Preşedintele Traian Băsescu readuce în dezbatere publică tranzacţia dintre statul român şi Rompetrol, prin care grupul petrolier vrea să stingă o datorie a rafinăriei Petromidia. Preşedintele nu a suflat o vorbă pe acest subiect în primăvară, când Guvernul a aprobat tranzacţia, care a fost amplu dezbătută în presă.
Domnia sa a găsit abia acum de cuviinţă să reînvie dezbaterea şi a trimis Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti pe 15 februarie 2013.
Pare că, în mod convenabil, Traian Băsescu a uitat cum se răstea, în urmă cu doi ani, la Guvern, cerând urgentarea rezolvării datoriei Rompetrol: "Rompetrol - un alt proiect care stă blocat. Îl tergiversăm, deşi ne este clar că ordonanţa prin care s-a făcut este prost scrisă. Bine, prost scrisă, închide odată subiectul Rompetrol, cu datoriile pe care le are". Şeful statului a făcut aceste declaraţii în contextul în care vorbea despre "tergiversări" şi "lipsă de curaj de a lua decizii" în prezenţa fostului premier Emil Boc şi a fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.
Într-un comunicat, Preşedinţia îşi justifică cererea de reexaminare: "Stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului. Totuşi, Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, pe care a depus-o în Parlament.
În urma adoptării de către Parlament a proiectului de lege amintit, puterea legislativă a încălcat dispoziţiile Articolului 1 alineatul (4) din Constituţia României, deoarece şi-a arogat competenţa de legiferare, cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 600/2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1060/26.11.2005 şi prin Decizia nr. 970/2007, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 796/22.11.2007.
Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm (n.r. Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea) reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, în sensul respingerii acestei legi".
Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Băsescu, a declarat pentru ziarul BURSA: "Memorandumul nu are nevoie de o lege ca să fie pus în aplicare. Este suficientă o Hotărâre de Guvern. Legea de aprobare a memorandumului nu are fundamente legale. Preşedintele nu promulgă decât legi de aprobare a memorandumurilor între state".
Decizia Preşedinţiei întârzie tranzacţia dintre stat şi Rompetrol. Parlamentarii au intrat în vacanţă şi o decizie a lor pe acest subiect va fi luată în toamnă. Desigur, dacă Parlamentul decide să retransmită Legea de aprobare a memorandumului la Preşedinţie, atunci Traian Băsescu este nevoit să o promulge.
• Scenarii despre intenţiile ascunse ale lui Băsescu
Surse neoficiale susţin că preşedintele Băsescu îşi construieşte capital de imagine reaprinzând subiectul Rompetrol şi că este nevoie de o lege de aprobare a memorandumului pentru că se perfectează stingerea unei datorii către bugetul statului.
Unii susţin că preşedintele este nemulţumit de suma obţinută de stat în contul datoriei Petromidia, în timp ce alţii afirmă că Traian Băsescu vrea, de fapt, să "confişte" capitalul de imagine câştigat de premierul Victor Ponta, care s-a întâlnit, recent, cu Serik Ahmetov, omologul său din Kazahstan (ţară care deţine controlul KazMunaiGaz, grupul care controlează Rompetrol) şi a obţinut de la acesta promisiunea că ţara noastră va primi gaz, în contextul eşecului Nabucco.
Premierul Victor Ponta, aflat în turneu în mai multe ţări din Asia, a declarat, săptămâna trecută, în vizita oficială de la Astana, că România speră că va fi pentru Kazahstan un partener special în Uniunea Europeană şi locul preferat de investiţii în economie, adăugând că fondul de investiţii de un miliard de dolari convenit de Guvern cu Rompetrol poate asigura dezvoltare economică şi locuri de muncă în România.
