Ziarul BURSA a organizat “FORUMUL INVESTITORILOR - 2023: Provocările și oportunitățile anului”, eveniment ajuns la a II-a ediție, ce a avut loc în data de 21 martie 2023, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest Hotel, sala Platinum.
Evenimentul s-a desfăşurat cu participare fizică şi a fost transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Contextul macroeconomic internaţional – perspective pentru acest an şi impactul asupra pieţelor de capital;
•Oportunităţi de investiţii în 2023;
•Poziţionarea pieţei noastre de capital în mediul macroeconomic actual;
•Impactul listării Hidroelectrica asupra pieţei noastre;
•Rolul statului în dezvoltarea pieţei de capital;
•Provocări şi oportunităţi pentru investitorii instituţionali – fonduri de pensii şi fonduri de investiţii;
•Soluţii pentru creşterea lichidităţii la Bursa de Valori Bucureşti;
•Posibiltăţi de colaborare între bursele din regiunea noastră;
•AeRO – mecanism de finanţare a companiilor; problemele de supraveghere a pieţei;
•Soluţii alternative de finanţare – platforme de crowdfunding, business angels etc;
•Sectoare cu miză strategică în România și în piețele internaționale: industria și agricultura;
•Noi listări pe piața principală BVB așteptate anul acesta.
concluzii
Cooperarea între bursele din regiunea noastră - o necesitate pentru dezvoltarea fiecăreia
Pieţele de capital din regiunea noastră trebuie să colaboreze între ele, pentru a se dezvolta fiecare, este una dintre concluziile "Forumului Investitorilor 2023 - Provocările şi oportunităţile anului", organizat săptămâna trecută de ziarul BURSA.
În mare, pieţele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu aceleşi probleme, respectiv au valori scăzute ale tranzacţiilor şi capitalizări reduse, fiind supuse unor reglementări şi directive europene, calibrate după standardele marilor pieţe din vest, dar care pentru cele din est pot fi împovărătoare. Or, după cum se poate deduce din experienţa altor zone, pentru ţări cu economii de dimensiuni mici sau medii, existenţa izolată a pieţelor de capital nu creează perspective serioase de dezvoltare. Fără iniţiative concrete la nivel regional, riscăm să rămânem un conglomerat de pieţe exclusiv locale.
Stere Farmache, FRC: “Pentru bursele din Europa Centrală şi de Sud-Est s-ar potrivi mai bine o alianţă, decât piaţa unică”
Uniunea pieţelor europene de capital este un concept în fază de embrion şi cred că sunt multe dificultăţi legate de felul în care se poate realiza, susţine Stere Farmache, membru al Directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC).
Domnia sa precizează: "Cred că pe termen mediu-lung sunt trei probleme legate de acest concept al pieţei unice europene la care nu avem încă răspunsul, iar răspunsul nu este simplu. Uniunea pieţelor europene înseamnă o mişcare liberă a capitalurilor şi emitenţilor în acest spaţiu european, iar dificultăţile constau în faptul că UE nu are răspuns la următoarele: disponibilitatea pieţelor; accesibilitate - cum să acceseze un investitor dintr-o piaţă mică o piaţă matură; cât de mult îşi pot permite pieţele mici să se integreze într-un astfel de concept. De aceea, cred că pentru bursele din regiunea Europa Centrală şi de Sud-Est s-ar potrivi, mai bine decât piaţa unică europeană, o alianţă, o cooperare".
Nu se vede criza, dar abordarea investiţională defensivă este recomandată
Turbulenţele recente ale pieţelor, apărute în urma problemelor unor instituţii de credit din Statele Unite şi Europa, nu arată apropierea unei crize sistemice, sunt de părere unii dintre participanţi.
Totuşi, contextul economic actual, marcat de dobânzi în creştere, inflaţie ridicată şi încetinirea economiilor, reclamă o abordare investiţională mai defensivă, ceea ce înseamnă o alocare mai mare către instrumentele financiare cu venit fix, de tipul obligaţiunilor. De asemenea, investiţiile în mărfuri probabil se vor dovedi profitabile în acest an, iar în ceea ce priveşte acţiunile, ar fi recomandate cele ale companiilor solide, care plătesc dividende şi au posibilitatea de a transfera uşor în preţuri creşterea costurilor, au punctat cei prezenţi la "Forumului Investitorilor".
