Alin Marius Andrieş
Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor

•“Piaţa de capital a devenit tot mai importantă pentru Ministerul Finanţelor”

VIDEO

Odată cu emiterea şi tranzacţionarea obligaţiunilor guvernamentale, piaţa de capital a devenit tot mai importantă pentru Ministerul Finanţelor, a spus Alin Marius Andrieş, Secretar de Stat în cadrul MF.
Domnia sa a afirmat: "Din perspectiva noastră, sistemul financiar în ansamblu, atât din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare cât şi din perspectiva eficienţei modului în care se realizează intermedierea financiară, constituie o premisă pentru dezvoltare economică, fiindcă obiectivul central al Guvernului României este creşterea economică sustenabilă care se traduce în investiţii, în locuri de muncă mai bune şi un nivel de trai mai ridicat".
Întrebat de ziarul BURSA la ce se referă solicitarea Ministerului Finanţelor privind "conservarea portofoliului Fondului Proprietatea", punct pus pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor FP de săptămâna viitoare, Alin Andrieş a clarificat că este vorba doar despre deţinerile fondului în companii, nu şi despre numerarul pe care-l are FP.

Camelia Luciana Taină
Director general al Direcţiei Generale Antreprenoriat şi Finanţări pentru IMM-uri din cadrul Ministerului Economiei Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT)

•“Ne dorim ca persoanele care acced la finanţare se treacă printr-o formă de pregătire antreprenorială”

VIDEO

În rândul micilor investitori există un foarte mare interes pentru programul Start-up Nation, spune Camelia Luciana Taină, directorul general al Direcţiei Generale Antreprenoriat şi Finanţări pentru IMM-uri din cadrul Ministerului Economiei Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), menţionând că la nivelul instituţiei pe care o reprezintă a fost identificată, împreună cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, din Fondul Social European - mai exact din Programul de Educaţie şi Ocupare - o sumă de 400 de milioane de euro care, foarte curând, va beneficia de cadrul legal primar. Domnia sa explică: "În momentul acesta, echipele tehnice reglementează ordonanţa de urgenţă prin care instituim acest program. Alocaţia financiară nerambursabilă acordată în cadrul programului Start-up Nation a crescut la 250.000 de lei, de la 200.000 de lei în ediţiile anterioare".
Doamna Taină menţionează că, pentru 2024, o altă noutate în materie constă în faptul că a devenit o condiţie de eligibilitate parcurgerea unui modul de competenţe profesionale, şi anume de competenţe antreprenoriale, adăugând: "Ne dorim ca persoanele care acced la finanţare se treacă printr-o formă de pregătire antreprenorială. Întrucât nu avem capacitatea de resurse umane ca să pregătim un grup ţintă de 25.000 de persoane să devină antreprenori până la finele acestui an, vom apela la ajutorul tuturor furnizorilor autorizaţi să furnizeze astfel de cursuri, iar ministerul le va acorda tuturor celor care pregătesc aceste persoane o subvenţie de 24,83 de lei pe oră. Ne dorim, de fapt, iniţierea în competenţe antreprenoriale printr-un modul de 40 de ore, în care îi ajutăm pe tinerii între 18 şi 30 de ani, dar şi persoanele care au peste 30 de ani şi sunt în căutarea unui loc de muncă sau sunt şomeri de lungă durată, să intre în lumea antreprenoriatului. Formatorii vor fi selectaţi prin procedură transparentă".

Florin Spătaru
Consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului

•“România are potenţial pe piaţa de capital”

VIDEO

România are potenţial pe piaţa de capital, iar anul trecut am ridicat foarte mult ştacheta la Bursa de Valori, spune Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, apreciind că va trebui să păstrăm acest nivel. "Este o mare responsabilitate pentru tot ceea ce înseamnă sectorul financiar ca să nu lăsăm ştacheta ridicată în 2023. România are potenţial, dar trebuie să muncim foarte mult".
În acelaşi timp, oficialul a menţionat că anul acesta nu este unul pierdut, ca urmare a poziţionarii guvernelor şi băncilor centrale faţă de mediul de afaceri şi faţă de piaţa de capital: "România este într-o situaţie oarecum atipică. Trebuie să ţinem cont de finalizarea sau de ducerea la îndeplinire a PNRR, care vine cu o serie de reforme şi angajamente pe care România şi le-a asumat şi care nu aşteaptă anii post electorali ca să fie duse la îndeplinire".
De asemenea, sunt două obiective mari de ţară ce trebuie atinse - intrarea în Spaţiul Schenghen şi accederea la OCDE -, care crează oportunităţi şi care duc la luarea unor măsuri "nepopulare", a mai adăugat Florin Spătaru, explicând: "Intrarea în spaţiul Schenghen presupune un plan de măsuri care să securizeze graniţele şi care să ducă la capatarea încrederii tuturor ţărilor membre care urmăresc dacă România poate să-si îndeplinească toate criteriile de stat de graniţă. Avem toate acestea puse la punct, dar trebuie să demonstrăm că putem asigura siguranţa la intrarea în spaţiul Schenghen".

