Lipsa forţei de muncă şi birocraţia, principalele probleme ale economiei româneşti

Investitorii români se confruntă cu o mulţime de probleme, dar cele mai importante sunt lipsa acută a forţei de muncă şi birocraţia în cadrul procedurilor de achiziţie. Cele două teme au fost amplu dezbătute, ieri, la a treia ediţie a Forumului Capitalului Românesc, eveniment care s-a des­făşurat la Palatul Parlamentului şi unde oamenii de afaceri din ţara noas­tră au discutat diferite probleme cu re­prezentanţii Gu­vernului şi ai Par­lamentului.

În deschiderea dezbaterii, vicepremierul Viorel Ştefan a susţinut că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici eficiente referitoare la creşterea accesului la finanţare, debirocratizarea sistemului de achiziţii publice şi necesitatea unei pieţe a muncii performantă, di­namică şi calitativă.

Domnia sa a precizat: "Guvernul şi mediul de afaceri sunt interconectate şi interdependente. Succesul guvernului se aşează pe succesul mediului de afaceri. Economia românească este susţinută de activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a marilor companii, indiferent de nivelul de componenţă al capitalurilor.(...)

Prima sarcină a guvernelor este să nu încurce mediul de afaceri, iar atunci când doresc să ia anumite măsuri, acestea să fie discutate transparent cu reprezentanţii mediului de afaceri".

Reprezentanţii Guvernului au avut de înfruntat criticile exprimate de reprezentanţii mediului de afaceri care au participat la evenimentul de la Palatul Parlamentului. În afara discuţiilor privind schimbările bruşte de legislaţie, de lipsa predictibilităţii şi de modificările fiscale, cele mai stringente teme au fost lipsa acută a forţei de muncă şi birocraţia din sistemul de achiziţii publice.

În legătură cu birocraţia, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), a acuzat faptul că întocmirea caietelor de sarcini în procedurile de achiziţie publică este realizată în aşa fel încât să excludă firmele din ţara noastră sau să le creeze dificultăţi mari în timpul derulării contractelor. Mihai Daraban a spus: "Mai întâi ar trebui stabilit cine sunt jucătorii din piaţă. Dacă ştim cine sunt, caietele de sarcini vor fi făcute în aşa fel încât nu va mai fi descalificat, din primul paragraf, capitalul româ­nesc. Tot din caietul de sarcini, putem defavoriza importurile de materiale. Sunt licitaţii publice în care se ştie de la început că materialele vor fi aduse din import. Nu putem da o lege pentru capitalul românesc, dar putem să nu îl descalificăm din primul paragraf al caietelor de sarcini".

Domnia sa a menţionat că în ţara noastră funcţionează 73 de firme româ­neşti care au o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro. Dacă dintre aces­tea sunt eliminate companiile de stat şi societăţile cu capital majoritar de stat, rămân doar 48 de firme private româneşti care au fiecare o cifră de afaceri de 100 milioane euro anual, dar nu toate se ocupă de lucrările de infrastructură.

• Sistem de achiziţii blocat, funcţionari care se tem să semneze

Radu Timiş, director general al societăţii Cris-Tim, a menţionat că firma pe care o conduce nu a făcut investiţii prin intermediul fondurilor europene deoarece este prea multă birocraţie pentru accesarea acestor finanţări, iar piaţa nu aşteaptă, pentru că în competitivitatea din zilele noastre contează viteza de reacţie.

Timiş a spus că o mare problemă o reprezintă funcţionarii din administraţia publică locală şi judeţeană care se tem să semneze diferite acte, avize şi autorizaţii, iar aprobările pe care primăriile sau consiliile judeţene trebuie să le dea pentru derularea diferitor investiţii durează foarte mult. Domnia sa a afirmat: "Sistemul administrativ este blocat în totalitate, deoarece oamenii nu îşi asumă responsabilităţi de frică. Le este teamă să nu fie nevoiţi să dea explicaţii pentru fiecare lucru în faţa organelor de anchetă".

