SUPLIMENT INFRASTRUCTURA Infrastructura rutieră şi feroviară finanţată din PNRR: stadiu, finanţare şi perspective

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă una dintre cele mai ambiţioase iniţiative de modernizare a infrastructurii naţionale, cu un rol central în revitalizarea economică post-pandemie şi creşterea competitivităţii pe termen lung. Prin investiţiile strategice prevăzute, ţara noastră doreşte să reducă decalajele infrastructurale faţă de alte state europene şi să asigure o integrare deplină în reţeaua europeană de transport.

PNRR alocă României o sumă totală de aproximativ 7,6 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, care este împărţită astfel:

- 4,55 miliarde euro sunt destinate modernizării şi electrificării infrastructurii feroviare.

- 3,05 miliarde euro sunt alocate proiectelor de infrastructură rutieră.

Aceste fonduri sunt esenţiale pentru crearea unei reţele de transport eficiente şi sustenabile, capabile să sprijine creşterea economică şi să contribuie la coeziunea socială şi teritorială a României.

• Infrastructura Rutieră

Investiţiile în infrastructura rutieră sunt considerate esenţiale pentru reducerea izolării economice a anumitor regiuni, îmbunătăţirea siguranţei rutiere şi reducerea timpilor de transport. Cele mai importante proiecte incluse în PNRR sunt:

1. Autostrada Moldovei (A7), care este parte a Coridorului IX paneuropean şi este considerată o prioritate naţională. Proiectul include 13 loturi care, odată finalizate, vor lega nordul Moldovei de reţeaua de autostrăzi a României, facilitând transportul de mărfuri şi persoane.

- Stadiu la 1 august 2024: Lucrările erau în plină desfăşurare, cu un progres de aproximativ 40%. Cele mai avansate sectoare erau cele din apropierea oraşelor Focşani şi Buzău, iar finalizarea primelor tronsoane era preconizată până la sfârşitul anului 2024.

2. Autostrada Bucureştiului (A0):

- Descriere: Autostrada A0, inelul de centură al capitalei, este un proiect esenţial pentru decongestionarea traficului din Bucureşti şi conectarea eficientă a principalelor autostrăzi ale ţării.

- Stadiu la 1 august 2024: Loturile 1 şi 3 din secţiunea sudică erau aproape finalizate, cu un progres de peste 90%. Deschiderea traficului pe aceste tronsoane era aşteptată în toamna anului 2024. Secţiunile din partea nordică erau mai puţin avansate, având un progres de aproximativ 50%.

3. Autostrada Bucureşti-Nădlac (A1):

- Descriere: Continuarea lucrărilor pe A1, care conectează Bucureştiul cu vestul Europei, este vitală pentru îmbunătăţirea conectivităţii României cu restul Uniunii Europene.

- Stadiu la 1 august 2024: Tronsonul Curtea de Argeş - Piteşti (30,3 km) era aproape finalizat, cu un progres de 85%. Între timp, alte tronsoane, precum Lugoj-Deva, întâmpinau dificultăţi legate de terenuri şi exproprieri, progresul fiind mai lent, la aproximativ 60%.

4. Drumul Expres Craiova-Piteşti (DX12):

- Descriere: Primul drum expres complet finalizat din România, DX12, este deosebit de important pentru conectarea oraşului Craiova cu reţeaua naţională de autostrăzi şi pentru facilitarea accesului industriei auto din zonă la coridoarele de transport europene.

- Stadiu la 1 august 2024: Proiectul era aproape finalizat, cu un progres general de peste 90%. Tronsonul Craiova-Robăneşti era deja deschis traficului, iar ultimul tronson, Coloneşti-Piteşti, era în ultimele faze de execuţie.

Pe lângă aceste proiecte majore, PNRR sprijină şi alte iniţiative, cum ar fi dezvoltarea de drumuri expres şi modernizarea drumurilor naţionale, contribuind la îmbunătăţirea siguranţei şi accesibilităţii în întreaga ţară. În 2024, investiţiile în infrastructura rutieră au depăşit 15 miliarde de lei, iar majoritatea proiectelor sunt programate pentru finalizare până în 2026, în conformitate cu jaloanele stabilite.

• Infrastructura Feroviară

Sectorul feroviar din România a primit o atenţie specială prin PNRR, având în vedere necesitatea urgentă de modernizare a reţelei feroviare învechite. Obiectivele principale includ îmbunătăţirea vitezei, siguranţei şi eficienţei transportului feroviar, prin modernizarea şi electrificarea liniilor existente, precum şi prin construirea de noi sectoare. Proiectele finanţate prin PNRR sunt: Reînnoiri Bucureşti - Piteşti, CET - DALI, Modernizarea liniei feroviare Caransebeş - Timişoara - Arad, Quick Wins Braşov, Quick Wins Cluj Quick Wins Iaşi, Electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, Quick Wins Bucureşti, Quick Wins Craiova, Quick Wins Galaţi, Quick Wins Timişoara.

Obiectivele urmărite prin realizarea acestor proiecte sunt:

1. Modernizarea Coridorului IV Paneuropean:

- Descriere: Coridorul IV este esenţial pentru transportul de marfă între Europa Centrală şi de Est, conectând România la reţeaua europeană de transport.