Modul de acţiune al ASF în cazurile City Insurance şi Euroins - semnal negativ pentru investitorii din piaţa de capital
Ceea ce s-a întâmplat la City Insurance şi Euroins în ultimul an şi jumătate reprezintă un mesaj negativ pentru cei care ar dori să investească în piaţa românească de capital, a afirmat senatorul Anca Dragu, în cadrul dezbaterilor.
"Când potenţialul investitor aude că un segment din piaţa de capital, piaţa asigurărilor are probleme, când vede că sunt miliarde de lei care nu se mai găsesc, că sunt clienţi păgubiţi, mesajul transmis este unul prost. Există astfel un element de contagiune negativ de la un segment al pieţei către întreaga piaţă de capital, iar statul trebuie să intervină rapid şi ferm şi să vină cu măsuri care să restabilească încrederea. Degeaba spunem că vrem să vedem lichiditate pe piaţa de capital, pe bursă, că vrem mai mulţi participanţi pe IPO şi pe tranzacţionare, dacă se păstrează acest sentiment neplăcut nu vom ajunge la acele rezultate. Fiecare segment are o influenţă asupra celorlalte din piaţă. La fel şi cu băncile, dacă vezi probleme ele se transferă în întreaga piaţă de capital. Nebuloasa din anii 90 e una din cauzele pentru care piaţa de capital din România e mult mai slabă, mai îngustă, decât celelate ţări din regiune", a spus Anca Dragu, fost preşedinte al Senatului şi fost ministru de Finanţe.
Preşedintele Federaţiei Burselor Europene: “Pieţele de capital ar trebui considerate un loc foarte sigur”
Pieţele de capital ar trebui considerate un loc foarte sigur, în sensul că se pot pierde bani, dar nu se poate frauda, a spus Petr Koblic, Preşedintele Federaţiei Burselor de Valori Europene (FESE) şi Directorul General al Bursei din Praga.
Koblic a punctat că, în ţările din zona noastră, unde a existat procesul de privatizare în masă, cel mai bună abordare privind formarea şi dezvoltarea pieţei de capital a avut-o Polonia, unde s-a creat treptat o cerere şi o ofertă naturală, într-o bursă relativ deschisă şi cu o supraveghere corectă.
Transparenţa BVB şi cooperarea regională, doi factori necesari pentru dezvoltarea pieţei de capital din România
Volatilitatea crescută a anumitor segmente din piaţa de capital, riscul privind expunerile mari pe titlurile de stat şi pe finanţarea start-up-urilor, necesitatea colaborării burselor din regiunea Europei Centrale şi de Est, listările preconizate în acest an pentru două companii de stat - Hidroelectrica şi Salrom - listări ce ar trebui să aducă la Bursa de Valori Bucureşti un număr semnificativ de noi investitori, problemele din piaţa asigurărilor, facilitarea constituirii parteneriatelor de tip public-privat, transparenţa deciziilor autorităţilor publice centrale şi încrederea pe care trebuie să se bazeze relaţia dintre decidenţii politici şi investitori au constituit temele de dezbatere ale celei de-a doua ediţii a Forumului Investitorilor, eveniment organizat, ieri, de Grupul de presă BURSA.
"Este important ca statul să devină partener şi să înţeleagă faptul că îndeplinirea obiectivelor nu se poate face decât cu investitorii privaţi, care, în aceste momente dificile, au nevoie de capitalul de încredere din partea statului.
Nu ne dorim un stat majoritar în economie, un stat care să intervină în piaţă, dar avem nevoie de un stat care să acţioneze unde trebuie, de un stat care să sprijine investitorii şi mediul de afaceri", a declarat, în deschiderea evenimentului, Florin Spătaru, ministrul Economiei.
speakeri
•“Investitorii privaţi au nevoie de capital de încredere din partea statului”
Florin Spătaru
Ministrul Economiei
Rezilienţa economică în perioada următoare va fi atinsă cu statul în rol de partener al mediului de afaceri, susţine Florin Spătaru, ministrul Economiei.
"E important ca statul să devină partener şi să înţeleagă că îndeplinirea obiectivelor nu se poate face decât cu investitorii privaţi, care în aceste momente dificile au nevoie de capitalul de încredere din partea statului. Nu ne dorim un stat majoritar în economie, un stat care să intervină în piaţă, dar avem nevoie de un stat care să acţioneze unde trebuie şi să sprijine investitorii şi mediul de afaceri", a declarat Florin Spătaru.