Şeful Executivului a precizat: "Am avut voinţa politică de a lua o decizie şi de a finaliza diferendul care există între Guvernul României şi grupul Rompetrol. Cred că am făcut foarte bine şi că mesajul cel mai clar este că împreună trebuie să ne gândim în viitor cum dezvoltăm relaţiile noastre economice. Am încredere ca acel fond de investiţii de un miliard de dolari convenit de Guvern şi Rompetrol va crea dezvoltare economică şi locuri de muncă în România.Cu sprijinul autorităţilor din Kazahstan, şi firmele româneşti de IT din domeniul producţiei de energie sau al infrastructurii pot avea acces la piaţa de aici şi pot participa la dezvoltarea economică".
• Miliardul kazahilor, între realitate şi promisiune
Memorandumul de înţelegere prevede un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. (TRG) a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare SA, deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) în schimbul a 200 de milioane dolari SUA. În schimb, OPSPI se angajează să facă demersuri utile şi necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi măsurile administrative iniţiate împotriva Rompetrol Rafinare SA să înceteze.
Cele două părţi stabilesc constituirea unui fond de investiţii kazah-român, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic. Ziarul BURSA a arătat, în luna mai, când memorandumul a fost aprobat de Guvern, că grupul KazMunaiGaz (KMG) nu vine cu un miliard de dolari în România, ci ar putea fi vorba doar de cel mult 750 milioane de dolari, în condiţiile obţinerii unor investiţii externe.
De fapt, conform memorandumului semnat în februarie 2013 de OPSPI şi TRG, kazahii vin, în acest fond de investiţii, doar cu 150 milioane de dolari, din care 30 de milioane de dolari reprezintă participaţia statului român, pe care o achită ei. Astfel, statul va fi acţionar cu 20% în acest fond, din care ar fi finanţate proiectele energetice ale KMG, dacă grupul kazah consideră că sunt oportune în următorii şapte ani.
Conform memorandumului, "fondul va atrage investiţii suplimentare de la terţi pentru finanţarea proiectelor selectate, în baza unui grad de îndatorare datorii - capital propriu de maxim 4:1". Adică, fondul ar putea să mobilizeze, peste acele 150 de milioane de dolari pe care le aduce, alţi bani, prin împrumuturi, avantajat fiind de parteneriatul cu statul român - un garant bun în faţa terţilor. În cadrul fondului, statul va avea drept de veto doar în cazul unor proiecte care vizează siguranţa naţională, neavând nicio putere de decizie în eventualitatea în care fondul face plasamente proaste. Statul este obligat să-şi păstreze participaţia de 20% din acest fond timp de minim 5 ani.
În memorandum se arată că statul primeşte, pentru cele 26,6959% din acţiunile sale la RRC suma de 175 milioane dolari cash, plus 25 milioane de dolari drept "primă", pe care o dă TRG, statului român. Această sumă de 25 milioane de dolari reprezintă "prima convenită de către părţi pentru dobândirea de către TRG a majorităţii absolute de vot în RRC, care îi va permite potrivit Legii 31/90 a societăţilor comerciale să adopte orice decizie în legătură cu RRC". În limbajul pieţei de capital, această tranzacţie se numeşte "vânzare de drepturi de vot", şi prin urmare cele 25 de milioane de dolari nu reprezintă o "primă", ci un "preţ".
Pe 8 mai, Victor Ponta declara: "Obiectivul principal din punctul meu de vedere nu a fost acela de a obţine o sumă cât mai mare de bani. Orice bani obţineam, ni se spunea la televizor că se putea obţine mai mult. Noi am obţinut o sumă mai mare decât preţul acţiunilor la Bursă, dar cel mai important lucru era să luăm o decizie, să deblocăm un litigiu care exista din 2003, deci de 10 ani".
Tranzacţia dintre statul român şi KazMunaiGaz, acţionarul Rompetrol Rafinare, a fost îndelung criticată de analiştii economici, fiind considerată o afacere păguboasă pentru ţara noastră. Guvernul Ponta a vrut să dreagă busuiocul prin vânzarea a jumătate din cota deţinută din capitalul social al Rompetrol Rafinare, calculând că va pierde, pe moment, circa 440 milioane dolari din totalul datoriei şi sperând că-şi va recupera suma în timp, din calitatea de acţionar la fondul de investiţii pe care KMG îl va înfiinţa.