Alexandru Nazare
Membru Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Senatul României

•“Sunt un fan al responsabilităţii: nu mai putem arunca cu cifre, care trebuie să iasă”

VIDEO

Este nevoie ca autorităţile publice să fie responsabile pentru bugetele aprobate, a declarat Alexandru Nazare, membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului României.
Alexandru Nazare a spus: "Am depus în urmă cu câteva luni o iniţiativă legislativă privind modificarea legii responsabilităţii fiscale. Noi nu avem exerciţiul descărcării bugetare. Parlamentul nu are nicio procedură, niciun proces asupra performanţei bugetelor, nici în raport de impact şi nici cu valoarea inţială. Înainte de depunerea oricărui buget nou în Parlament ar trebui să existe în plen o descărcare de bugetul precedent, în care orice abatere mai mare de 5% să fie explicată de responsabilii din domeniu - ministrul finanţelor sau prim-ministrul. Dacă în Parlamentul European, în Congresul american există State of the Union şi noi ar trebui să avem o dezbatere anuală privind viziunea Guvernului asupra economiei, care să fie ţinută de premier. Iar în luna mai, ministrul finanţelor ar trebui să ţină un discurs în Parlament despre performanţa bugetului precedent. Dacă introducem aceste chestiuni automat, instituţional, aceste date devin mult mai cunoscute. În momentul de faţă, bugetele se închid într-un raport pdf, pus de Ministerul Finanţelor pe site, într-un loc greu de găsit, care nu e la îndemâna publicului. Aceste lucruri trebuie să fie foarte clare pentru toată lumea şi să fie dezbătute. Doar aşa putem identifica sursa acelei subfinanţări sau găuri bugetare cu care ne-am confruntat anul trecut şi pe care nu am identificat-o nici până astăzi. (...) Sunt un fan al responsabilităţii: nu mai putem arunca cu cifre, care trebuie să iasă. Nu e vorba doar de munca statului, ci şi de munca mediului privat care e pilonul care ţine această ţară".

Cosmin Păunescu
Șef Serviciu Supraveghere Prudențială, Autoritatea de Supraveghere Financiară

•“Am încheiat anul 2023 cu 180.000 de investitori la BVB; 80.000 erau investitori activi”

VIDEO

La finele anului trecut erau circa 180.000 de investitori la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) conform raportărilor Fondului de Compensare a Investitorilor, în creştere faţă de cei 120.000 de investitori raportaţi anul anterior, a afirmat Cosmin Păunescu, Şef Serviciu Supraveghere Prudenţială, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
"Circa 20% sunt investitori în titlurile de stat şi cam 15.000 de investitori au intrat odată cu listarea Hidroelectrica", a spus oficialul ASF.
Potrivit domniei sale, numărul investitorilor activi, cei care realizează cel puţin o tranzacţie odată la şase luni, era de 80.000 la finele anului trecut, comparativ cu 40.000 de investitori în 2022. "Interesul este în creştere, chiar dacă apare din partea de ETF-urilor, din partea titlurilor de stat. Este foarte bine, pentru că titlurile de stat sunt instrumente investiţionale foarte flexibile şi oferă randamente foarte bune, mai bune decât la bănci şi pot fi lichidizate oricând. Titlurile de stat reprezintă o contribuţie importantă a Ministerului Finanţelor la dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti şi sunt convins că, odată ce investitorii intră pe titlurile de stat, vor fi atraşi şi de celelalte instrumente financiare".