Ministrul Economiei a mai precizat că pentru dezvoltarea economică este nevoie de cât mai multe acorduri de parteneriat public-privat şi de modalităţi de finanţare prin intermediul BEI şi BERD, pe lângă cele oferite de politica de coeziune 2021-2027.
•“Gradul de cultură financiară creşte, la nivel naţional”
Mihai Precup
Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor
Anul acesta este, mai mult decât oricând, unul de rezilienţă, este de părere Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, care afirmă că România stă pe un sac de bani: "Ţine doar de noi şi de mediul privat să-i transformăm în proiecte concrete. Anul acesta a fost alocată o sumă record pentru investiţii, de la bugetul de stat - circa 115 miliarde lei -, respectiv 7% din PIB-ul României, avem 29 miliarde euro din PNRR, bani care vor fi distribuiţi pe cinci ani pentru proiecte de investiţii, avem bani de la instituţiile financiare internaţionale, dar marea provocare este să atragem aceşti bani spre economia reală". O altă provocare este parteneriatul, subliniază Mihai Precup, explicând: "Trebuie să ne deschidem minţile şi să lucrăm mai mult cu privatul, să fim mai puţin suspicioşi când statul intră într-o afacere.
•“Implementarea PNRR - marea provocare pentru anul 2023”
Anca Dragu
Membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital
Marea provocare pentru 2023 este implementarea programului de reforme prinse în Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a afirmat senatorul Anca Dragu, membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.
"Suntem în urmă pe evaluarea Comisiei Europene pe cererea a doua de plată şi în acest an mai trebuie să depunem şi cererile 3 şi 4, care vin cu zeci de jaloane ce trebuie îndeplinite. Avem o mare problemă cu transparenţa acestui PNRR, spre deosebire de Croaţia care este campioana transparenţei PNRR. Transparenţa ar aduce oportunităţi pentru mediul de afaceri. În acest moment nu ştim ce apeluri sunt deschise, care sunt termenele de depunere. Nu există un dialog structurat al statului pe aceste oportunităţi de investiţii, din păcate. O mare provocare pentru acest an este inflaţia, care atrage rate mari ale dobânzilor pentru investiţiile demarate", a spus Anca Dragu.
•“Problema pieţei de capital nu este lipsa culturii financiare”
Gabriel Ţecheră
Director Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services SA
Lipsa culturii financiare nu este problema pieţei de capital - aceasta poate fi şi o problemă pentru sistemul bancar -, susţine Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori în cadrul Transport Trade Services SA, menţionând că alta este problema, şi anume: dificultatea de a intra pe piaţă, de a începe să tranzacţionezi.
Gabriel Ţecheră spune: "Oricâtă cultură financiară sau experienţă ai avea, să investeşti pe bursă cere un efort important. La nivel personal, eu nu îmi permit să pierd o oră, o oră şi jumătate pe zi, ca să urmăresc investiţiile şi să fac investiţii. Acest prag la intrare este ceea ce ţine publicul departe de piaţă. În opinia mea, soluţia în acest caz o reprezintă acele instrumente financiare simple precum ETF-urile, care urmăresc indicii. În aceste instrumente aş investi cu mare bucurie, pentru că nu cer timp."
•“Dezvoltând piaţa de capital prin noi IPO-uri, vom creşte vizibilitatea României”
Bogdan Ceuca
Șef Departament Tranzacționare, Transilvania Investments
Dezvoltarea pieţei de capital prin noi IPO-uri bazate pe proiecte clare şi gândirea pe termen lung în investiţii pot creşte vizibilitatea României pe plan internaţional şi pot aduce o valoare crescută a companiilor listate, afirmă Bogdan Ceuca, Şeful Departamentului Tranzacţionare al Transilvania Investments.
"Pe noi, ca investitori instituţionali, ne bucură foarte mult că reprezentanţii statului vor să intre în parteneriate public-private. Pentru noi, o investiţie întotdeauna are sens dacă este pe termen lung, noi trebuind să creem valoare pentru actionarii noştri şi toţi investorii de talia noastră - fonduri de investiţii, fonduri de pensii - privesc pe termen lung şi vor să creeze valoare pentru actionarii proprii", a declarat Bogdan Ceuca.
