
Am promis, şi iată că mă ţin de cuvânt, să fac o serie de referiri, cred eu, utile despre George Soros şi influenţa lui în România, începând din 1990 şi până în prezent. E important să înţelegem rolul pe care îl joacă, pentru că, în prezent, el şi încrengătura de fundaţii pe care le conduce se află în avanpostul unei confruntări la nivel mondial între globalişti şi suveranişti, între progresişti neomarxişti şi conservatori, război care se poartă şi în România.
Astăzi, George Soros are 94 de ani şi, conform cunoscutei publicaţii Forbes, dispune de 7,2 miliarde de dolari. Deci, este mult mai puţin bogat decât Elon Musk, dar, în timp ce acesta din urmă joacă un rol important în administraţia Trump, George Soros acţionează aproape pe întreg mapamondul printr-o reţea de organizaţii create de "Fundaţia pentru o Societate Deschisă", pe care a creat-o şi care l-a consacrat. Prin intermediul acestei fundaţii, George Soros a controlat sute de miliarde de dolari din banii contribuabililor americani, pe care i-a dirijat printr-o veritabilă reţea de vase capilare în întreaga lume occidentală, utilizându-i cu un profit imens personal, constând mai degrabă în influenţă decât în bani, atât în state puternice occidentale şi în organizaţii cum este, de pildă, Uniunea Europeană, cât şi în state din lumea întreagă considerate captive.
Aceşti bani şi încrengătura de fundaţii prin care ei au fost distribuiţi către sute de mii de activişti i-au permis treptat lui George Soros ca, după ce a creat puternice zone de presiune politică în comunităţi şi în state, să pună mâna, prin reprezentanţii săi, în multe dintre statele lumii, pe o serie întreagă de pârghii de comandă politică, prin intermediul cărora sumele de bani distribuite s-au putut întoarce cu mari beneficii în folosul imperiului mondial pe care l-a construit. Imperiul Soros este un imperiu paralel cu tot ceea ce cunoaştem în lume, începând cu administraţia americană, continuând cu Uniunea Europeană, unde deţine în continuare importante puncte de comandă şi, mai departe, cu state disparate.
Odată cu căderea Zidului Berlinului şi încheierea Războiului Rece, miliardarului George Soros i s-au deschis uriaşe oportunităţi, în special în statele europene foste comuniste şi extrem de vulnerabile după retragerea trupelor şi influenţei sovietice. A început cu Ungaria, statul în care s-a născut şi unde organizaţiile sale, generate de Fundaţia pentru o Societate Deschisă, au iniţiat practic o vastă operaţiune de pregătire a unor tineri înzestraţi, pentru ca ulterior aceştia să fie propulsaţi în viaţa politică şi să consolideze influenţa miliardarului.
Una dintre primele operaţiuni de acest fel din Ungaria l-a vizat chiar pe actualul premier, Viktor Orban, în 1989 un tânăr activist politic din mişcarea Fidesz, transformată în partid politic. Când l-am cunoscut pe Viktor Orban în 1990, imediat după evenimentele de la Târgu Mureş, acesta era deja parlamentar şi încă unul de succes. Ca şi în cazul multor altor tineri din Ungaria, George Soros a investit în pregătirea acestuia, care s-a desfăşurat în universităţi din Occident. Aşa se explică de ce, în prezent, Viktor Orban a devenit nu numai un om politic puternic, cu o voinţă bine articulată, dar şi un jucător la nivel regional şi, uneori, global redutabil, care ştie să acţioneze ca un adevărat profesionist.
În urmă cu circa 10 ani, Viktor Orban a înţeles nu numai amploarea pe care o luase Fundaţia pentru o Societate Deschisă, care se dezvoltase ca o caracatiţă, ci şi nocivitatea acesteia în cazul Ungariei, unde, între altele, George Soros întemeiase chiar o universitate. Din acel moment, Viktor Orban a rupt legăturile cu o parte din trecutul său, a devenit un adversar puternic al reţelei Soros, pe care a eliminat-o din conducerea politică şi administrativă a Ungariei şi, în final, a desfiinţat şi Universitatea Soros din Ungaria.
Viktor Orban este practic primul lider în Europa Centrală şi de Est care, după ce a beneficiat de "generozitatea" - observaţi ghilimelele - Fundaţiei Soros, a intrat într-o coliziune frontală cu aceasta.
Am recurs la exemplul de mai sus pentru a ajunge să spun câteva lucruri despre activitatea acestei fundaţii în România. Pe George Soros l-am cunoscut în 1990, imediat după căderea regimului comunist, când acesta a sosit în România la foarte scurt timp după ce o activistă de origine română, stabilită în Statele Unite şi pregătită temeinic acolo, devenită o colaboratoare apropiată a sa, se întorsese la Bucureşti pentru a contribui la dezvoltarea societăţii democratice care urma să se edifice după căderea regimului Ceauşescu.
