EnglishControversele dintre organizatorii de evenimente culturale şi autorităţi nu se mai sfârşesc. Acum, primii sunt deranjaţi de "dublul standard" al autorităţilor care au permis în ultimele zile ca mii de oameni să fie prezenţi la evenimente sportive şi religioase, iar sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea.
Asociaţia română a organizatorilor de concerte şi evenimente culturale (AROC) a dat exemplu pelerinajul de la Şumuleu Ciuc şi primele meciuri cu spectatori, care i-au lăsat pe organizatorii de evenimente din România "fără cuvinte": "Cu toţii am primit o lecţie dură despre ce înseamnă dublul standard şi cum este aplicat acesta de către autorităţi în România. AROC a participat la toate dezbaterile publice organizate de autorităţi cu privire la sectorul cultural (atât pentru scheme de ajutor, cât şi pentru planul de redeschidere), a avut membri activi care au discutat constant cu reprezentanţi ai guvernului, a realizat un sondaj cu privire la percepţia publicului privind redeschiderea evenimentelor, a trimis două scrisori deschise către preşedintele României, a realizat numeroase memorii şi a contribuit decisiv la propunerea de regulament de redeschidere a evenimentelor, în grupul de lucru constituit la cererea prim-ministrului, Florin Cîţu, din care mai făceau parte, pe lângă reprezentanţi ai sectorului cultural, reprezentanţi INSP şi ai ministerelor Culturii, Sănătăţii şi Economiei". Cele mai multe dintre acţiunile lor au fost ignorate, reclamă AROC: "Acum sectorul cultural a primit cea mai mare palmă din ultimul an, noi toţi fiind puşi în situaţia de a vedea la televizor desfăşurarea unui pelerinaj cu 50.000 de participanţi, practic mai mare decât majoritatea evenimentelor culturale din ţară, sau meciuri de fotbal, cu tribune pline, în timp ce autorităţile se mândresc cu buna desfăşurare a acestora. Asta în contextul în care sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea pe care o cerem de aproape un an de zile. E deosebit de umilitor să tot ieşi public şi să-ţi ceri drepturile şi să te compari cu alţii, mai ales când nimeni nu pare să te asculte sau să încerce măcar să-ţi înţeleagă punctul de vedere. Menţiunile noastre referitor la evenimentele sus menţionate nu sunt menite să critice acţiunile efective, ci să exemplifice dublul standard pe care-l vedem cu ochiul liber. Cum se justifică din punct de vedere medical desfăşurarea unor evenimente religioase sau sportive cu atâţia participanţi, dar limitarea activităţilor sectorului cultural la capacităţi de 500 de oameni? Cum se justifică din punct de vedere economic discriminarea sectorului cultural şi distrugerea sistematică a antreprenoriatului din acest domeniu? Trăim într-o operă de Kafka din care nu ştim cum să mai ieşim".
AROC reclamă din nou că sectorul cultural din România este tratat cu dezinteres şi lipsă de empatie. Asociaţia aduce în discuţie şi prevederi din Constituţia României. Punctul 1 din Articolul 33 specifică că accesul la cultură este un drept garantat al tuturor cetăţenilor acestei ţări. Punctul 3 din Articolul 33 din Constituţia României precizează că Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume. Punctul 1 din Articolul 41 din Constituţia României precizează că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