•“Construim campioni regionali în două sectoare strategice la nivel european: industria şi agricultura”
Alexandru Savin
Membru Board și Investment Manager, ROCA Investments
ROCA Investments, brandul fondat de Impetum Group şi cel mai dinamic fond de private equity din România, a finalizat o nouă majorare cu 100 milioane lei a capitalului companiei, care va contribui la evaluarea la peste 500 milioane lei a activelor ROCA.
Cele două holdinguri din portofoliul ROCA Investments, respectiv holdingul industrial ROCA Industry şi cel agricol - ROCA Agri RDF, mizează în perioada următoare pe listarea pe piaţa principală a BVB.
•“Cuvântul de ordine este instabilitate”
Dragoș Diaconu
Fondator şi CEO Arctic Stream
Cuvântul de ordine, în acest moment, este instabilitate, în contexul unei inflaţii ridicate şi a unui război la graniţă care a început acum mai bine de un an şi care clatină stabilitatea în zonă, subliniază Dragoş Diaconu, fondator şi CEO Arctic Stream.
Acest context nu este un mediu de lucru propice pentru companii, apreciază acesta, menţionând, însă, că, din perspectiva sa, viitorul este optimist:
"Autorităţile au anunţat investiţii importante în zona de digitalizare. Noi suntem una dintre companiile care acţionează în IT, pe parea de integrare, şi vedem cu optimism atât anul acesta, cât şi anul viitor.
•“Nu avem o problemă sistemică în industria bancară din Europa”
Steen Jakobsen
Chief Investment Officer, Saxo Bank
Credit Suisse, instituţia creditoare preluată recent de UBS, nu este o bancă europeană în ceea ce priveşte reglementarea, iar acest lucru este important, spune Steen Jakobsen, directorul de investiţii al băncii daneze Saxo Bank, referindu-se la problemele recente ale băncii elveţiene, adăugând că atât Credit Suisse, cât şi Silicon Valley Bank, bancă americană prăbuşită în urmă cu două săptămâni, au fost gestionate prost de mulţi, mulţi ani, iar acum am văzut consecinţele. "În opinia mea, cele două bănci au în comun faptul că nu ar putea supravieţui într-un sistem de politică monetară înăsprită. Aş spune că vor urma cu siguranţă mai multe astfel de cazuri, dar nu cred că, deocamdată, avem o problemă sistemică în Europa".
Petr Koblic
Preşedintele Federaţiei Burselor de Valori Europene şi Directorul General al Bursei din Praga
•“Bursa din România are un viitor strălucit”
Aproape aş garanta că bursa din România are un viitor strălucit, a spus Petr Koblic, preşedintele Federaţiei Burselor de Valori Europene (FESE) şi Directorul General al Bursei din Praga.
Preşedintele FESE a afirmat: "Bursele regionale se confruntă cu diferite probleme, cum ar fi competiţia cu alte pieţe sau emitenţi neatrăgători. Bursa din Bucureşti, datorită procesului de privatizare, a listării Hidroelectrica, datorită perspectivelor de avansare în ierarhia furnizorilor de indici, are potenţial de dezvoltare. Înainte de Crăciun am fost în România şi am văzut că există un interes viu pentru piaţă. Aşa că sunt optimist în ceea ce priveşte piaţa românească".
Petr Koblic a adăugat: "Sunt în piaţă de aproape 30 de ani şi îmi amintesc că în anii 90, cu toţii vorbeam despre bursele din Cehia, Polonia şi Ungaria. Iar următoarea piaţă despre care vorbeam că se va alătura grupului pieţelor mai dezvoltate din Europa Centrală şi Est era România. Din nefericire, a luat aproape 20 de ani până când România a apărut pe hartă. Iar acum, cu listarea Hidroelectrica şi cu alte tranzacţii, sunt foarte optimist şi încântat că România, probabil, se va alătura Poloniei, Ungariei şi Cehiei, şi astfel se va crea un grup de forţă în pieţele Europei Centrale şi de Est".
