Cristian Popa
CFA, Membru al Consiliului de administraţie BNR

•Investitorii nu vor finanţa un deficit bugetar scăpat de sub control

Toată lumea trebuie să fie conştientă că, deşi nu se mai aplică limita de 3% a deficitului bugetar, totuşi există o limită naturală a împrumuturilor pe care le poate accesa România, ceea ce înseamnă că este nevoie de prudenţă pentru că finanţarea deficitului nu va fi uşoară, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie de la Banca Naţională a României (BNR). Acesta a precizat: "Provocările desigur sunt multe, le ştim cu toţii, de la operaţiuni până la multe situaţii mai complicate, dar eu m-aş concentra pe una şi anume deficitul public şi finanţarea acestuia. Aici trebuie să tragem un semnal de alarmă, să combatem aşteptările nerealiste. Desigur, nu mai avem limita de 3% deficit bugetar impusă de Comisia Europeană, dar există o limită naturală a împrumuturilor pe care le poate accesa România şi cred că trebuie să fim conştienţi asupra acestui lucru. Nu există bani fără limită, cred că trebuie să fim ponderaţi, finanţarea deficitului nu cred că va fi uşoară".

Andrei Pop
Secretarul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor

•Structura economică a României este una de subcontractori şi outsourcing

Intenţia Parlamentului este de a extinde anumite facilităţi pentru suspendarea ratelor la creditele bancare şi o dorinţă de protecţie socială pentru categoriile care se află într-o zonă vulnerabilă, susţine Andrei Pop, secretarul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor. Deputatul Andrei Pop a arătat că, deoarece ne aflăm în an electoral, din cauza competiţiei politice, măsurile luate sunt cumva temporizate, nu foarte rapid anunţate şi implementate, ceea ce are efect nociv pentru economie. El precizează că un discurs populist şi de o parte şi de cealaltă a scenei politice se va răsfrânge cu efecte negative atât asupra cetăţenilor, cât mai ales asupra antreprenorilor. Andrei Pop a spus: "Dacă mă uit la semnalele din piaţa IMM-urilor, unde vedem o statistică clară că două din 10 companii mici şi mijlocii nu sunt bancabile, considerăm că ponderea resurselor alocate de către guvern la pachetul global de revenire este una mică, undeva la maximum 4%, iar Parlamentul doreşte să extindă această pondere ca sumă totală alocată pe zonă sectorială.

Sergiu Oprescu
Preşedintele Executiv al Alpha Bank România

•Digitalizarea şi infrastructura - oportunităţi uriaşe de dezvoltare a ţării

Oportunităţile de creştere pe care le are ţara noastră sunt multiple, în aceas­tă perioadă, atrage atenţia Sergiu Oprescu, Preşedintele Executiv al Alpha Bank România şi Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), apreciind: "Am intrat în această criză cu un sistem bancar extrem de robust, cu rate de capitalizare şi lichiditate foarte ridicate. În acelaşi timp, intrarea în criză s-a făcut cu un sistem bancar cu o amprentă financiară destul de mică. Paradoxul este că s-ar putea demonstra că a intra în criză cu o intermediere financiară relativ mică ar putea să fie un punct bun de plecare, pentru că avem capacitatea să creştem mai repede această intermediere financiară. Cred că Ro­mânia are câteva oportunităţi uriaşe de dezvoltare. Prima este cea legată de digitalizare, fiind una dintre ţările codaşe din acest punct de vedere. Ca atare, avem o capacitate foarte mare de a avansa. Avem infrastructura digitală extrem de bine dezvoltată, ceea ce înseamnă că, dacă ne-am mobiliza, dacă am ridica impedimentele de natură legislativă, dacă am elimina monopolurile din piaţă, cred că nivelul de digitalizare ar creşte imediat. Acest nivel de digitalizare poate conduce automat la o creştere a PIB şi la o eficientizare a funcţiei administrative a statului".

Cristian Nacu
Coordonatorul Biroului Internaţional Finance Corporation pentru România şi Moldova, Banca Mondială

•O parte din soluţiile prevăzute de Guvern ca răspuns la criză se bazează pe sistemul bancar

Sistemul bancar românesc a avut o situaţie financiară fericită, a fost bine pregătit în faţa crizei şi avea o lichiditate mare, a declarat Cristian Nacu, coordonatorul Biroului Internaţional Finance Corporation pentru România şi Moldova, Banca Mondială. Domnia sa a subliniat că, de altfel, o parte din soluţiile prevăzute de Guvern ca răspuns la criză se bazează pe sistemul bancar, fie că vorbim de amânările la plată, fie de creditele garantate de stat. "Acest lucru ar trebui să ne facă să fim mai atenţi cu modul în care este tratat sisteml bancar şi mă refer aici şi la iniţiativele legislative care există în Parlament şi care unele din ele ar putea avea un efect nu foarte fericit asupra sis­temului bancar în general", a mai trans­mis reprezentantul Băncii Mondiale. Cristian Nacu a adăugat: "Este prima oară în istoria modernă când o criză nu este generată de sistemul financiar, ci are cu totul altă sursă şi din nou cred că este o criză unică pentru că e prima oară când atât cererea, cât şi oferta au fost afectate în mod egal şi au dus la blocarea, aproape totală, a întregii lumi".