Petr Koblic
Preşedintele Federaţiei Burselor de Valori Europene (FESE) şi Directorul General al Bursei din Praga

•“Trebuie să vindeţi succesul Hidroelectrica către toţi emitenţii potenţiali”

VIDEO

Listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti a fost un mare succes pentru piaţa de capital din România, dar dacă în doi-trei ani nu vor mai urma tranzacţii importante, va fi dificil ca alţi emitenţi să fie convinşi să vină în piaţă, a afirmat Petr Koblic, Preşedintele Federaţiei Burselor de Valori Europene (FESE) şi Directorul General al Bursei din Praga.
Domnia sa a spus: "Piaţa de capital din România a fost superstarul pieţelor de capital din Uniunea Europenă în 2023. M-am uitat la statistici şi am văzut că două-trei IPO-uri din piaţa germană au avut o valoare similară combinată cu tranzacţia Hidroelectrica din România. Decizia de listare în piaţa locală a fost foarte bună şi sunt convins că pierderea Hidroelectrica în faţa altei pieţe ar fi avut un efect devastator asupra viitorului dezvoltării pieţei locale".

Steen Jakobsen
Chief Investment Officer, Saxo Bank

•“Toată creşterea pe care o vedem în lume este finanţată din datorii”

VIDEO

Este important să evidenţiem că 2024 este un an cu alegeri pentru mai bine de 50% din populaţia lumii, alegeri care vor schimba întreg răspunsul nu doar din partea guvernelor, ci şi a bancilor centrale, susţine Steen Jakobsen, Chief Investment Officer Saxo Bank. Domnia sa menţionează: "Există un interes legitim în păstrarea status quo-ului, să continuăm să arătăm că lucrurile sunt uşoare, că funcţionează bine, că progresează. Dar, în spatele acestui lucru, ne aflăm într-o situaţie în care cea mai mare parte, dacă nu toată creşterea pe care o vedem în lume este finanţată din datorii. Acest lucru se vede cel mai bine în SUA. De exemplu, de la începutul anului 2022, guvernul american a cheltuit 3 trilioane de dolari, iar PIB-ul nominal pe care l-a scos din aceste cheltuieli este de 2,4 trilioane. Cu alte cuvinte, este o pierdere netă pentru societate şi în plus a crescut amprenta guvernului în toate sectoarele".

Gabriel Ţecheră
Director Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services SA

•“O soluţie la îndemână pentru stat - diminuarea participaţiilor la societăţile listate”

VIDEO

TTS şi-a sublat numărul acţionarilor în ultimul an, spune Gabriel Ţecheră, Director Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori în cadrul Transport Trade Services SA, subliniind: "Anul trecut aveam 4.000 de acţionari, acum avem peste 8.000. Deci, sunt peste 4.000 de acţionari noi. În acelaşi timp, lichiditatea TTS s-a dublat, suntem printre principalii beneficiari ai lichidităţii din piaţă".
Domnia sa explică faptul că aceasta este consecinţa listării Hidroelectrica, subliniind: "Hidroelectrica nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat mai mult decât un sprijin din partea statului. Cred că este pentru prima oară când văd, în câţiva ani, că statul chiar s-a implicat. Sunt cele două mari proiecte - primul, oferta Hidroelectrica, care s-a încheiat cu succes, şi al doilea - Contrapartea centrală, care are şanse foarte mari să fie operaţională anul acesta. După părerea mea, Hidroelectica a pus literalmente România pe harta capitalului. Efectiv s-a văzut în timp real cum România dintr-odată a apărut pe hartă şi este extraordinar de important, mai ales că în 2023 pe pieţele de capital nu au fost foarte multe IPO-uri".

Ioana Birta
CFO TeraPlast

•“Ne aşteptăm ca 2024 să fie un an bun, prin prisma investiţiilor în infrastuctură”

VIDEO

Exită un trend pozitiv privind lucrările de infrastructură, trend început în al doilea semestru al anului trecut şi care, în estimarea investitorilor, se va menţine până la finalul anului 2023, a declarat Ioana Birta, CFO al grupului TeraPlast.
Ioana Birta a spus: "Ne aşteptăm ca anul 2024 să fie un an bun prin prisma investiţiilor în infrastuctură. 70% din afacerile grupului TeraPlast sunt legate de proiectele de infrastructură: apă, canalizare, gaze naturale. În a doua jumătate a anului 2023 a început un trend pozitiv privind lucrările de infrastructură şi ne aşteptăm ca el să se păstreze şi în cursul anului 2024. Ne aşteptăm şi la o stabilizare a costurilor privind materialele de construcţii, la o uşoară scădere a costurilor cu energie şi la o uşoară scădere a dobânzilor în a doua parte a anului. La alte sectoare - cum ar fi ambalaje sau ferestre, ne aşteptăm la uşoare contracţii. Cu toate acestea, pe partea de evoluţie pozitivă a lucrărilor de infrastructură există un risc de blocaj la decontare, de întârziere a lucrărilor din cauza acestui blocaj. Apoi mediul macroeconomic din ultimii ani a fost destul de instabil astfel că este greu de prevăzut cum va fi anul 2024 până la final şi de aceea bugetele sunt conservatoare pentru anul curent deoarece iau în calcul acest factor al instabilităţii".