•“Nu văd liantul care să creeze o criză sistemică”
Mihai Nichișoiu
Capital Markets Specialist, SSIF TradeVille
ezerva Federală a Statelor Unite a tot ridicat dobânzile în ultimul an, perioadă în care economia a rezistat bine, dar acum s-a ajuns la un nivel de unde lucurile încep să "trepideze", este de părere Mihai Nichişoiu, Capital Markets Specialist în cadrul societăţii de brokeraj TradeVille. Totuşi, specialistul a subliniat, în cadrul "Forumului Investitorilor 2023 - Provocările şi oportunităţile anului", organizat marţi de ziarul BURSA, că vede nu efecte pentru ţara noastră şi, în general, nu vede o criză sistemică, cu toate că nici în 2007 nu părea că va avea loc un astfel de eveniment.
Mihai Nichişoiu a spus: "În ultimele douăsprezece luni Rezerva Federală a tot mărit dobânzile, proces care până acum a fost foarte calm. Economia americană a rămas foarte puternică - în prima lună a anului a reuşit să creeze 500.000 de locuri de muncă. Nu a existat niciun fel de accident serios în pieţele financiare şi bursa a funcţionat foarte bine până acum. Dar, exact ca atunci când începi să urci spre Everest, există o zonă în care lucrurile devin destul de complicate. Cred că am ajuns la începutul acelei zone. La un nivel al dobânzilor de unde lucrurile încep să trepideze; este ceea ce vedem şi zilele acestea".
•“Cred că Rezerva Federală nu va fi atât de dispusă să pună pe pauză procesul de înăsprire a dobânzilor”
Radu Puiu
Analist financiar, XTB România
Rezerva Federală nu va fi atât de dispusă să pună pe pauză procesul de înăsprire a dobânzilor, consideră Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România. Specialistul a menţionat: "Într-o perioadă foarte scurtă, economia s-a confruntat cu un val de factori de risc care nu erau anticipaţi. Înainte de pandemie ne aflam într-un mediu în care inflaţia era joasă. Băncile centrale încercau să majoreze lichiditatea. Apoi, după izbucnirea pandemiei, au apărut lockdown-ul, întreruperi ale producţiei, ale fluxurilor de trasport, creşterea preţurilor, problemele din piaţa energiei, izbucnirea conflictului din Uraina etc. Toate acestea au creat un cotext macroeconomic pentru care niciuna dintre băncile centrale nu era pregătită. De aceea cred că a venit creşterea bruscă a dobânzii din SUA, ca o măsură rapidă şi exagerată, în opinia mea. Acum, la începutul lui 2023, pare că inflaţia este mai înrădăcinată decâ se credea.
•“Investitorii ar trebui să aibă un plan de economisire regulat”
Dan Popovici
CEO OTP Asset Management România SAI SA
Este necesar să le transmitem investitorilor că ar trebui să aibă un plan de a economisi, de a investi regulat, iar în momentul în care există volatilitate pe piaţă, când preţurile se duc în jos, ar trebui să cumpere, pentru că preţurile sunt cu discount, este de părere Dan Popovici, CEO OTP Asset Management România SAI SA.
Domnul Popovici precizează: "Emoţiile îşi spun, însă, cuvântul - până la urmă, este în natura umană. Când văd roşu pe bursă, adică scăderi, cei mai mulţi dintre investitori nu reuşesc să se capaciteze să investească în acele momente. Avem foarte mulţi clienţi care îşi opresc investiţiile în astfel de situaţii. În schimb, dacă totul este verde şi frumos, respectiv piaţa se duce în sus, oamenii vin şi investesc pe bursă, ceea ce este greşit".
În opinia reprezentantului OTP Asset Management România, cea mai simplă modalitate de economisire este folosirea unui robot de economii, a unui sistem de investiţii automat. "Toate băncile mari din România le oferă clienţilor lor sisteme de economisire automată, prin care să pună o anumită sumă de bani în mod regulat într-un cont de investiţii", spune Dan Popovici, atrăgând atenţia totodată asupra diversificării: "Este important ca diversificarea să fie făcută şi între ţări, şi între clase de active".
•“Pe termen lung, pieţele îşi revin mereu după crize”
Mihai Purcărea
Director General, BRD Asset Management
Pieţele financiare îşi revin întotdeauna după crize de orice natură, este de părere Mihai Purcărea, Director General al BRD Asset Management, care susţine că, în general, crizele sunt produse de investitorii care finanţează afaceri pe care nu le înteleg.