Sandra Pralong mi-a făcut cunoştinţă cu George Soros, care, imediat după căderea lui Nicolae Ceauşescu, venise cu mult curaj în România, unde, ca şi în alte ţări, s-a angajat iniţial în acţiuni pe care am putea să le denumim până la un punct cu caracter filantropic.
România nu este, din păcate, în situaţia Ungariei, unde cel mai important lider politic, iniţiat în anii '90 în arta conducerii politice şi promovat de către Fundaţia Soros, a înţeles că, finalmente, rolul acesteia era nociv şi că drepturile şi libertăţile fundamentale urmau să fie capturate, anihilate şi aservite de către importantul miliardar. Astfel, influenţa lui George Soros este în continuare consolidată, caracatiţa acestuia controlând, în prezent, la fel cum s-a întâmplat în Statele Unite până la instaurarea regimului Trump şi la fel cum se întâmplă astăzi la nivelul Uniunii Europene, tot ceea ce înseamnă progresism de tip neomarxist şi globalism.
Închei aici această scurtă prezentare a lui George Soros şi a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, în speranţa că voi fi bine înţeles şi că aprecierile pe care le fac vor fi considerate a fi corecte şi de bună credinţă.
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 28.02.2025, 11:54)
...
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 28.02.2025, 12:02)
...
2.1. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 28.02.2025, 12:12)
...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2025, 12:11)
George Soros, el și fundațiile sale au susținut de-a lungul timpului politici progresiste, inclusiv impozitarea mai mare a celor bogați. Soros a declarat în mai multe rânduri că miliardarii ar trebui să plătească mai multe taxe și a susținut inițiative pentru reducerea inegalității economice.
De exemplu, în 2019, el a semnat o scrisoare alături de alți miliardari cerând o taxă pe avere pentru cei mai bogați americani. De asemenea, a criticat politicile fiscale care favorizează marile corporații și elitele financiare.
Da e foarte rau acest Soros pt .. miliardari si marile corporatii, ca sa vezi. De aici i se trag multe ponegriri. Musk e mare antisorosist. Miliardarul ce nu vrea sa plateasca taxe, nici el nici corporatiile lui.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2025, 15:25)
... problema este una de jurisdictie ... cine colecteaza? cine administreaza? si cine distribuie fondurile colectate? ... actiunea in sine implica formarea unor institutii cu jurisdictie globala ... de aici termenul de "globalism neomarxist" - tocmai pentru ca asupara acestor initiative insista "elite" ne votate care "apara" democratia ...
4. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 28.02.2025, 13:12)
...
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2025, 14:54)
... termenul "masculinitate toxica" va spune ceva?! ... daca nu ma insel, pana la venirea lui trump, "masculul alb" era cauza tuturor relelor ... sa fie oare o coincidenta?! ... va recomand o analiza a domnului andrei marga pe aceasi tema in cotidianul ...
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2025, 15:31)
Masculinitatea toxică se referă la un set de norme și comportamente culturale asociate cu ideea rigidă despre ce înseamnă să fii "bărbat adevărat". Aceste norme pot include:
Suprimarea emoțiilor – convingerea că bărbații nu trebuie să arate vulnerabilitate, tristețe sau afecțiune, deoarece acestea ar fi "slăbiciuni".
Agresivitate și dominanță – ideea că un bărbat trebuie să fie mereu competitiv, autoritar sau chiar violent pentru a-și impune punctul de vedere.
Disprețul față de tot ce e considerat "feminin" – respingerea empatiei, grijii sau sensibilității, deoarece ar fi trăsături incompatibile cu masculinitatea.
Hipersexualiz area – presiunea de a avea mereu o atitudine de cuceritor sau de a demonstra succesul prin relațiile sexuale.
Disprețul față de vulnerabilitate – refuzul de a cere ajutor, fie că este vorba de sănătatea mentală, relații sau dificultăți personale.
Această mentalitate poate avea efecte negative atât asupra bărbaților (prin stres, depresie, relații disfuncționale), cât și asupra societății (prin promovarea violenței, sexismului sau inegalităților).
Totuși, masculinitatea toxică nu înseamnă că masculinitatea în sine este toxică, ci doar că anumite comportamente și presiuni sociale pot deveni dăunătoare.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2025, 13:38)
Miliardarul de origine ungureasca Gyorgy Soros,
banutii la inceput a facut din tranzactii valutare
speculative (cel mai mare scandal a fost cu Lira sterlină),
apoi cu ONG-uri cu legaturi directe cu sistemele universitare
a diferitelor tari si cu accent deosebit pe sectorul justitiei,
apoi au inceput sa curga si banutii a diferitelor state,
mai ales USA si occidentale,pe care sprijinea politic,prin
influenta foarte bine pusa la punct + prin media bine "finantata".
6. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 28.02.2025, 14:25)
...