Referitor la birocraţia existentă pentru aprobarea fondurilor europene, Mihai Draban, preşedintele CCIR, a spus: "Pe derularea proiectelor până la final, birocraţia românească te ucide. Se fac licitaţii separat pentru prize, neoane, aer condiţionat, cu obligativitatea de a exista câte trei oferte pentru fiecare dintre aceste achiziţii publice. Vrem reducerea birocraţiei, deoarece microîntreprinderile şi firmele mici nu au capacitatea să acceseze aceste fonduri europene".

Nemulţumit de modul în care sunt întocmite caietele de sarcini este şi Corneliu Pascu, preşedintele IRIDEX Group, companie care activează în domeniul colectării, depozitării şi reciclării deşeurilor. Acesta susţine că res­pectivele caiete sunt foarte încurcate şi alambicate, iar, din această cauză, foarte multe firme nu mai participă la licitaţiile organizate de către stat. Domnia sa a acuzat şi faptul că, în domeniul depozitării şi reciclării deşeurilor, autorităţile publice locale şi judeţene nu au aplicat niciuna dintre legile succesive care au fost aprobate de Parlament, fapt care a cauzat şi neintrarea în funcţiune a unei părţi din cele 34 de proiecte europene derulate la nivelul întregii ţări în acest domeniu de activitate. Referitor la aceste proiecte, Corneliu Pascu a afirmat: "Nu am pus încă în funcţiune toate depozitele realizate pe fonduri europene şi s-a împlinit termenul de cinci ani. Se vor face corecţii financiare sau vom fi obligaţi să returnăm, dublu, banii luaţi de la Uniunea Europeană. Dacă nu se vor lua măsuri, bugetul de stat pe anul viitor va fi afectat cu plata a sute de milioane de euro pe corecţii financiare şi pe returnarea unor sume către Comisia Europeană".

În legătură cu aceste aspecte, minis­trul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici a precizat că este vina investitorilor care au participat la licitaţii cu caiete de sarcini neclare, care nu au solicitat clarificări şi care au încheiat contractele de prestări-servicii sau de delegare de gestiune în condiţii neconvenabile. Eugen Teodorovici a precizat că la fel de vinovaţi sunt şi investitorii care nu s-au preocupat de finalizarea la timp a proiectelor finanţate din fonduri europene şi de darea lor în folosinţă, cu întârziere destul de mare, faţă de data limită trecută în contract.

Ministrul de Finanţe a recunoscut faptul că în acest moment sunt proiecte în valoare totală de 13 miliarde de euro care sunt blocate de către funcţionarii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP). Eugen Teodorovici a spus: "De la 1 ianuarie 2019, se va simplifica verificarea pe proiectele europene. ANAP va efectua un control opţional, verificarea nu va mai fi obligatorie. Controlul va fi făcut la solicitarea administraţiilor publice locale. În cazul în care primăriile sau consiliile judeţene nu solicită un asemenea control, înseamnă că ele îşi asumă cheltuielile efectuate şi eventualele despăgubiri pe care vor fi nevoite să le achite în cazul în care anumite plăţi nu sunt conforme procedurii".

• Politica Ministerului Muncii - aducerea de muncitori din Asia pentru acoperirea lipsei de forţă de muncă

Cea mai spinoasă problemă cu care se confruntă investitorii români în anul Centenarului este lipsa acută a forţei de muncă în contextul în care peste 4 milioane de conaţionali au ales să emigreze în vestul Europei în căutarea unor condiţii mai bune de muncă şi de trai. Conform datelor furnizate de Mihai Daraban, preşedintele CCIR, faţă de anul trecut, în 2018 firmele private din ţara noastră au pierdut 170.000 de salariaţi.

Preşedintele CCIR a afirmat: "Sunt convins că mulţi dinte cei 170.000 de angajaţi au migrat de la privat către sectorul de stat în acest an în care în sis­temul bugetar s-au făcut angajări masive şi s-au mărit salariile. Astfel, sectorul de stat a devenit un concurent serios pe piaţa muncii, pentru investitorii privaţi. În condiţiile măririi excesive a numărului funcţionarilor publici şi creşterii salariilor, nu ştiu dacă economia mai poate menţine acest aparat administrativ de stat supradimensionat. Există consilii judeţene şi primării care au peste 1000 de angajaţi. Este nevoie de o reorganizare administrativă, poate pe modelul curţilor de apel. O reducere a numărului judeţelor de la 42 la 15 va avea drept consecinţă o diminuare a efortului bugetar pe care economia îl face cu actualul sistem al administraţiei publice".

