O "minune" a salvat Deutsche Bank de la prăbuşire în ultima zi a săptămânii trecute. Ştirea publicată de Agenţia France-Presse, conform căreia Departamentul de Justiţie american ar fi de acord să amendeze DB cu doar 5,4 miliarde de dolari, a determinat o inversare violentă a cursului acţiunilor DBK, care au închis pe o creştere de 6,4% la Frankfurt, după un declin de peste 9% la deschidere.
Din păcate "minunea" nu a fost confirmată nici de oficialii americani şi nici de reprezentanţii DB, însă este greu de crezut că amenda finală va depăşi 6 miliarde de dolari.
Cu toate acestea, miracolul nu va mai dura mult, în condiţiile în care o analiză de la JP Morgan, preluată de Zerohedge, arată că "nu riscul de finanţare este cel mai mare pentru Deutsche Bank, ci riscul reprezentat de portofoliul de instrumente derivate". Valoarea noţională a acestora era de aproape 42 de trilioane de euro la sfârşitul T2 2016, în timp ce valoarea netă de piaţă era de circa 18 miliarde de euro.
Iar tocmai când pieţele au răsuflat uşurate, un alt proces a apărut la orizont pentru Deutsche Bank. De data aceasta vine din Italia, după cum scrie Bloomberg, unde judecătorii au aprobat cererea procurorilor de a trimite în faţa instanţei foşti conducători ai băncii sub acuzaţia de "falsificarea conturilor băncii Monte dei Paschi şi manipularea pieţelor". În proces sunt implicaţi şi bancheri de la Monte dei Paschi, precum şi directori de la Nomura Holdings, pentru derularea unor operaţiuni cu derivate care au avut ca scop ascunderea adevăratei situaţii financiare a cele mai vechi bănci din lume.
Dificultăţile apărute în operaţiunea de "salvare" a băncii italiene l-au determinat pe Ignazio Visco, guvernatorul Băncii Italiei, să declare că "este înţelept să ne pregătim pentru acceptarea ideii de ajutor de stat, chiar dacă aceasta nu înseamnă că va fi necesar", conform unei ştiri Reuters.
Este greu de crezut, însă, că ajutorul de stat va fi acceptat de autorităţile germane şi europene, în condiţiile apropierii alegerilor generale din Germania.
"Cancelarul Merkel nu doreşte să acorde ajutor de stat pentru Deutsche Bank", a scris recent Frankfurter Allgemeine Zeitung, deoarece "nu îşi permite acest lucru din punct de vedere al politicii externe, în condiţiile în care a adoptat o atitudine dură faţă de salvarea băncilor italiene".
Cotidianul bavarez Suddeutsche Zeitung arată că "un bail-out al Deutsche Bank ar reprezenta o încălcare a promisiunii date alegătorilor şi ar conduce la un dezastru electoral anul viitor". Dar de când mai valorează ceva promisiunile "solemne" din faţa alegătorilor europeni?
În cadrul unei discuţii cu parlamentari germani la Berlin, Mario Draghi, preşedintele BCE, a refuzat să răspundă întrebărilor legate de Deutsche Bank, după cum scrie Financial Times, dar a precizat în faţa reporterilor că "dobânzile negative impuse de BCE nu sunt responsabile pentru problemele sistemului financiar din Germania".
În opinia lui Draghi, "chiar şi cei care economisesc beneficiază de politica dobânzilor scăzute", deoarece este susţinut procesul de creare a locurilor de muncă, după cum se arată într-un articol de pe site-ul publicaţiei Deutsche Wirtschafts Nachrichten.
Se pare că nu există niciun argument, oricât de bine ar fi susţinut, care să-l convingă pe Mario Draghi să-şi schimbe atitudinea şi acţiunile. Nici deficitul tot mai mare al fondurilor de pensii, nici distorsionarea semnalelor de piaţă şi, mai ales, nici împiedicarea directă a reformelor structurale nu contează pentru autorităţile BCE.
În cartea sa "Inovaţie şi antreprenoriat" din 1985, Peter Drucker scria că "Toate activităţile economice presupun un risc ridicat. Dacă apărăm ceea ce a fost ieri, adică nu inovăm, o astfel de acţiune este mult mai riscantă decât a încerca să construieşti ziua de mâine".