În anul 2003, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, a subscris obligaţiuni emise de Rompetrol Rafinare Constanţa în valoare totală de 2.177.699.871,86 lei (circa 600 milioane dolari), prin anularea unor obligaţii bugetare. Scadenţa pentru răscumpărarea obligaţiunilor a fost stabilită pentru 30 septembrie 2010. Puţin înainte de data scadenţei, Rompetrol Rafinare a plătit statului suma de 70 milioane dolari, după care Adunarea Generală a Acţionarilor Rompetrol Rafinare a decis majorarea capitalului societăţii cu 1,971 miliarde de lei. Astfel, statul a redevenit acţionar al Rompetrol Rafinare.
Ministerul Finanţelor a respins, la acea vreme, soluţia KazMunayGaz pentru stingerea datoriei Rompetrol, considerând că trebuia să primească fie toţi banii, fie numai acţiuni. Astfel, statul a dat în judecată Rompetrol şi a pierdut procesele în prima instanţă.
Curtea Constituţională (CC) a respins, săptămâna trecută, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate asupra legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi Rompetrol, formulată de opoziţie.
Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, în 21 mai, cu 233 de voturi "pentru", 63 de voturi "împotrivă" şi 26 de abţineri, proiectul de lege privind memorandumul încheiat între statul român şi grupul Rompetrol.
Deputaţii PPDD şi PDL au anunţat, la vremea respectivă, că au votat împotriva acestui memorandum, întrucât consideră că va aduce prejudicii statului român.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2013, 08:20)
Ppdd si pdl au habar de ceva?de ce nu cumpara ei pachetul de la stat?
2. fără titlu
(mesaj trimis de ion în data de 03.07.2013, 09:38)
Si cum doresti ca azeri sa cumpere Otchimul, sau sa treaca nabuco pe aici, daca tu ii urmaresti prin justitie? mai ramane sa trimita procurorii sau sa anuleze tranzactia cu Rompetrol ca sa-i convingem pe azeri ca trebuie "investit" in Romania.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Ana în data de 03.07.2013, 11:19)
N-are nicio logica ce incearca sa faca Base. Adica sa nu scoti o vorba despre asta luni la rand si dintr-o data sa pari atat de interesat de subiect si totodata nemultumit...mi se pare mai degraba o socoteala politica decat orice altceva. Nu se putea gasi o solutie mai buna pt finalizarea litigiului, zic eu...
4. ia uite-i
(mesaj trimis de Obama în data de 03.07.2013, 11:48)
cum s-au activat postacii cand a aparut cuvantul cheie "Basescu" in titlul articolului. Bai, ganditi si voi cu capul vostru, nu doar ce ati primit pe hartie ca sa va luati banii!
Trecand peste, articolul ne prezinta detaliile acestei combinatii pe care nu le-am vazut detaliate in alta parte. In primul rand statul a pierdut cand a primit doar 70 mil dolari, inteleg ca fondul de investii de 1mld dolari va fi de fapt de 150 mil, iar statul e garant. Deci o alta combinatie proasta facuta de guvernul competent, dar prezentata ca o mare realizare. Evident, din nou, statul va pierde. De fapt noi. Bravo guvernul competent!
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Sandulescu în data de 03.07.2013, 17:37)
Omule, statul si-a facut clar calculele. Daca ar fi lichidat compania, ar fi obtinut 155 de mil de dolari, daca acceptau varianta transferului in bonduri, primeau cu 20 de mil. mai mult. De fapt, daca am urmarit corect, statul a primit in final de la Rompetrol cam 320 de mil. din dobanzi si rascumpararea unui pachet mic de actiuni, in 2010. Hai sa tinem seama si de context. Rompetrol este, probabil, printre putinele investitii mari, daca nu singura, la care nu a fost oferit ajutor de stat.