Majoritatea participanţilor la a treia ediţie a Forumului Capitalului Româ­nesc s-a plâns de faptul că nu se mai găseşte personal calificat pe piaţa muncii şi că Ministerul Educaţiei Naţionale nu are nicio politică privind reînfiinţarea şcolilor de meserii sau a creării unui sistem de învăţământ dual.

În legătură cu lipsa acută a locurilor de muncă, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are o singură soluţie pe termen scurt: mărirea contingentelor de lucrători străini. Marius Budăi, minis­trul de resort a precizat: "România se confruntă cu un nivel ridicat al lipsei forţei de muncă şi trebuie să rezolvăm rapid această situaţie. O soluţie este mărirea contingentelor pentru lucrătorii non-UE şi pregătim o hotărâre de guvern pentru majorarea acestui număr de lucrători. Am semnat de curând un protocol cu ministrul Muncii din Vietnam şi avem o solicitare asemănătoare din Chile. Pe lângă această soluţie, încercăm să luăm măsuri de ocupare a forţei de muncă, prin intermediul fondurilor europene şi prin alte mijloace, cum ar fi programul de angajare al ucenicilor, prin intermediul căruia, pentru fiecare angajat, firmele vor beneficia lunar, pe o perioadă determinată de timp, de 2250 lei şi de alte scutiri fiscale".

• Deficit de 80.000 de angajaţi în turism

Referitor la mărirea numărului de lucrători străini, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului a precizat: "Am discutat cu Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, cu Eugen Teodorovici - ministrul Finanţelor Publice şi cu ministrul Muncii, Marius Budăi, cu privire la cotele de muncitori străini. Anul trecut au fost 7000 de permise de muncă, iar anul acesta s-a propus 13.000. În condiţiile în care proprietarii de hoteluri şi restaurante vorbesc despre un deficit de 80.000 de angajaţi, le-am cerut celor de la Ministerul Muncii să discute cu patronatele pentru a stabili deficitul real, iar la anul cota să fie stabilită în funcţie de necesităţile economiei. De asemenea vom anula taxa de 400 de euro pentru cei care vor să angajeze muncitori străini. Am cerut ministrului Muncii şi ministrului de interne să simplifice procedura pentru aducerea acestor muncitori".

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice a spus că numărul de lucrători străini este stabilit de către piaţa muncii şi că oamenii de afaceri trebuie să poată să aducă angajaţii care le lipsesc, iar statul să nu perceapă niciun fel de taxe, dat fiind criza de forţă de muncă existentă la nivel naţional. Teodorovici a menţionat: "Doar piaţa dictează mărimea contingentului. Trebuie să le oferim acestor lucrători condiţii de plată şi de viaţă ca să nu mai plece din România în ţările din vestul Uniunii Europene şi nici să îşi doreas­că să revină prea curând la ei în ţară".

Investitorii români nu sunt de acord cu aducerea în număr mare a muncitorilor străini, considerând că trebuie găsite şi alte soluţii.

Cristian Erbaşu, director general al societăţii Construcţii Erbaşu, a spus: "În curând, vom avea angajaţi 1000 de asiatici. Este cea mai rea variantă. Trebuie să formăm tineri, să îi angajăm, să oprim exodul. Sunt 700.000 de români care lucrează în Europa şi nu se uită numai la salariu, ci şi la alte condiţii: stabilitate, predictibilitate, infrastructură, un mediu sanitar european şi o educaţie la parametri optimi pentru copiii lor".

Referitor la condiţiile pe care le doresc românii plecaţi peste hotare, ministrul pentru diaspora, Natalia Intotero a spus că mulţi dintre aceştia doresc să se întoarcă în ţară, dar vor un nivel de salarizare ridicat, o infrastructură modernă, condiţii de educaţie, un sis­tem sanitar modern, stabilitate şi predictibilitate în privinţa nivelului de trai şi al veniturilor obţinute.

