DANIEL CONSTANTIN: "Vrem consens politic pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii"

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, îşi doreşte un consens politic pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, astfel încât ţara noastră să poată avea resurse bugetare disponibile pentru următorii şase ani, dacă nu se vor putea atrage investiţii pentru acest sector din planul Juncker sau de la organismele financiare internaţionale.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat, într-o întâlnire cu presa organizată de Banca Mondială:

"Cred că în orice domeniu, nu numai în agricultură, este nevoie de stabilitate pentru a reuşi să implementăm cel puţin o strategie pe termen scurt. Din păcate, în ultimii 11 ani, România a avut 10 miniştri ai agriculturii, dar partea pozitivă este că mandatul meu se întinde deja pe trei ani şi mi-a permis să ajung la anumite rezultate. Este nevoie ca strategia pe care o discutăm azi (miercuri - n. r.) să fie asumată de mai multe forţe politice. Din păcate, nu am ajuns la un consens politic din cauza ciclurilor electorale şi nu reuşim să avem maturitatea să discutăm nici în acest an care sunt priorităţile pe termen lung în anumite sectoare. M-aş bucura ca în perioada următoare să existe consens pe câteva teme principale. Dincolo de cadastru, unde există deja un program care se implementează şi care poate fi îmbunătăţit, cea mai importantă temă este dezvoltarea infrastructurii principale de irigaţii".

Oficialul a precizat că provocarea României este legată de ceea ce se va întâmpla dincolo de cadrul financiar 2014 - 2020 şi de modul în care se vor putea susţine investiţii în domeniile prioritare: "Banca Mondială şi-a propus să discutăm despre priorităţile României dincolo de cadrul financiar 2014 - 2020, iar provocarea este legată de ceea ce se va întâmpla după sau suplimentar, pentru că avem nevoie de un consens pentru dezvoltarea infrastructurii principale de irigaţii. M-aş bucura să ajungem la un consens politic, dacă nu vom reuşi să avem un ajutor din planul Juncker sau un sprijin de la Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii, ca să avem o alocare bugetară pentru următorii 6 ani, astfel încât să reabilităm concomitent cu infrastructura secundară şi infrastructura principală de irigaţii. Trebuie să fie o prioritate pentru ţară".

Pe de altă parte, fostul comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş consideră că în România începe implementarea PAC reformată, la care a lucrat în ultimii 5 ani şi la care, pentru prima dată, ţara noastră a participat "cap-coadă" în toate cele trei instituţii europene. Dacian Cioloş a spus: "Avem o Politică Agricolă Comună (PAC) care integrează bine şi preocupările României, dar am spus-o de mai multe ori: PAC nu impune statelor membre cum să îşi folosească resursele, ci dă anumite orientări şi fixează anumite obiective. PAC este un element esenţial, necesar, dar nu suficient, pentru a avea o punere în valoare a potenţialului agricol. Strategia din domeniul agricol vine să adauge partea de viziune naţională cu ceea ce vrem să facem cu agricultura. Acum este un moment esenţial pentru România, pentru că începe şi implementarea PNDR şi a noilor măsuri privind utilizarea fondurilor pe care PAC, în ciuda discuţiilor privind bugetul şi a reducerilor aplicate acestuia, România rămâne cu o alocare bugetară consistentă, în creştere în anii următori. Rămâne de văzut cum va fi folosită această alocare", a explicat Cioloş.

Fostul comisar a menţionat că, în opinia sa, România ar trebui în perioada următoare să pună accent pe durabilitate şi modernizare în agricultură.

În ceea ce priveşte consensul politic pe anumite sectoare prioritare, Cioloş a adăugat că în România ar trebui să se depăşească ideea că agricultura şi mediul rural reprezintă doar o masă electorală.

Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: "Vorbesc ca fost ministru şi ca fost comisar. Cred că dacă depăşim ideea că agricultura şi mediul rural sunt mai mult decât o masă electorală şi recunoaştem că sunt o resursă economică, atunci putem să ne oprim în mod pragmatic la câteva teme pe care le auzim frecvent în discursul politicienilor de stânga, de dreapta sau de centru. Să ne focalizăm în jurul acelor câteva cuvinte şi dacă este mult spus să vorbim de o strategie, cred însă că se pot pune la punct nişte abordări, cel puţin o înţelegere, iar modul cum soluţionează fiecare parte politică problema respectivă este altceva. Temele rămân însă în continuare şi cred că se pot face, mai ales că există un element de continuitate, respectiv PAC, care îţi dă un cadru şi pe care poţi apoi să construieşti partea specifică".

• Ministrul Agriculturii: "Doar 20% dintre cei care depun cereri de plată la APIA au cadastrul realizat"

Lipsa cadastrului în România este un lucru care ne de bătăi de cap şi în aceste zile, pentru că doar 20% din cei care depun cereri de plată la APIA au cadastrul realizat, a mai spus ieri ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, adăugând: "Din păcate doar 20% din cei care depun cereri de plată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură au cadastrul realizat sau au contracte de arendă valabile, restul vin cu acele adeverinţe de la primărie care să dovedească dreptul de folosinţă, dar şi faptul că ei sunt cei care folosesc terenul respectiv. Pe noua legislaţie trebuie să demonstreze că ei sunt cei care folosesc, plătesc impozit, dar şi că beneficiază de cultura de pe zonele respective".

Potrivit sursei citate, realizarea cadastrul agricol nu trebuie să fie doar un element al acestei strategii, ci şi o asumare la nivel politic.

Daniel Constantin a mai menţionat: "În realizarea cadastrului s-a plecat pe două programe, unul finanţat din fonduri europene până în 2020, prin Program Operaţional Regional şi celălalt din fonduri de la bugetul de stat până în 2023, ceea ce este un element pozitiv. Cred că ar trebui să începem elaborarea cadastrului din extravilanul localităţilor pentru a rezolva până în anul 2020 tot ceea ce înseamnă proprietatea pentru cei care lucrează în agricultură. Cred că acest lucru ar contribui la rezolvarea comasării terenurilor. În lipsa acestui cadastru procesul este extrem de dificil".

România trebuie să înceapă în acest an cadastrarea terenurilor agricole, deoarece din 2020 plăţile în agricultură se vor face pe exploataţie şi nu pe unitatea de suprafaţă.

Fondurile estimate de specialişti pentru cadastrarea celor 14 milioane de hectare se ridică la circa 30 de euro pe hectar.