Legile educaţiei pun presiune pe buget

Revoluţiile din învăţământ costă foarte mult. Nu e vorba doar de viitorul unor generaţii ci şi de costuri financiare concrete. Aplicarea noilor legi ale educaţiei, ale căror proiecte au fost puse în dezbatere publică săptămâna aceasta, ar avea un impact bugetar total de peste 36 de miliarde de lei. Anunţul a fost făcut de ministrul Sorin Cîmpeanu: "Impactul bugetar este foarte mare. Este vorba de un impact bugetar de peste 5 miliarde de lei pentru legea învăţământului superior şi de peste 31 de miliarde de lei pentru legea învăţământului preuniversitar. Doar 25 % reprezintă impact al creşterilor salariale, care vor fi de 43 %, restul sunt burse pentru elevi. Avem o finanţare pentru elevii de învăţâmânt primar de 700 de lei per elev, o finanţare pentru învăţământul gimnazial de 900 de lei per elev, o finanţare pentru învăţământul liceal, filiere teoretice şi vocaţionale de 1.500 de lei per elev şi, nota bene, încurajarea învăţământului profesional printr-o finanţare pentru fondul de burse per elev de 3.000 de lei pentru liceele profesionale. (...) Pentru studenţi avem creşteri de 50%, de la 201 de lei per student şi lună, până la 300 RON per student şi lună". Proiectele de lege ale învăţământului preuniversitar şi învăţământului superior au puse puse în consultare publică pe site-ul Ministerului Educaţiei, iar propunerile pot fi transmise până pe 24 august, a mai anunţat Sorin Cîmpeanu: "Mizăm pe propuneri constructive, în aşa fel încât la finalul perioadei de consultare publică să avem o formă îmbunătăţită a acestor proiecte de lege, pentru ca mai apoi, la începutul lunii septembrie, să poată intra în procedură parlamentară de adoptare. În 27 septembrie 2021 Comisia Europeană a aprobat prima reformă din PNRR - reforma numărul 1 - care înseamnă elaborarea şi adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului "România educată". În acest fel in aceasta toamnă vom putea să avem adoptate după cele două perioade de dezbatere publică şi parlamentara proiectele celor două legi". El a prezentat şi principalele prevederi ale celor două proiecte. Astfel, în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, elevii care vor începe în 2023 clasa a VIII-a vor face parte din prima generaţie de elevi care vor avea şansa, dacă doresc să susţină un examen de admitere organizat de Colegiile Naţionale care au până în acest moment un set de şapte criterii pe baza cărora pot căpăta acest statut: "Criteriul care ţine de vechime va fi înlăturat şi vor fi păstrate doar criteriile care ţin de calitatea actului educaţional. (...) N-aş vrea să existe îngrijorări excesive, pentru că sunt soluţii. Subiectele pot fi elaborare, spre exemplu, cu sprijinul Societăţii Române de Matematică, sau cu sprijinul Institutului de Lingvistică sau pot fi elaborate de către un colectiv de experţi externi sau pot fi elaborate împreună pentru un grup de colegii naţionale". Pentru examenul de evaluare naţională va fi eliminată orice pondere a mediilor din gimnaziu, disciplinele urmând să rămână aceleaşi. O altă modificare este eliminarea calificativelor de la 1 la 10 pentru disciplinele din aria curriculară arte şi educaţie fizică. Se adaugă, de asemenea, calificativ "admis", "respins" pentru toate disciplinele care vor fi integrate în ceea ce a fost definit la nivelul legii "educaţie pentru viaţă". Potrivit ministrului, elevii care au parcurs noul ciclul liceal "vor avea şansa unui Bacalaureat care va arăta cu totul altfel", examen care se doreşte "a fi unul echitabil, care sa nu servească doar la acces în facultate ci sa ofere o calificare real, credibilă pe care universităţile şi angajatorii să o ia în considerare": "Proba scrisă, care în momentul de faţă are patru nivele de dificultate care duc la obţinerea aceleiaşi diplome de bacalaureat, vom avea acelaşi nivel de dificultate, respectiv corespunzător competenţelor de bază pentru toate filierele şi toate profilurile. Este vorba, în primul rând, de partea de limbă şi literatură română - o notate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, de reintroducere în programă a gramaticii pentru a susţine abilităţile de comunicare în limba română. A doua probă este bineînţeles cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere în proba scrisă de 40 - 50%. Oricum, împreună cu disciplinele de istorie şi geografie, ar trebui să aibă o pondere de 60 %. Restul, de până la sută la sută să fie verificarea competenţelor de bază pentru celelalte discipline (...). În acest fel se verifică în proba scrisă competenţele de bază apoi avem cele două probe de competenţe - competenţe digitale şi competenţe de comunicare în două limbi străine unde iarăşi se verifică doar competenţele de bază. (...) Separat acestei probe care verifică, aşa cum am spus, doar competenţele de bază, avem şi o probă de excelenţă pe care o lăsăm la alegerea candidatului". În ceea ce priveşte legea învăţământului superior, Sorin Cîmpeanu a arătat că în primul rând aceasta reintroduce învăţământul universitar de scurtă durată, fiind vorba despre o diversificare a calificărilor.

De asemenea, a adăugat el, este introdus, tot pentru prima oară, învăţământul dual, care va fi stimulat nu numai prin finanţările disponibile în PNRR, consolidând legătura între universităţi şi mediul socio-economic. Pentru prima oară, a mai spus Sorin Cîmpeanu, va exista un program de reducere a abandonului universitar, dar şi locuri în universităţi care sunt destinate persoanelor cu dizabilităţi.