Florin Dănescu
Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor

•Trebuie să realizăm ce pericol înseamnă populismul pentru ţara noastră

Domeniul bancar a intrat în criza creată de pandemia de coronavirus cu îngrijorare şi a sperat că politicul îşi va asuma unele pierderi de imagine pe fondul măsurilor generate de situaţia dată, însă acest lucru nu s-a întâmplat, conform spuselor domnului Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Oficialul ARB declară: "Am intrat în criza actuală cu multă îngrijorare. Încă de dinainte de criză aveam temeri cu privire la procesele legislative şi la impredictibilitatea pe care o simţeam, şi am avut o speranţă foarte mare că poate măcar de data aceasta politicul nu se va sui pe subiectul actual şi că va renunţa şi va înţelege să îşi asume unele pierderi, chiar de imagine, împotriva populismului, pentru că era momentul să se întâmple lucrul acesta. Băncile au reacţionat proactiv şi au oferit amânări de rate, înţelegând că îşi reduc veniturile, că îşi pun în pericol chiar pe o perioadă nedeterminată capacitatea de a-şi acoperi costurile - pentru că băncile funcţionează în continuare. Amânarea acestor rate înseamnă să ne asumăm, prin solidaritate cu economia şi din datorie profesională, pierderi sau chiar lipsa fluxului de lichiditate, ceea ce poate fi un lucru foarte important pentru orice industrie bancară.

Tănase Stamule
Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în domeniul economic

•Actuala criză ne-a pus în faţă o oglindă care nu ne-a arătat cea mai frumoasă imagine

Actuala criză a scos la suprafaţă problemele sistemului economic, iar Guvernul încearcă acum să găsească soluţii în mai multe sectoare, a declarat Tănase Stamule, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în domeniul economic. Domnia sa a precizat: "Actuala criză ne-a pus în faţă o oglindă care nu ne-a arătat cea mai frumoasă imagine. Există preocupări pe mai multe domenii şi încercăm să venim cu soluţii pentru fiecare". Consilierul a subliniat că sistemul bancar a fost mult mai bine pregătit, având toate procedurile în ordine, iar BNR a ştiut cum să reacţioneze şi a existat la început cash astfel încât starea de anxietate instalată la începutul stării de urgenţă în rândul populaţiei a fost diminuată. "Zona de bancking şi de retail au ajutat foarte mult menţinerea redusă a stării de anxietate din rândul populaţiei", a mărturisit reprezentantul Cancelariei Primului Ministru. Tănase Stamule a subliniat faptul că încă de la începutul acestei crize a existat un dialog şi o colaborare foarte bună cu sistemul bancar, au existat mai multe discuţii cu ARB şi BNR.

Radu Graţian Gheţea
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank

•Sistemul bancar a acţionat cu celeritate şi rapiditate, în această criză

În această perioadă pot fi identificate unele diferenţe majore între cum a fost tratată criza din 2008-2009 şi modul în care tratăm actuala criză, este de părere Radu Graţian Gheţea, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank şi preşedinte de onoare în cadrul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Domnia sa a precizat: "În prezent, comparativ cu ce s-a întâmplat în urmă cu 11 ani, întregul sistem bancar - BNR, ARB, băncile comerciale - a acţionat cu celeritate şi rapiditate şi au fost luate măsuri atât din punct de vedere individual, cât şi la nivel global". Aşa cum a fost demonstrat în mai multe ocazii că sistemul bancar din ţara noastră este solid, şi în această perioadă de criză băncile au fost prompte, încercând să rezolve problemele clienţilor, a spus domnul Gheţea. "Este lăudabil că băncile au făcut amânări la plată încă înainte de a apărea normele legsilative pe acest subiect, dovedind că sunt aproape de clienţi.