Radu Puiu
Financial Analyst, XTB

•“Contextul geopolitic global poate duce la o încetinere a economiei”

VIDEO

Contextul geopolitic actual şi tensiunile din sfera comercială, precum sancţiunile impuse Chinei pot duce la o încetinire a economiei, este de părere Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB. Acesta afirmă că, deşi anul 2024 a debutat optimist, dinamica din mediul de investiţii a fost mai degrabă susţinută de aşteptările pe care piaţa le are şi nu de planul actual real.
"Anul 2024 a debutat într-o manieră foarte optimistă pentru pieţele de capital. Aici am văzut foarte multe creşteri impresionante şi indici bursieri care au reuşit să atingă noi valori record, fie că vorbim despre indicii din Statele Unite ale Americii, precum S&P 500 sau NASDAQ, fie că vorbim de indici din Europa precum indicele german DAX sau indicele local BET. Toţi au reuşit să performeze, chiar dacă situaţia, cel puţin în momentul de faţă, din punct de vedere al economiei reale, nu este întocmai cea mai roz. Totuşi, această dinamică, putem spune că a fost mai degrabă alimentată de aşteptări referitoare la modul în care lucrurile vor decurge în viitor şi nu neapărat despre situaţia actuală, iar acest lucru se bazează în principal pe o aşteptare pozitivă legată de politica monetară, atât la nivelul Statelor Unite ale Americii, vorbim despre politica FED, cât şi despre o politică mai relaxată în Europa, dar şi pe plan local", a declarat Radu Puiu.

Dan Popovici
Directorul General al OTP Asset Management

•“Trebuie să creştem numărul persoanelor care îşi pun problema să investească”

VIDEO

Să devii investitor într-un fond de investiţii este foarte simplu, spune Dan Popovici, directorul general al OTP Asset Management, care precizează: "Pentru acest lucru n-ai nevoie de bani. Adică, dacă îţi pui problema să fii investitor la bursă, direct în acţiuni, trebuie să-ţi creezi un portofoliu, trebuie să ai un portofoliu diversificat şi automat ai nevoie de o sumă de bani. În schimb, dacă vrei să fii investitor tot într-un portofoliu diversificat, cu 100 de lei sau cu 50 de lei îţi cumperi o unitate de fond şi deja eşti investitor".
Domnia sa continuă: "Eu cred că, pe de-o parte, este foarte important să creştem numărul de investitori la bursă, dar cred că şi mai important este să creştem numărul persoanelor care îşi pun problema să investească. De fapt, trebuie să creştem nivelul de conştientizare a faptului că în momentul când ne vom retrage din activitate, pensia de stat n-o să fie suficientă. Chiar dacă există Pilonul 1, Pilonul 2, Pilonul 3, va trebui să avem ceva în plus - o «avere» care ne va finanţa un trai mai bun în momentul în care am ieşit din activitate".

Andrei Nedelcu
Director de Investiţii SAI Erste Asset Management

•“Avem nevoie de lichiditate ca să promovăm ca piaţă emergentă în indicii MSCI”

