Statele membre ale Uniunii Europene care încalcă statul de drept riscă să piardă accesul la fondurile alocate de la Bruxelles, conform regulamentului aprobat, ieri, de Parlamentul European. Documentul este menit să protejeze fondurile UE împotriva utilizării abuzive de către guvernele din ţările membre care încalcă principiile statului de drept.
Prin noul regulament, plăţile din bugetul UE pot fi blocate pentru ţările în care încălcările constatate ale statului de drept compromit gestionarea fondurilor europene. În acelaşi timp, UE se asigură că beneficiarii finali nu vor fi afectaţi.
"Am reuşit. Acum este lege. Nicio declaraţie unilaterală nu poate schimba acest fapt. Regimul condiţionalităţii ne va permite să examinăm planurile suspecte de aplicare a fondurilor UE împotriva valorilor UE. Din partea Parlamentului, ne-am asigurat că toate aspectele necesare au fost incluse în regulament şi că textul rămâne intact. Aşteptăm ca Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să înceapă în mod independent punerea în aplicare a acestui regulament de la 1 ianuarie 2021. Europenii aşteaptă acest lucru", a declarat coraportorul Petri Sarvamaa (PPE, Finlanda), se arată într-un comunicat de presă remis, ieri, Redacţiei, de Reprezentanţa în România a Parlamentului European.
"UE nu este o instituţie «a la carte», unde vă puteţi păstra drepturile, dar nu vă îndepliniţi obligaţiile. Este o comunitate bazată pe valori comune pe care statele membre şi cetăţenii trebuie să le susţină. Mecanismul care leagă bugetul UE de respectarea statului de drept, adoptat astăzi, reprezintă o realizare majoră. Parlamentul European s-a asigurat că sancţiunile bugetare în temeiul acestui regulament vizează în mod direct infractorii, şi nu beneficiarii finali. Studenţii, cercetătorii, întreprinderile şi ONG-urile nu vor fi afectaţi, pentru că am introdus o plasă de siguranţă pentru a-i proteja", a declarat coraportorul Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania).
Conform noului regulament, după ce va stabili existenţa unei încălcări a statului de drept, Comisia va propune ca mecanismul de condiţionalitate să fie declanşat împotriva guvernului din statul membru respectiv. Ulterior, Comisia va propune fie să fie reduse, fie să fie îngheţate plăţile din bugetul UE către ţara respectivă. Consiliul va avea apoi la dispoziţie o lună pentru a vota măsurile propuse (sau trei luni în cazuri excepţionale), prin majoritate calificată.
Eurodeputaţii au reuşit să reducă la maximum (de la 12-13 luni la 7-9 luni) perioada în care instituţiile UE vor trebui să adopte măsuri împotriva unui stat membru, în cazul în care sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept.
Datorită Parlamentului, noua lege nu se aplică numai atunci când fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv în mod direct, cum ar fi cazurile de corupţie sau fraudă. Aceasta se va aplica, de asemenea, încălcărilor sistemice ale valorilor fundamentale pe care toate statele membre trebuie să le respecte, cum ar fi democraţia sau independenţa sistemului judiciar, atunci când aceste încălcări afectează sau riscă să afecteze gestionarea fondurilor UE.
În cadrul negocierilor, eurodeputaţii au reuşit, de asemenea, să asigure o dispoziţie specifică care să clarifice posibilul domeniu de aplicare al încălcărilor statului de drept, enumerând exemple de cazuri, cum ar fi ameninţările la adresa independenţei sistemului judiciar, incapacitatea de a corecta deciziile arbitrare/ilegale şi limitarea căilor de atac.
Pentru a se asigura că beneficiarii finali care depind de sprijinul UE - cum ar fi studenţii, fermierii sau ONG-urile - nu sunt sancţionaţi pentru acţiunile guvernelor lor, aceştia vor putea depune o plângere către Comisie prin intermediul unei platforme web, care îi va ajuta să se asigure că primesc sumele prevăzute. Comisia va putea, de asemenea, să efectueze o corecţie financiară prin reducerea următoarei tranşe a sprijinului UE pentru ţara în cauză.