- Stadiu la 1 august 2024: Lucrările de modernizare pe ruta Curtici-Simeria şi Bucureşti-Constanţa erau avansate, cu un progres de aproximativ 75%. Unele tronsoane necesită încă instalarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS).

2. Modernizarea şi electrificarea liniilor regionale:

- Descriere: PNRR finanţează modernizarea mai multor sectoare din regiunile Bucureşti, Craiova, Braşov, Timişoara şi Cluj, având ca scop creşterea vitezei medii a trenurilor şi îmbunătăţirea siguranţei.

- Stadiu la 1 august 2024: Lucrările erau realizate în proporţie de 60-70%. Proiectele din zona Bucureşti-Craiova şi Braşov-Sibiu erau aproape finalizate, în timp ce cele din Timişoara şi Cluj erau în faza de execuţie a infrastructurii de bază. Pentru a impulsiona centralizarea instalaţiilor de semnalizare feroviară în 48 de staţii, Guvernul a alocat în şedinţa din 18 august 2024, aproximativ 1,79 miliarde lei.

3. Implementarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS):

- Descriere: ERTMS este un sistem modern care asigură interoperabilitatea reţelei feroviare româneşti cu cea europeană, contribuind la creşterea eficienţei şi siguranţei transportului feroviar.

- Stadiu la 1 august 2024: Implementarea era în curs pe principalele coridoare feroviare, cu lucrări avansate pe coridorul IV şi începerea lucrărilor pe coridorul IX. Proiectul era realizat în proporţie de aproximativ 50%, cu termenele de finalizare stabilite pentru 2026.

Menţionăm că la 1 august 2024, conform situaţiei de pe site-ul CFR SA, lucrările în domeniul feroviar se aflau la următoarele stadii de execuţie:

- Sectoarele Livezeni-Simeria şi Teiuş-Aiud erau aproape de finalizare.

- Sectoarele Unirea-Războieni şi Apahida-Baia Mare aveau un grad de execuţie de aproximativ 50%.

- Din cele 11 mari proiecte menţionate, 10 erau în execuţie activă, dar majoritatea aveau un grad de realizare sub 30%, unele raportând chiar un progres de doar 1,47% la sfârşitul lunii iulie 2024.

În încercarea de a accelera ritmul lucrărilor, Guvernul a alocat în şedinţa din 8 august 2024 aproape 2 miliarde de lei pentru proiectele feroviare finanţate prin PNRR.

4. Modernizarea materialului rulant:

Descriere: O parte din fondurile PNRR sunt destinate achiziţionării de noi trenuri electrice şi modernizării celor existente, cu scopul de a asigura un transport mai confortabil şi mai eficient din punct de vedere energetic.

- Stadiu la 1 august 2024: Până la această dată, aproximativ 30% din materialul rulant fusese livrat sau modernizat. Restul achiziţiilor şi modernizărilor sunt planificate să fie finalizate până în 2026.

- O componentă importantă a modernizării transportului feroviar în România este achiziţia trenurilor pe hidrogen, finanţată tot prin PNRR. Această iniţiativă urmăreşte să aducă inovaţie şi să contribuie la decarbonizarea transportului feroviar, un obiectiv major în contextul tranziţiei către energie verde şi reducerea emisiilor de carbon. La 1 august 2024, achiziţia trenurilor pe hidrogen se confrunta cu dificultăţi semnificative. Procedura de achiziţie a fost organizată de trei ori de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară, însă niciuna dintre acestea nu a atras ofertanţi. Suma alocată pentru această achiziţie este de 380 milioane euro din PNRR. Această situaţie subliniază provocările întâmpinate în implementarea unor tehnologii noi şi în achiziţionarea de material rulant inovator, în ciuda finanţării disponibile. Autorităţile trebuie să reevalueze abordarea şi să găsească soluţii pentru a atrage participanţi şi a finaliza cu succes achiziţia trenurilor pe hidrogen.

• Perspective pentru 2026

Pentru a respecta angajamentele asumate prin PNRR, România trebuie să finalizeze majoritatea acestor proiecte până în 2026. Aceasta include nu doar finalizarea construcţiilor şi modernizărilor, ci şi implementarea completă a sistemelor de management al traficului şi integrarea noilor infrastructuri în reţeaua europeană de transport (TEN-T). Eficienţa implementării acestor proiecte va depinde în mare măsură de capacitatea autorităţilor de a gestiona fondurile şi de a asigura o execuţie promptă şi de calitate a lucrărilor.

Proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară finanţate prin PNRR sunt esenţiale pentru dezvoltarea pe termen lung a României. Aceste investiţii vor contribui nu doar la modernizarea transportului, ci şi la creşterea economică şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii. Deşi progresele realizate până la 1 august 2024 nu sunt atât de mari pe cât şi-au dorit autorităţile - mai ales că în PNRR au fost introduse la finanţare doar proiecte mature, cu toate studiile de fezabilitate finalizate, există încă provocări legate de execuţia lucrărilor, mai ales în sectorul feroviar, unde unele proiecte au întâmpinat întârzieri considerabile. Succesul acestor iniţiative va avea un impact direct asupra poziţiei economice a României în Europa, iar monitorizarea atentă şi gestionarea eficientă a proiectelor sunt cruciale pentru atingerea obiectivelor stabilite până în 2026.