VIDEO

Una dintre provocările pe care o au în cursul acestui an actorii din piaţa de capital este mărirea numărului persoanelor care doresc să economisească prin instrumentele financiare listate la bursă, pentru că sunt foarte multe studii care arată că economisirea ajută, a afirmat Andrei Nedelcu, Director de Investiţii SAI Erste Asset Management. Andrei Nedelcu a spus: "Cu lucrul acesta, asigurând lichiditate pentru investitorii noştri, mergem şi asigurăm lichiditate şi pe Bursa de Valori Bucureşti. Avem nevoie de lichiditate ca să intrăm în MSCI sau să promovăm ca piaţă emergentă în indicii MSCI. Practic noi avem nevoie de doar trei companii care să îndeplinească anumiţi indicatori de capitalizare, free-float şi lichiditate. Hidroelectrica s-a listat anul trecut, cu siguranţă îndeplineşte toate criteriile, dar are nevoie de un istoric de un an pentru a putea intra în indexul MSCI. Dacă m-aţi fi întrebat în septembrie-octombrie, cu tot boomul acela de investitori pe care l-am văzut în urma listării Hidroelectrica, cred că eram mai aproape atunci cu lichiditatea necesară faţă de acum, deoarece în ultimile luni am văzut o scădere. Deşi volumele de lichiditate la niveluri absolute sunt mai ridicate decât anii anteriori, noi trebuie să ţinem cont că MSCI se uită la indicatori relativi la capitalizarea free-float. Dau un exemplu, Banca Transilvania, dacă are o creştere de capitalizare de 20%, iar lichiditatea creşte doar cu 10%, din punct de vedere al indicatorilor nu arată mai bine, deşi lichiditatea a crescut. Important este ca lichiditatea să crească mai mult decât capitalizarea bursieră ca să vedem o îmbunătăţire pe indicii aceştia".

Gheorghe Piperea
Partener Fondator Piperea și Asociații

•“ASF ar fi trebuit să facă verificări în cazul acţiunilor Gabriel Resources”

VIDEO

ASF ar fi trebuit să se sesizeze în cazul Roşia Montană şi să verifice dacă declaraţiile decidenţilor politici sunt abuz de piaţă sau manipulare a pieţei şi dacă este vorba despre corupţie, a declarat Gheorghe Piperea, Partener Fondator Piperea şi Asociaţii.
Domnul Piperea a precizat: "În anul 2009, compania Roşia Montană Gold Corporation avea pierderi de 550 milioane lei şi, conform legii, ar fi trebuit să fie dizolvată şi lichidată la cererea unui terţ. Atunci am cerut acest lucru prin intermediul unui parlamentar, care ulterior a renunţat la acţiune. În 2023 situaţia respectivă s-a repetat. Apoi în 31 ianuarie 2024 a apărut la televizor un politician care a spus că sunt şanse mari ca România să piardă acest proces la ICSID şi că vom plăti un minim de despăgubiri de 2 miliarde dolari şi un maxim de 6,7 miliarde dolari şi care afirma că trebuie să negociem cu compania canadiană Gabriel Resources plata acestei datorii sau continuarea exploatării, pentru a nu ieşi din deficitul bugetar stabilit pentru anul în curs. Imediat au apărut titluri în presă că România a pierdut procesul, dar între timp, în luna martie a fost pronunţată de ICSID o hotărâre diametral opusă. În toată această perioadă acţiunea Gabriel Reources s-a dublat sau aproape triplat la bursă. Este vorba despre câteva sute de milioane de dolari canadieni, iar în România au fost acţionari care direct sau indirect au băgat banii în aceste acţiuni. Nu ştiu dacă au fost avertizaţi înainte de hotărârea ICSID şi şi-au scos banii, pentru că, în acest caz, ar fi vorba despre infracţiune. Dar ştiu că în România o parte importantă din aceste acţiuni era deţinută prin intermediari, dintre care unul este listat la BVB. De aceea, consider că ASF ar fi trebuit să sesizeze şi să verifice dacă a fost abuz de piaţă sau a fost manipulare a pieţei de capital şi ar trebui să vedem dacă nu cumva este vorba şi despre corupţie".

Stere Farmache
Președintele Directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC)

•“Avem nevoie de o platformă care să fie o pepinieră pentru piaţa de capital”

VIDEO

Companiile mici şi mijlocii din ţara noastră au nevoie de o platformă prin care să devină cunoscute investitorilor şi care să funcţioneze ca o pepinieră pentru piaţa de capital, spune Stere Farmache, Preşedintele Directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC).
Domnia sa a afirmat: "Noi facilităm accesul la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Afacerile pe care astfel de companii le prezintă băncilor trebuie să fie viabile, dar este posibil ca întreprinderea respectivă să nu dispună de suficient colateral. Or, noi asigurăm suficient colateral în aşa fel încât drumul spre finanţare să nu fie blocat din această cauză. Este un prim pas prin care IMM-urile pot să acceseze finanţare prin acest tip de garanţie. Dar nu este întotdeauna suficient, deoarece companiile au nevoie întotdeauna de creditare pentru a se dezvolta. La un moment dat, acest canal de finanţare se epuizează şi atunci companiile trebuie să se finanţeze prin canale alternative sau complementare".

