"Zid oficial" în calea migraţiei

Migraţia deranjează tot mai multe ţări, în special din Uniunea Europeană. Guvernul austriac şi-a anunţat retragerea din pactul ONU cu privire la migraţie, care urmează să fie adoptat oficial în decembrie şi căruia Viena afirmă că i se opune, la fel ca Ungaria şi Statele Unite, cu scopul de "a-şi apăra suveranitatea". Pe de altă, parte jurnalista ungară de televiziune Petra Laszlo, care a împiedicat şi lovit migranţi ce fugeau de poliţie în 2015 - surprinsă în imagini care au făcut înconjurul lumii - a fost achitată de Curtea Supremă, care i-a anulat condamnările în intanţele inferioare. Sunt mai multe ţări care vor să ofere semnale clare în ceea ce priveşte migraţia.

"Guvernul a convenit să nu semneze pactul Naţiunilor Unite cu privire la migraţie şi astfel să nu lege Austria", a anunţat într-un comunicat coaliţia condusă de cancelarul conservator Sebastian Kurz din care face parte partidul de extremă dreapta FPÖ. Formaţiunea de extremă dreapta făcea de mai multe săptămâni campanie pentru ca Viena să boicoteze acest text, considerat primul document internaţional cu privire la gestionarea migraţiilor, informează news.ro. Statele membre ONU - cu excepţia Statelor Unite - au aprobat documentul la sfârşitul lui iulie. Câteva zile mai târziu, Ungaria şi-a anunţat retragerea din acest acord, care urmează să fie aprobat de către semnatari la Marrakech, în perioada 10-11 decembrie. Prin această retragere, "Austria va putea să continue să-şi elaboreze propriile legi în toate problemele migraţiei", se arată în documentul guvernamental. Viena a critiicat textul, apreciind că anumite aspecte se află "în contradicţie cu programul" coaliţiei la putere, care a făcut din lupta împotriva imigraţiei ilegale o prioritate a mandatului său. Vicecancelarul FPÖ Heinz-Christian Strache a declarat că se teme că documentul ar putea să consacre "un drept la migraţie". Aflat la putere de aproape un an, Guvernul Kurz a înăsprit condiţiile primirii de migranţi, iar aleşi de extremă dreapta fac cu regularitate declaraţii prin care stigmatizează străinii, mai ales de religie musulmană.

Guvernul ungar a denunţat, în ceea ce-l priveşte, un pact "periculos", deoarece el "va incita milioane de persoane să plece la drum". Polonia şi-a anunţat recent intenţia de a respinge şi ea textul. Washingtonul s-a retras la sfârşitul lui 2017 din elaborarea documentului, afirmând că acesta conţinea dispoziţii contrare politicii imigraţiei a lui Donald Trump. Pactul ONU preconizează o consolidare a cooperării internaţionale, cu scopul de a răspunde fenomenului mondial al migraţiilor. El enumeră o serie de principii - între altele apărarea drepturilor omului, drepturilor copilului, recunoaşterea suveranităţii naţionale - şi conţine un catalog de măsuri vizând ajutorarea ţărilor care se confruntă cu migraţia - între altele, îmbunătăţirea informaţiilor, măsuri în vederea unei mai bune integrări, schimburi de expertiză.

Revenind la cazul jurnalistei din Ungaria, instanţa a apreciat că tribunalul şi curtea de apel care au condamnat această femeie cameraman nu au reţinut capătul de acuzare corect împotriva ei. Imagini care o surprind lovind cu picioarele, cu camera de filmat pe umăr, un bărbat şi pe fiul acestuia şi încercând să o trântească pe o fată, la frontiera dintre Ungaria şi Serbia, au provocat indignare, în contextul în care Budapesta era criticată din cauza atitudinii sale ostile faţă de migranţi. Acest incident a avut loc la 8 septembrie 2015, în toiul crizei migraţiei în Europa. În acea zi, mai multe grupuri de migranţi au forţat un cordon al poliţiei ungare. Curtea Supremă a recunoscut în motivare că Petra Laszlo a lovit de două ori cu piciorul şi a încercat să lovească a treia oară, însă a apreciat că acesta este contextul "unui asalt a câtorva sute de migranţi fugind de intervenţia poliţiei". Fapta comisă, "deşi incorectă moral şi ilicită, era o perturbare şi nu un vandalism". Această ultimă infracţiune, de vandalism, a fost reţinută împotriva lui Petra Laszlo de jurisdicţiile inferioare. Ea a fost condamnată, pe baza acestei încadrări, în ianuarie 2017, la trei ani de probaţiune.