Un sfert din populaţia ţării are o boală cronică

Rezultatele unei anchete realizate de Institului Naţional de Statistică (INS) sunt absolut îngrijorătoare. Starea de sănătate a populaţiei este precară, iar atenţia pentru îngrijirea acesteia se află în multe cazuri la cote minime. Accesul la actul medical era greoi, în 2019, anul realizării anchetei, fiind evident că pe perioada pandemiei lucrurile s-au degradat. Astfel, din populaţia rezidentă de 2 ani şi peste, una din patru persoane a declarat că suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (pentru copii declaraţia a fost făcută de unul dintre părinţi), o pondere mai mare fiind întâlnită în rândul persoanelor de sex feminin (28,8%) faţă de cele de sex masculin (21,5%), potrivit anchetei. În mediul rural ponderea persoanelor care suferă de o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (24,7%) este mai mică decât cea a persoanelor din mediul urban (25,8%). La fel ca în 2014, în anul 2019, cele mai frecvente boli cronice declarate de persoanele în vârstă de 15 ani şi peste sunt: hipertensiunea arterială (întâlnită, în medie, la 16 persoane din 100), afecţiunile zonei lombare (8 persoane din 100), diabetul zaharat (5 persoane din 100) şi afecţiunile zonei cervicale (4 persoane din 100), reiese din anchetă. Copiii sub 15 ani sunt într-o măsură mai mică afectaţi de boli cronice (3,3% în 2019, faţă de 4,6% în 2014). Ca şi în 2014, în 2019, cele mai frecvente boli cronice la copiii sub 15 ani au fost alergiile (exclusiv astmul alergic), bronşita cronică, boala pulmonară obstructivă sau emfizemul, reiese din studiu. Şapte copii din 1.000 sufereau, în 2019, de anomalii congenitale osteo-articulare. În anul 2019, din totalul populaţiei rezidente de 15 ani şi peste, 10,6% au declarat că au dificultăţi în realizarea activităţilor zilnice de îngrijire personală, mai mult cu 2,9 puncte procentuale decât în 2014.

În anul 2019, din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste, 68,1% a consumat băuturi alcoolice în ultimele 12 luni precedente interviului (80,2% dintre bărbaţi şi 56,8% dintre femei), iar 16,5% nu a consumat niciodată alcool. Faţă de anul 2014, ponderea populaţiei rezidente care a consumat alcool a crescut cu 10,9 puncte procentuale. Din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste, o persoană din cinci consuma frecvent băuturi alcoolice - cel puţin o dată pe săptămână (36,9% dintre bărbaţi şi 6,9% dintre femei). Cei mai mulţi consumatori de băuturi alcoolice se regăsesc în rândul persoanelor de sex masculin din grupa de vârstă 45-54 ani (88,1%), potrivit anchetei. Puţin peste un sfert din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fuma în anul 2019 (40,8% din populaţia de sex masculin şi 13,7% din populaţia de sex feminin). Dintre persoanele care fumau, 18,7% făceau acest lucru zilnic (30,4% din populaţia de sex masculin şi 7,7% din populaţia de sex feminin). Faţă de anul 2014, ponderea fumătorilor a crescut cu 1,5 puncte procentuale, iar cea a fumătorilor zilnici a scăzut cu 0,9 puncte procentuale. O persoană care fuma zilnic consuma, în anul 2019, în medie, 13,7 ţigări pe zi, persoanele de sex masculin fumând, în medie, 14,2 ţigări pe zi, iar persoanele de sex feminin, în medie, 11,5 ţigări pe zi. În anul 2019, 1,7% din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste utiliza ţigări electronice sau dispozitive electronice similare (2,2% dintre bărbaţi şi 1,3% dintre femei). Cea mai mare pondere a utilizatorilor de ţigări electronice se întâlneşte în rândul persoanelor de 25-34 ani (3,3%). Jumătate din populaţia rezidentă a apelat, în ultimele 12 luni precedente interviului din anul 2019 (47,0% în 2014), cel puţin o dată, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală efectuând, în medie, 3,2 consultaţii (3,7 consultaţii în 2014). În 2019, medicii specialişti (inclusiv chirurgi) au consultat 19,9% din populaţia rezidentă în decursul ultimelor 12 luni precedente interviului (cu 3,9 puncte procentuale mai mult decât în 2014). În cele două săptămâni precedente interviului din 2019, 20,4% din populaţia rezidentă (20,8% în mediul urban şi 19,8% în mediul rural) a utilizat medicamente prescrise de un medic, numai cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în 2014. Începând cu vârsta de 45 de ani, principala cauză pentru care populaţia a luat medicamente prescrise a fost tratarea tensiunii arteriale ridicate, aceasta fiind menţionată în proporţie de 39,9% de persoanele de 45-54 ani, 59,1% de persoanele de 55- 64 ani, 59,6% de persoanele de 65-74 ani, ajungând la 69,3% la persoanele de 75 de ani şi peste, reiese din studiu. Medicamentele neprescrise de un medic au fost utilizate, în aceeaşi perioadă de referinţă, de 17,8% din populaţia rezidentă (18,3% în mediul urban şi 17,2% în rural), cu 3,0 puncte procentuale mai mult decât în 2014. Din totalul populaţiei rezidente, în anul 2019, 74,7% considera că are o stare de sănătate bună sau foarte bună (78,6% dintre persoanele de sex masculin şi 71,1% dintre cele de sex feminin). Faţă de anul 2014, ponderea persoanelor care considerau că au o stare de sănătate bună sau foarte bună a scăzut cu 2,3 puncte procentuale în cazul populaţiei masculine şi cu 1,5 puncte procentuale în cazul populaţiei feminine.