Nicolae Tudor
Director, Head of Sales & Trading, Goldring

•“Inflaţia în România este cauzată de industria serviciilor”

VIDEO

Inflaţia din România este cauzată în principal de industria serviciilor, după ce, conform ultimelor date publicate de Banca Naţională a României, se afla la 10%, este de părere Nicolae Tudor, Director şi Head of Sales & Trading în cadrul Goldring.
"Dacă ne uităm în România, inflaţia vine de fapt de la servicii, unde era peste 10% ultima dată când a fost publicată, în schimb, la bunurile de consum a scăzut, fapt la care se aştepta şi Banca Naţională a României. În ceea ce priveşte inflaţia, dacă ne uităm în Statele Unite, este o aşteptare pentru un soft landing, iar sentimentul investitorilor este foarte pozitiv. De exemplu, JP Morgan spunea astăzi că se aşteaptă la un interes crescut în acţiuni ofensive. Aceste acţiuni ofensive sunt opusul acţiunilor defensive. Acţiunile defensive sunt utilităţi şi bunuri de consum pentru care există aşteptări de scădere în acest an şi acţiuni, de exemplu în industria tehnologiei, unde vedem un boom cum este cel al Nvidia, care poate fi asemănat cu creşterea pe tehnologie din timpul pandemiei", a delcarat Tudor.

Alin Brendea
Directorul de Operațiuni Prime Transaction

•“Încă sunt oportunităţi pe piaţa locală”

VIDEO

Piaţa locală încă poate să ofere oportunităţi investitorilor, însă, cu toate acestea, atitudinea faţă de investiţii trebuie să fie una prudentă în ciuda rezultatelor pe care piaţa de capital din România le poate oferi, este de părere Alin Brendea, directorul de operaţiuni al Prime Transaction. "Din punctul meu de vedere, cred că mai sunt oportunităţi pe piaţa locală. În acest moment, atitudinea trebuie să fie una mai prudentă şi, din punctul nostru de vedere, cel puţin pe termen scurt, există două alternative către care investitorii ar putea să se concentreze mai puternic. Ne-am uitat, de exemplu, pe dividendele pe care le estimăm pentru emitenţii principali ai Bursei. De exemplu în BET-BK, unde sunt 30 dintre emitenţii cei mai importanţi pe bursă, primii zece emitenţi au o mediană a dividendelor, pe care noi le aşteptăm, de circa 8 %, ceea ce este peste inflaţie, în acest moment, ceea ce ar oferi un randament mulţumitor în condiţii de riscuri relativ scăzute" a declarat Brendea.

Ovidiu Demetrescu
Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers

•“Investitorii vor pune banii în companii care au productivitate”

VIDEO

Rata de adopţie a inteligenţei artificiale (AI), a machine learning, a generative AI, a crescut, afirmă Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers, cu referire la studiile din domeniu, explicând: "Vorbim de un număr de cel puţin 30% din companiile mari care au adoptat deja AI la nivel global. Cel puţin încă 50% din companiile mari au un plan cu AI. Ce face lucrul acesta? În primul rând, creşte productivitatea muncii. AI va elimina nişte locuri de muncă, este o ameninţare la adresa unor locuri de muncă, dar trebuie să ne reinventăm. Marile companii trec printr-un proces de reinventare care nu mai durează ani, ci este accelerat - durează câteva luni. Este o corelaţie absolut directă între competenţele digitale şi creşterea productivităţii, ceea ce înseamnă că, cu cât vom avea o transformare digitală şi o adoptare de AI, cu atât vom reuşi să creştem şi să accelerăm rata de creştere, inclusiv a PIB-ului. Ţările care au o adopţie digitală mare, cum sunt cele nordice, spre exemplu, au reuşit să depăşească cu mult productivitatea muncii. Acesta este un deziderat spre care ar trebui să tindem cu toţii. De ce? Pentru că investitorii vor pune banii în companii care au productivitate. Astfel, nu va putea nimeni să condamne vreun fond de pensii că a pus banii într-un activ din Suedia în loc să-i pună într-unul din România, pentru că fondul s-a uitat obiectiv spre un activ cu productivitate".