Apărarea zilei de ieri pare să fie tocmai ţelul suprem al BCE, care, prin acţiunile sale de sprijinire a unui sistem bancar insolvent în cea mai mare parte, împiedică redresarea economiei reale şi funcţionarea pieţelor.
Când mari bănci din Europa au fost "salvate" de la colaps prin preluarea datoriilor bancare de către state, cum a fost cazul Irlandei, sau prin preluarea datoriilor suverane ale Greciei din bilanţurile bancare de către alte state şi instituţii europene, instituţiile financiare nu au învăţat lecţia modestiei. Dimpotrivă, au devenit şi mai agresive, pe fondul susţinerii primite de la BCE.
Înainte de întâlnirea cu parlamentarii germani, Mario Draghi a participat la o conferinţă organizată de European Systemic Risk Board, unde a susţinut că există o capacitate excedentară semnificativă în anumite sisteme bancare naţionale, iar aceasta este responsabilă pentru o concurenţă intensă, care "exacerbează presiunea asupra marjelor de profit".
Soluţia? Consolidarea sistemelor bancare, astfel încât să fie create bănci mari, al căror profit să nu mai fie ameninţat de băncile mici. Adică umăreşte BCE crearea şi altor giganţi de talia Deutsche Bank, la fel de "stabili" şi "competitivi"?
Nu ştiu de ce, dar propunerea preşedintelui BCE parcă proiectează imaginea luptei inegale dintre dinozauri şi micile mamifere, mult mai adaptabile. Ce păcat că atunci nu exista un Draghi care să "vegheze" la supravieţuirea dinozaurilor!
Despre dinozauri a amintit şi Andreas Dombret, membru al conducerii executive a Bundesbank, la o conferinţă din Viena. Unul dintre exponatele Muzeului Senckenberg din Frankfurt, Diplodocus, a fost mutat temporar în holul sediului central al Commerzbank, iar Dombret a declarat că "mutarea l-a determinat să se gândească la asemănările dintre dinozauri şi bănci".
În opinia sa, "instituţiile de credit din Europa încă nu sunt pregătite să facă faţă provocărilor noii ere", fiind necesară accelerarea procesului de adaptare a modelelor de afaceri. Dar fără o reducere semnificativă a ponderii sistemului financiar în cadrul economiei, simpla adaptare nu este suficientă.
Spre deosebire de Draghi, Andreas Dombret consideră că "o creştere a puterii pe piaţă a marilor bănci nu este o soluţie magică", iar Tidjane Thiam, directorul executiv al băncii elveţiene Credit Suisse, i-a oferit şi un argument în acest sens.
La o conferinţă organizată de Bloomberg la Londra, Thiam a declarat că "există multe bucle feedback foarte negative", pe fondul creşterii accelerate a datoriilor şi a profitabilităţii reduse.
Din păcate, Thiam dovedeşte că are o înţelegere mai mult decât precară a noţiunii de "buclă feedback negativă", care în teoria sistemelor dinamice reprezintă un mecanism de autoreglare şi reprezintă ceva pozitiv pentru stabilitatea sistemului.
Probabil că acelaşi lucru se poate spune şi despre şefii altor bănci de importanţă sistemică, deoarece opinia a fost aproape unanim favorabilă lansării programelor de tipărire ale marilor bănci centrale. În acest fel s-au distrus numeroase mecanisme de autoreglare de pe pieţele financiare, cum ar fi, de exemplu, creşterea dobânzilor ca urmare a iresponsabilităţii fiscale a guvernelor sau a debitorilor privaţi, creştere care măcar ar fi temperat explozia gradului de îndatorare.
Acum sunt necesare, din nou, majorări substanţiale ale capitalului pentru acoperirea costurilor iresponsabilităţii în acordarea creditelor, cele mai multe din perioada premergătoare crizei.
Şi ce fac autorităţile europene? Se opun noilor norme de adecvare a capitalului propuse de Comitetul Basel din cadrul BIS (Bank for International Settlements).
"Vicepreşedintele Comisiei Europene (n.a. Valdis Dombrovskis) a promis că se va opune reformelor care cer majorarea capitalului bancar în Europa", scria recent Financial Times, într-un editorial a cărui poziţie s-a îndepărtat semnificativ de opiniile favorabile băncilor din ultimii ani.