Bogdan Neacşu
Preşedinte al Comitetului de Direcţie CEC Bank

•Agricultura, construcţiile, energia, sistemul medical - sectoare oportune pentru investiţii

Sistemul bancar a acţionat prompt, asigurând operativitatea şi continuitatea activităţii, rolul de intermediator financiar şi soluţiile necesare clienţilor aflaţi în perioade dificile privind gestionarea datoriilor, în actuala criză sanitară şi economică, a declarat Bogdan Neacşu, director general şi preşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank. Domnia sa a precizat că prima etapă a contextului de criză a fost depăşită, iar acum reprezentanţii sistemului bancar doresc să participe efectiv la relansarea, regândirea şi revenirea economiei naţionale şi a clienţilor băncilor. Bogdan Neacşu a afirmat: "Ne axăm pe operaţionalizarea programelor menite să ajute întreprinderile mici şi mijlocii şi persoanele fizice pentru a corecta din scăderea economică cu care ne confruntăm. Ce va urma este foarte greu de spus sau de estimat. Avem câteva oportunităţi şi trebuie să folosim resursele pe care le avem la dispoziţie cu mare chibzuinţă pentru a ajuta real economia românească."

Andrei Burz-Pînzaru
Managing Partner, Reff & Asociații | Deloitte Legal Romania

•Avem o situaţie de impredictibilitate legislativă maximă

În momentul de faţă există o situaţie de impredictibilitate legislativă maximă în ceea ce priveşte sistemul bancar din România, consideră Andrei Burz-Pînzaru, managing partner la Reff & Asociaţii. Acesta a declarat: "Vine din mai multe direcţii. Una e de ordin obiectiv: ne confruntăm cu o situaţie care nu a fost prezisă de nimeni. Nu e o situaţie pentru care cineva putea să fie pregătit foarte bine instituţional şi, deci, e nevoie sau se impun cumva intervenţii legislative pe termen scurt. Problema e că nu avem de a face doar cu inovaţii legislative. Deci avem inovaţii juridice, avem inconsecvenţe juridice şi neclarităţi juridice. Toate acestea generează pentru bănci o provocare operaţională de reacţie, au trebuit să reacţioneze cvasi-instant la modificări legislative care au introdus inovaţii în dreptul român. (...) şi ai probleme legate de riscuri de interpretare. Vorbim de legislaţie redactată în viteză. Vorbeam cu colegii mei şi nu am mai văzut acte redactate atât de interpretabil, cu atât de multe zone gri, dar, repet, e de înţeles că legislaţia scrisă în viteză nu va fi cea mai frumoasă şi bine structurată neapărat din perspectiva tehnicii legislative."

Alexandru Păunescu
Preşedintele Colegiului de Coordonare al Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar – CSALB

•Cele 90.000 de cereri de amânare la plată a ratelor implică un efort al băncilor de circa 3 miliarde lei

Sistemul bancar din România a amânat la plată, până în prezent, rate a căror valoare se ridică la aproximativ 3 miliarde de lei, potrivit lui Alexandru Păunescu, preşedintele Colegiului de Coordonare al Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Păunescu a declarat: "Este imperios necesar ca resursele umane ale instituţiilor financiare care gestionează acest tip de solicitări venite din partea multor clienţi. Şi aici vorbeam de o cifră de 270.000 de cereri (de amânare la plată a ratelor), iar potrivit unei situaţii la acest moment din acestea au fost rezolvate aproximativ 90.000. Un efort din partea sistemului bancar de aproximativ 3 miliarde de lei, o cifră care nu poate fi neglijată".

Felix Daniliuc
Directorul Executiv pentru IMM-uri din cadrul BRD - Groupe Société Générale

•Contextul pandemiei ar trebui să aducă în atenţie dorinţa de a încuraja antreprenorii

Găsirea formulei care să încurajeze pe cineva să devină întreprinzător în zona IMM-urilor rămâne o încercare, în continuare, atât pentru bănci, cât şi pentru mediul antreprenorial din ţara noastră, potrivit domnului Felix Daniliuc, director executiv pentru IMM-uri în cadrul BRD - Groupe Societe Generale. Domnia sa spune: "Noi am interacţionat şi am încercat să înţelegem, să aflăm care sunt provocările, barierele, limitele pe care un investitor, un antreprenor, trebuie să le depăşească în momentul în care se angajează într-un demers de acest gen. Lucrurile nu sunt simple, evident că mai avem multe de făcut şi de învăţat în acest sens. Poate, în termeni de oportunitate, tocmai contextul pandemiei actuale, al crizei, ar putea să aducă în atenţia tuturor actorilor implicaţi în acest proces dorinţa de a încuraja mai mult, de a da, poate, un plus de energie antreprenorilor în a-şi asuma mai mult curaj".