într-un ritm mai alert ca oricând în ultimele 11 luni şi, mai important, mai alert decât au crescut aşteptările privind inflaţia. O astfel de creştere ridică ştacheta pentru randamentele prospective ale tuturor celorlalte active financiare, iar cine nu poate sări mai sus, în general, pierde", explică directorul general al Erste AM.

Potrivit acestuia, "meciul" dintre sceptici (urşi) şi optimişti (tauri) se duce pe trei planuri: cât de repede îşi revine economia, cât de repede vor schimba autorităţile macazul între stimuli şi restricţii şi respectiv cât de repede poate fi pandemia adusă sub control.

"Cele trei planuri sunt legate şi, după cum se observă, au ca numitor comun viteza. Părerea noastră este că, asemeni conducerii unui autovehicul, viteza ideală e una adaptată condiţiilor externe, unde acestea din urmă sunt reprezentate de evoluţia pandemiei. Trebuie deci să pornim de la ipoteze privind evoluţia pandemiei. (...) O diminuare graduală a presiunii pandemice, asociată cu o relaxare graduală a restricţiilor de distanţare socială şi cu o revenire graduală a apetitului de consum pare a fi o ipoteză decentă, foarte probabil împărtăşită şi de băncile centrale şi guvernele lumii. Dacă o acceptăm, înseamnă că nici cererea de bunuri şi servicii nu va exploda prea curând, nici inflaţia nu va urca la cer prea curând şi ca atare nici retragerea stimulilor de către băncile centrale nu e iminentă", mai precizează Horia Braun Erdei.

Acesta mai arată că titlurile de stat în lei au suferit o depreciere de preţ mai amplă, randamentele acestora urcând pe scadenţele mai lungi chiar şi cu 0,8-0,9 puncte procentuale pe parcursul lunii februarie, ceea ce a dus la disiparea întregii performanţe pozitive a titlurilor de stat de la începutul acestui an.

Erdei arată că sunt 3 elemente care au determinat această evoluţie: în primul rând, creşterea menţionată a randamentelor titlurilor de stat internaţionale, respectiv scăderea preţurilor lor, creează o referinţă importantă pentru alte pieţe de titluri şi au influentat şi creşterea randamentelor românesti; în al doilea rând, titlurile româneşti sunt totuşi considerate active "riscante" dat fiind rating-ul nostru de ţară care se află la limita dintre categoria de investiţii şi categoria speculativă - ca atare, aversiunea faţă de risc de pe pieţele globale a reprezentat şi ea un motiv de pesimism pentru titlurilor locale; iar în cel de-al treilea rând, care este probabil cel mai important motiv, acesta este legat de faptul că au crescut şi ratele dobânzilor de pe piaţa interbancară, acestea depăşind rata dobânzii BNR pentru prima oară în acest an.

"Spre deosebire de celelalte evoluţii, aceasta din urmă putea fi probabil evitată printr-o intervenţie a băncii centrale, însă aceasta a lipsit, cel mai probabil datorită menţinerii sensibilităţii BNR faţă de evoluţia cursului de schimb: cursul leului a rămas super-stabil deşi monedele din regiune s-au depreciat, însă această stabilitate se «plateste» adesea printr-o volatilitate crescută a dobânzilor", explică Erdei.

Acesta notează totuşi că perspectivele activelor româneşti s-au îmbunătăţit semnificativ după ultimele evoluţii : (https://www.bursa.ro/economia-romaniei-bate-toate-asteptarile-negative-si-continua-redresarea-62361248)piaţa de acţiuni rămâne una atractivă din perspectiva dividendelor aşteptate, iar configuraţia sa sectorială (cu accente pe sectorul energetic şi cel financiar) o face să fie un beneficiar potenţial al unei relansări rapide a economiei europene, în vreme ce preţurile acţiunilor raportate la profiturile aşteptate se păstrează într-o marjă moderată faţă de referinţele istorice sau regionale.

"În plus, creşterea peste aşteptări a economiei locale din finele lui 2020 creează şi ea premise bune pentru aprecierea cotaţiilor bursiere", conchide directorul general al Erste Asset Management.