• Românii din Ucraina şi Serbia, o soluţie pentru piaţa muncii

Investitorii au oferit şi alte soluţii pentru reducerea deficitului de forţă de muncă. Werner-Wilhelm Wolff, director general al TAROM, susţine că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale ar trebui să le ofere românilor din Ucraina şi Serbia condiţii similare cu cele oferite lucrătorilor non-UE şi cetăţenilor Republicii Moldova pentru a intra pe piaţa muncii din ţara noastră.

Werner Wolff a spus: "Românii din Cernăuţi şi din Serbia sunt împiedicaţi de stat să se angajeze în România, deşi ei sunt formaţi profesional, au terminat şcoli profesionale sau de meserii, iar unii au chiar studii superioare. Polonia a adus 1,2 milioane de muncitori din Ucraina, iar România niciunul sau foarte puţini. În acest moment nu exis­tă un plan pentru a dezvolta numite meserii. La nivel general nu avem şcoli profesionale, care au fost desfiinţate de doamna ministru Ecaterina Andronescu".

Domnia sa consideră că, în ciuda lipsei de forţă de muncă, ţara noastră rămâne în continuare atractivă pentru investitorii străini, deoarece avem cea mai ieftină forţă de muncă din Uniunea Europeană, iar criza din Ucraina a contribuit din plin la menţinerea unor afaceri în România.

În legătură cu românii de peste hotare, ministrul Muncii, Marius Budăi, şi ministrul pentru diaspora, Natalia Intotero au precizat că începând cu luna ianuarie vor fi organizate mai multe burse a locurilor de muncă din ţara noastră pentru conaţionalii noştri din Italia, Spania şi Marea Britanie. Marius Budăi a precizat că aceste burse sunt organizate în urma memorandumului semnat la 1 decembrie cu mediul de afaceri din domeniul construcţiilor.

• Lipsa mecanicilor de locomotivă va duce la blocarea traficului rutier şi feroviar

În legătură cu lipsa forţei de muncă şi a lipsa personalului calificat s-au mai exprimat Daniel Farmache, care de la 1 ianuarie 2019 va deveni director general al societăţii E-INFRA (Electrogroup Infrastructure),Dorel Goia - preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei TeraPlast şi Gruia Stoica - preşedinte al Grampet Group.

Daniel Farmache susţine că a devenit o problemă pentru societate să găsească personal calificat pentru middle management şi personal de execuţie. Pentru că o parte din personalul de execuţie a plecat în sectorul public pe salarii mai mici, compania va fi nevoită să îşi formeze viitorii angajaţi la o şcoală de ucenicie cu licenţă britanică, ce se va deschide anul viitor în Capitală.

Dorel Goia s-a referit la slaba calificare a personalului din ţara noastră, susţinând că de pe băncile facultăţilor ies absolvenţi care nu ştiu să citească un bilanţ contabil. Domnia sa a precizat: "Învăţământul merge pe un drum paralel cu viaţa reală. Nu aducem în consiliile de administraţie profesori universitari, deoarece nu aduc plus-valoare în companie, pentru că nu au nicio legătură cu practica. Sunt foarte buni teoreticieni, dar doar atât".

Gruia Stoica, preşedintele Grampet Group, a menţionat că în curând operatorii feroviari se vor confrunta cu o acută lipsă de personal, odată cu darea în folosinţă a Magistralei 5 de metrou către Drumul Taberei. Gruia Stoica a spus: "Metrorex va avea nevoie de 127 de mecanici, care vor fi luaţi de la CFR Călători. Aceştia din urmă, pentru a suplini deficitul cauzat de Metrorex, vor lua mecanici de la operatorii privaţi de pe calea ferată, în special de la trans­potatorii de marfă. Iar noi nu vom mai avea de unde să luăm mecanici, deoarece nu au mai fost pregătite şi formate profesional atâtea persoane. Preconizez că în perioada următoare vor fi 15 milioane de tone de marfă în plus pe drumurile ţării, ceea ce înseamnă cel puţin 1 milion de tiruri pe infrastructura rutieră, fapt care va duce la mari blocaje ale traficului".

Pentru a acoperi lipsa personalului calificat, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a menţionat că din 2019 bugetul Educaţiei Naţionale se va mări annual cu 15% faţă de anul precedent, până când se va atinge alocarea de 6% din PIB, iar din aceşti bani va fi finanţat cu prioritate şi sistemul dual de învăţământ, precum şi şcolile de meserii.