Articolul din FT arată că "argumentele băncilor nu sunt sincere" în ceea ce priveşte efectele noului acord de capital asupra creditării, mai ales că "modificările propuse de Comitetul Basel nu sunt abateri radicale de la modificările post-criză ale regulamentelor", ci "doar încercări de a opri băncile de la manipularea reglementărilor deja existente".
Deoarece "procesul determinării activelor ponderate la risc şi a necesarului de capital are o mare doză de subiectivitate", băncile au tendinţa să subestimeze riscurile, mai scrie FT, iar o soluţie pentru eliminarea subiectivismului în determinarea capitalului bancar ar fi trecerea la utilizarea pe scară mult mai largă a indicatorului "leverage ratio" (n.a. raportul dintre capitalul total şi activele totale), care nu depinde de ponderile de risc.
Referitor la poziţia lui Valdis Dombrovskis, Financial Times arată că "acesta ar trebui să asculte mesajul de îngrijorare transmis de investitori", pentru că "obiectivul Comisiei trebuie să fie siguranţa sistemului bancar şi protecţia contribuabililor europeni, nu să pretindă că totul este bine".
Nemesis era zeiţa răzbunării în mitologia greacă, care pedepseşte crimele şi veghează la menţinerea, din punct de vedere moral, a echilibrului în Univers. De această răzbunare "beneficiază" cei care s-au închinat zeiţei aroganţei, lăcomiei şi insolenţei, Hybris, iar autorităţile europene şi băncile de pe continent, în special cele de importanţă sistemică, au fost şi sunt printre cei mai zeloşi supuşi ai ei.
În contextul economic şi financiar actual, rezultat al creării banilor din nimic de către băncile comerciale sub "atenta" supraveghere a băncilor centrale, întâlnirea cu Nemesis a dinozaurilor bancari din Europa nu mai poate fi evitată şi nici BCE nu îi poate ajuta, pentru că se află ea însăşi în sala de aşteptare.
1. Gutenberg si Deutsche Bank.
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.10.2016, 00:19)
Fotografia cea mai mediatizata in aceste zile este cu frontispiciul cladirii din Frankfurt si parte a unii ansamblu statuar in care se evidentiaza o ganditoare. Daca s-ar fi fotografiat intregul ansamblu s-ar putea observa cui a fost dedicata si anume inventatorului tiparului...Cine ar folosi aceasta descoperire epocala care este tiparul ar observa ca redactorii FAZ, Süddeutschezeitung, Handelsblatt, Spiegel, Bloomberg sau WSJ nu sunt altceva decat simpli papagali...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.10.2016, 06:46)
pai redactorii de pe ici si colo, de la noi, sunt oare altceva?vezi articolul de fata :daca a venit o veste mai buna pentru nemti ,apoi ,stai ,ca nu-i asa, tot pentruei a venit vestea proasta cu ...banca italiana monte dei paschi.
1.2. domnul Rechea a scris cel mai bun articol (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.10.2016, 12:06)
atunci cand a spus retoric faptul ca poate o economie atat de puternica sa aiba un sistem financial atat de putred . Priviti interviul Alberto Gallo pe Bloomberg, unde spune ca bilantul DBK este mai mare decat PIBul Germaniei. Oare de ce? S-a inspirat de la domnul Ponta care a spus ca CE a dat raspunsul in cazul Oltchim pe 6 martie:-)
2. Zerohedge
(mesaj trimis de Bursa-bot în data de 03.10.2016, 10:39)
Zerohedge? Serios?
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.10.2016, 11:20)
Ce are Zerohedge, amice?
2.2. zerohedge (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Bursa-bot în data de 03.10.2016, 12:29)
1. "amice" sa le spui prietenilor tai la bere.
2. zerohedge nu este o sursa credibila de informatii, nici macar generale, daramite financiare.
2.3. Amice (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.10.2016, 15:15)
Asta e ceea ce afirmi tu, amice. Pe ce te bazezi? Doar ca spui.
Cat de credibil este ceea ce spui tu, daca te dai jignit de apelativul "amice" ?
3. toamna
(mesaj trimis de xyz în data de 03.10.2016, 14:56)
Vine toamna,se scutura frunzele ruginii.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.10.2016, 16:49)
Cel mai bun articol de azi!
5. m[jho[
(mesaj trimis de gfjlihbgj în data de 05.10.2016, 12:25)
Inteleg ca proiectul vostru de zilele astea e falimentarea bancilor europene? E una dintre ultimele surse de profit ale Occidentului.