DOMBROVSKIS, CE: "Reducerea pragurilor TVA are un efect fiscal substanţial negativ"

Comisia Europeană (CE) este preocupată de planul Guvernului de a reduce pragurile la TVA, măsură despre care spune că are un efect fiscal substanţial negativ, a declarat, ieri, vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovskis, în urma discuţiei cu premierul Victor Ponta.

Domnia sa a explicat: "I-am ridicat premierului o serie de preocupări în privinţa planului Guvernului de a promova noul Cod Fiscal, astfel încât să reducă substanţial nivelurile TVA, măsură care, potrivit estimărilor Comisiei, are un efect fiscal substanţial negativ. Această măsură nu corespunde recomandărilor generale ale Comisiei privind politicile fiscale, domeniu în care noi recomandăm să ridicăm povara impozitării de pe muncă, în special de pe forţa de muncă slab plătită, către alte baze de taxare care afectează în mai mică măsură creşterea economică şi, inclusiv, consumul".

Potrivit Mediafax, Dombrovskis a precizat că vor fi continuate dezbaterile, în detaliu, cu Guvernul României, inclusiv la nivel de experţi, el personal urmând să discute cu ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, despre efectele fiscale şi posibile măsuri compensatorii pentru a găsi cea mai bună soluţie "în vederea asigurării sustenabilităţii financiare a României".

Oficialul european a arătat că 2015 este primul an în care Comisia a realizat o analiză în detaliu a economiei noastre şi a observat că România se confruntă cu anumite dezechilibre macroeconomice, precizând că este nevoie ca Guvernul să găsească soluţii pentru a întări competitivitatea, pentru a rezolva "situaţia net negativă a investiţiilor" şi pentru întărirea capacităţii de export pe termen mediu.

Potrivit lui Dombrovskis, România trebuie să continue reformele structurale, pentru a îmbunătăţi eficienţa utilizării fondurilor structurale şi de coeziune, astfel încât să se obţină rezultate mai bune privind sistemul social, pentru a combate inegalitatea şi sărăcia şi pentru a face faţă anumitor deficienţe de guvernare şi administraţie publică.

"Am discutat cu premierul un punct de vedere foarte important pentru Comisia Europeană, şi anume că tendinţele pozitive pe care România le înregistrează nu trebuie să se piardă", a subliniat vicepreşedintele Comisiei. El a arătat că forurile europene se aşteaptă ca rata de creştere economică a României să fie de 2,7% anul acesta şi de 2,9% anul viitor.

Taxa pe valoarea adăugată va fi redusă de la 24% la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice, a anunţat, marţi, premierul Victor Ponta. Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA de la 24% la 20%, din ianuarie.

Autorităţile noastre estimează că reducerea TVA la 9% pentru produse agroalimentare, băuturi nealcoolice, sectorul de restaurante şi catering va avea un impact asupra bugetului de 18,25 miliarde lei, cumulat, până în 2018, acoperit prin veniturile suplimentare încasate de ANAF şi prin efectul multiplicator.

Astfel, pentru a doua jumătate a acestui an, când va fi aplicată cota redusă de TVA, impactul asupra bugetului va fi de aproape 2,44 miliarde lei, pentru anul viitor de 5,17 miliarde lei, pentru 2017 de circa 4,78 miliarde lei, iar pentru 2018 de 5,86 miliarde lei.

"Estimăm că obligaţiile şi încasările la bugetul general consolidat se vor majora ca urmare a efectelor de multiplicare economică determinate de reducerea TVA, transpuse în creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă. Prin valorificarea de către sectorul privat a disponibilităţilor băneşti rezultate, se vor obţine venituri suplimentare de circa 1 miliard lei în anul 2015 şi în jur de 1,8 miliarde lei în perioada 2016-2018", se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a Codului Fiscal, privind reducerea TVA de la 1 iunie.

Totodată, Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde lei în acest an, din care 3 miliarde lei au fost încasate suplimentar în primul trimestru, diferenţa de 2,5 miliarde lei urmând a fi obţinută până la sfârşitul primului semestru. Pentru anul următor, ANAF ar urma să încaseze venituri suplimentare de 14 miliarde lei, iar în perioada 2017-2019 de 18 miliarde lei, ca un efect cumulat al mai multor măsuri şi acţiuni.

Ca urmare a măsurilor aplicate de Fisc în ultima perioadă şi pe viitor, inclusiv controale cu sancţiuni pentru neemiterea de bonuri fiscale, stimularea conformării voluntare şi a solicitării de către consumatori a bonurilor fiscale prin organizarea Loteriei fiscale, Guvernul se aşteaptă la o reducere a decalajului colectării TVA faţă de media Uniunii Europene cu 5-7 puncte procentuale în acest an, ceea ce va determina un plus de venituri de circa 4,5-6,2 miliarde lei.

Totodată, prin extinderea la nivel naţional a proiectului destinat prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, se estimează venituri în plus în acest an de circa 1 miliard de lei din impozitul pe venit şi 1,5 miliarde lei din contribuţii sociale.