"Mă amuză cuvântul «criză». Am avut în ultimii 15 ani mai multe crize. Cred că dacă ne uităm în urmă şi mai mult, să zicem 20 de ani, tot de criză vorbim, dar, pe de altă parte, dacă investeam în 2007, 2008, 2009 nu o mai numeam criză, ci oportunitate. Criza, de cele mai multe ori, ne-o facem singuri, investind în lucruri pe care nu le înţelegem. Pieţele fac ce fac pieţele. Nu au sentimente, nu au viziune, nu au o planificare. În acelaşi timp, pe termen mediu-lung, ele întotdeauna îşi revin şi crizele de multe ori sunt chiar benefice, deoarece mai scot în afara economiei entităţile care nu funcţionează bine. Cred că este un moment bun de curăţare", a declarat Mihai Purcărea.
•“Sunt adeptul unei poziţionări mai defensive, pentru perioada următoare”
Horia Braun-Erdei
Președinte - Director General, SAI Erste Asset Management SA
În perioada următoare ar trebui să vedem o încetinire a creşterii economice, o reechilibrare a bugetelor şi bilanţurilor companiilor, a spus Hora Braun-Erdei, Preşedinte - Director General al Erste Asset Management, în cadrul "Forumului Investitorilor 2023 - Provocările şi oportunităţile anului", organizat marţi de ziarul BURSA.
În opinia managerului de fond, în perioada următoare ar fi adecvată o poziţionare investiţională mai defensivă, ceea ce implică alocarea unei bune părţi din portofoliu obligaţiunilor. În ceea ce priveşte acţiunile, Hora Braun-Erdei ar aloca mai mult către cele plătitoare de dividende cu randamente relativ ridicate, precum şi către cele ale companiilor care pot să transmită creşterea costurilor în preţuri.
Stere Farmache
Membru al Directoratului, Fondul Român de Contragarantare (FRC)
•“Bursele din regiune ar trebui să coopereze în contextul actual”
Pentru pieţele din regiunea Europa Centrală şi de Est s-ar potrivi, mai bine decât piaţa unică europeană, o alianţă, o cooperare între bursele din regiune, susţine Stere Farmache, membru al Directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC).
Domnul Farmache spune: "Mi se pare că bursele din regiune trebuie să coopereze în contextul actual. Premisele pentru care ar fi posibilă o astfel de cooperare sunt: marea majoritate a acestor ţări, cu excepţia Austriei, sunt ţări ce au trecut dintr-un regim politic în altul în aceeaşi perioadă; sunt ţări care au avut de a face cu un transfer al proprietăţii de stat spre proprietatea privată; cea mai mare parte dintre ele, cu excepţia Poloniei, au avut de a face cu un proces de privatizare în masă, care la noi a fost foarte pronunţat; iar nivelul de educaţie al investitorilor este relativ asemănător. Acestea sunt doar câteva elemente care ne duc cu gândul că avem o bază comună de pornire. Mi se pare o idee care ar trebui pusă în operă şi la care trebuie să ne gândim".
Ben Madadi
investitor
•“ASF lucrează în interesul celor supravegheaţi”
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) lucrează în beneficiul companiilor pe care le supraveghează, deoarece marea masă a investitorilor nu solicită apărarea drepturilor lor şi nici nu semnalează eventualele fraude pe care le produc managerii acestor companii, afirmă investitorul Ben Madadi.
"Investitorii dacă nu se exprimă, dacă nu iau măsuri, dacă nu comunică, dacă nu îşi arată nemulţumirea, merită să fie captivi. Oricând ai un interes undeva, dar vrei ca altcineva să se ocupe de el şi nu reacţionezi nici măcar după ce iei ţepe, ce e de făcut? De exemplu, ASF, care are de a face cu două părţi: cei pe care îi supraveghează şi cei pentru care supraveghează. Aceştia din urmă nu se comportă ca solicitanţi în adevăratul sens, adică să arate ceva concret, să ceară ceva, pe când cei supravegheaţi oferă prietenie, bani - chiar legal, şi aşa mai departe. ASF de ce trebuie să îi bage în seamă pe ceilalţi, să ia în considerare să îşi respecte atribuţiile, să îşi facă datoria pentru cetăţeni? Cei supravegheaţi sunt mai de treabă şi ASF încearcă să îi satisfacă pe aceştia. Deseori se întâmplă ca cei supravegheaţi să nu fac niciun pas în acest sens, vine direct de la sine", a spus Ben Madadi.