Noul regulament ar urma să se aplice tuturor fondurilor UE care fac obiectul gestiunii partajate începând cu 1 ianuarie 2021. Parlamentul European va mai adopta o rezoluţie cu recomandări adresate Consiliului şi Comisiei în vederea aplicării regulamentului privind condiţionalitatea acestor fonduri.
1. Condiționalitate perversă
(mesaj trimis de Cristian în data de 17.12.2020, 07:19)
E o condiționalitate politică perversă, antidemocratică, care va asigura punerea în opera a politicii stăpânilor Europei la nivelul statelor membre .
Adică condițioarea banilor de îndeplinirea obiectivelor politice ale liderilor UE - planurile lor mărețe care nu au legătură cu interesele popoarelor libere din UE..
1.1. Te-ai gandit mult? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristi în data de 17.12.2020, 11:25)
Auzi, mestere? Tu cam cu cati bani contribui la bugetul UE? Daca ai fi in locul Germaniei, Frantei, Italiei, Danemarcei, Olandei, Austriei, pana de curand al Marii Britanii, ti-ar conveni ca banii tai sa se duca sa finanteze ramanerea la putere a unor despoti vopsiti precum Viktor Orban, de pilda? Sau, daca Romania ar fi Germania, de exemplu, iar Moldova, membra UE, ti-ar placea sa stii ca banii tai ii finanteaza hachitele si tarantelele unuia ca Igor Dodon? Mai gandeste putin inainte sa vorbesti, sa nu pari prost, nu de alta.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.12.2020, 13:27)
eu m-am gandit , tu esti prostul !
1.3. Ti s-a alterat creierul (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Cristian în data de 17.12.2020, 16:35)
Ti s-a alterat creierul. Nu despre bani e vorba ci despre morala, despre democratie. Pana la proba contrarie Victor Orban e emanatia democratica a poporului maghiar. Ori, nu poti sa trambitezi despre "Europa unita" dupa care sa pui tot felul de conditionalitati arbitrare in alocarea fondurilor. Ce ar fi ca Romania sa conditioneze participarea financiara la bugetul UE de respectarea suveranitatii statului, politica BCE sau alte chestii din astea.. sa le puna pe o hartie si sa i le transmita lu Ursula?
Aceasta conditionare a alocarii banilor de obiective politice stabilite de "stapanii banilor" nu pot sa conduca la ceva bun pentr popoarele beneficiare ale acestor fonduri chiar daca, teoretic suna bine "sa respectam cu totii statul de drept".
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.12.2020, 19:42)
Bravo Cristi ! NU trebuie iertat,chiar daca nu-l doare pe unde-i prost.
1.5. Da' tu te-ai gândit (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.12.2020, 22:03)
Că poate ungurii nu vor să fie năpădiți de negri și arabi ca Germania sau Franța? Sau că nu vor să fie spălați pe creier copiii lor că băieții pot să devină fete tăindu-și chestia aia pe care o au numai ei și făcând tratamente cu hormoni. Nu mai bine voi ăștia care sunteți cu din astea vă duceți în Londra de exemplu sau în Paris? Și rămânem noi ăștia "proștii" aici? Ca să nu mai vorbim că UE nu dă nimic și Germania nici atât. UE are bani DIN contribuțiile statelor membre. Tot așa cum și bugetul de stat are bani din impozite, că nu vin din cer. Deci nici UE nici statul nu dau bani, îți dau înapoi banii tăi. După ce au plătit-o cu 13,000 EUR pe lună pe Ursula Von Der Leyen. Unul dintre motivele pentru care Anglia a ieșit din UE a fost că plăteau către UE mai mult decât primeau înapoi.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.12.2020, 10:08)
respectarea statului de drept, nu se face cu nerespectarea statului de drept !
3. fără titlu
(mesaj trimis de Vali în data de 17.12.2020, 13:18)
Ungaria si Polonia cam vor avea de tras cu acest criteriu ... :) problema lor! :)
Avand in vedere concentratia PSD in Parlamentul Romanesc acest fapt poate constitui o problema daca iar o iau ei razna cu legislatie anti-Justitie si anti-stat de drept.
Dar sa speram ca au mintile la purtator ...
In rest va fi ok cu Romania.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.12.2020, 17:51)
Cu acest regulament statul de drept va deveni statul de drepți. Ungaria si Polonia se luptă să nu devină colonii cum este România.