• ING estimează o rată a inflaţiei de minus 0,3% în decembrie

ING Bank România a revizuit în scădere puternică prognoza pentru rata inflaţiei din decembrie, de la 2% la minus 0,3%, pe fondul reducerii TVA pentru produsele alimentare, anticipând un impact negativ în prima lună asupra inflaţiei de cel puţin 2,8%.

"Luând în calcul o rată de transmitere conservatoare (asupra preţurilor - n.r.), de 75%, măsura fiscală va tăia 2,8% din inflaţie în iunie. O măsura similară aplicată pentru pâine a avut o rată de transmitere de circa 95% în prima lună de la introducere", se arată într-o notă a băncii.

Pentru finele anului 2016, ING estimează o rată a inflaţiei de 0,5%, de asemenea în scădere semnificativă faţă de o prognoză iniţială de 2,2%.

Şi analiştii BCR au redus estimarea pentru inflaţia din decembrie 2015, de la 1,7% la 0,1%, anticipând că reducerea TVA va avea un efect pozitiv asupra consumului intern, în special pentru persoanele cu venituri mici.

BCR se aşteaptă ca efectele scăderii TVA asupra inflaţiei să se diminueze pe termen mediu.

"Estimăm că investitorii vor aprecia că reducerea TVA va avea un impact singular asupra preţurilor, dar nu va schimba proiecţiile pe termen mediu ale inflaţiei", au declarat analiştii BCR, într-o scurtă notă.

ING menţine neschimbată la 1,8% din PIB estimarea privind deficitul bugetar pentru 2015, analiştii băncii anticipând că reducerea TVA la alimente va avea în acest an un impact negativ asupra bugetului de aproximativ 2,9 miliarde de lei, peste nivelul de 2,44 miliarde de lei estimat de Guvern.

În 2016, când autorităţile vor introduce noi măsuri de relaxare fiscală, impactul va echivala cu 1,5% din PIB, ceea ce ar urca deficitul la 3,3%, mult peste ţinta de deficit structural agreată cu Uniunea Europeană, de 1%, consideră analiştii ING, care se aşteaptă la noi negocieri pe tema deficitului între Guvern şi reprezentanţii UE.

Pe de altă parte, măsurile de relaxare fiscală vor stimula creşterea economică, în special anul viitor, conform sursei citate. "Am revizuit estimările de creştere economică la 4,1% pentru 2016, de la 2,9% anterior, şi de la 3,1% la 3,3% pentru 2015", se arată în nota ING.

Analiştii ING estimează că BNR va menţine dobânda de politică monetară la 2% până la finele anului viitor, întrucât va considera deflaţia rezultată din scăderea TVA ca fiind temporară, dar va mai îngusta coridorul simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară înainte să înăsprească, începând cu anul viitor, controlul asupra lichidităţii de pe piaţa interbancară.

Potrivit Băncii Transilvania, scăderea TVA va contribui la ajustarea preţurilor alimentelor şi la atenuarea evaziunii fiscale, însă economiştii băncii avertizează că măsura ar putea avea un impact mai puternic în economia reală decât cel estimat dacă se va reflecta asupra cererii de bunuri şi servicii realizate în România şi mai puţin asupra importurilor.

• Ionescu, ANEIR: "Exporturile, stimulate de reducerea TVA la alimente"

Reducerea TVA la alimente poate constitui un stimulent în balanţa comercială cu produse agroalimentare, în special cele cu grad superior de prelucrare oferite la export, a declarat, ieri, Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: "Orice relaxare fiscală este binevenită pentru toate categoriile de exportatori. În cazul de faţă, fiind vorba despre o categorie de produse care nu au o pondere foarte mare în exporturile româneşti, influenţa pozitivă a acestei relaxări a TVA nu va avea un impact major, dar oricum poate constitui un stimulent în balanţa de produse agroalimentare, în special cele cu grad superior de prelucrare oferite la export. Din păcate, cea mai mare parte a exporturilor de produse agroalimentare în momentul de faţă este constituit din materii prime: cereale, seminţe de floarea soarelui, animale în viu".

Reprezentantul ANEIR susţine că această măsură va creşte interesul pe fluxul de prelucrare a acestor materii prime vegetale şi animale, pentru a continua să avem o balanţă pozitivă în sectorul respectiv în materie de export şi import. Faptul că de doi ani, în 2013 şi 2014, România a reuşit, după mai bine de două decenii, să refacă balanţa comercială şi să intre pe excedent, este un lucru pozitiv, iar după măsura de ieri (n.r. 7 aprilie) este posibil ca excedentul de anul trecut, de 500 milioane euro al balanţei cu produse agroalimentare, să fie mărit atât în acest an, dar mai ales în anul următor, opinează domnul Ionescu.

Conform sursei citate, TVA la export se rambursează şi rambursarea în materie de export este o problemă la nivelul ANAF: "Este vorba de un procent de 24% pentru ceilalţi exportatori, pentru cei din zona agroalimentară acest efort financiar pe care trebuie să îl facă firmele până când ANAF rambursează TVA fiind mult diminuat prin reducerea TVA la 9%. Această măsură poate fi un stimulent pentru exportatori să dea drumul la export. Totul e să avem producţie şi ea nu există, mai ales în zona de prelucrare superioară a materiilor prime".