El a arătat că au existat cazuri relatate de presă şi de ziarul BURSA în care ASF a aplicat amenzi de doar 2000 de euro unui manager care şi-a vândut acţiunile la propria companie, în detrimentul investitorilor - fără a-i informa prin raportare pe aceştia -, manager care a ieşit pe plus la final, câştigând sute de mii de euro prin manevrele sale.
"El a vândut tot şi a fost amendat cu 2000 euro. După ce tragi linia, el a făcut sute de mii euro profit, din care a plătit 2000 euro amendă. De ce să nu facă aşa ceva? Imoralitate? Aşa şi în piaţa asigurărilor. Eu cred ca compania (n.red. - Euroins) care a plătit amenzi de 16 milioane lei, dar care a externalizat activele, a făcut profit când a tras linie. Spunea cineva că Polonia a avut un succes deosebit faţă de alte ţări, pentru că nu prea au existat fraude. Dacă găseşti o fraudă ca supraveghetor, nu trebuie să o vezi abia după ce există o condamnare din partea unei instanţe. Frauda înseamnă o acţiune care în mod evident prejudiciază investitorii. Când vezi una, ca supraveghetor trebuie să iei măsuri care să fie învăţături pentru ceilalţi. Dacă măsura ta este în beneficiul celui care a fraudat, înseamnă că nu ai făcut nimic", a concluzionat Ben Madadi.
•“Este bine de avut în vedere o repoziţionare, pe anumite poziţii defensive”
Florian Munteanu
investitor
În contextul actual, este bine de avut în vedere o repoziţionare, pe anumite poziţii defensive, consideră Florian Munteanu, investitor şi consultant de investiţii. Acesta a explicat: "Dacă ne referim la piaţa SUA, respectiv la indicele S&P 500, ne aflăm de un an şi jumătate într-o perioadă de corecţie. Am pornit de la 4800 de puncte în octombrie 2021 şi acum ne aflăm la 3900, deci o scădere de circa 20%. Există un indice care se cheamă CAPE Ratio (Cyclically-Adjusted Price-to-Earnings Ratio). Acest indicator exinde PER-ul tradiţional prin faptul că ajustează câştigurile pe ultimii zece ani cu inflaţia, pentru a elimina dezavantajul principal al PER-ului normal."
•“Piaţa financiară suferă de o «boală», iar recesiunea este singurul medicament”
Mareş-Alexandru Pavel
investitor
Piaţa financiară suferă, în ultimii 10 ani, de o "boală" iar singurul remediu pentru această situaţie este recesiunea, este de părere Mareş-Alexandru Pavel.
"În ultimii 10 ani, piaţa financiară a fost lovită de o boală. Răspunsul imunitar la această boală ar fi, în mod normal, recesiunea. FED-ul trebuie să administreze medicamente că să oprească această boală" afirmă Pavel.
Andre Cappon
Fondatorul CBM Group, New York, SUA
•“În Europa Centrală şi de Est, pieţele de capital au rămas foarte mici faţă de economie”
Pieţele de capital din ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) au dimensiuni foarte mici faţă de economia reală şi cea financiară, a subliniat Andrei Cappon, fondatorul grupului de consultanţă CBM din New York, Statele Unite.
Acesta a subliniat că există câteva modele pe care pieţele din regiunea noastră pot să le urmeze pentru a depăşi dezavantajele de scală pe care le au faţă de pieţele dezvoltate, cel mai adecvat fiind cel din Asia de Sud Est (ASEAN Exchanges).
Andre Cappon a afirmat: "Pieţele mici au caracteristici similare, ceea ce se vede şi în Europa Centrală şi de Est. În momentul de faţă, în toată lumea financiară avem ceea se numeşte «centre-periphery», expresie care era utilizată mai ales de economiştii de stângă din America Latină în anii 70, ca să descrie dominaţia Statelor Unite asupra Americii Latine. La fel în prezent în sectorul financiar avem elemente de «centre-periphery». Există un centru, unde sunt cei mai mulţi bani şi cea mai mare activitate investiţională, în jurul căruia gravitează toată lumea. Iar dacă te aflii la periferie, eşti cam pierdut. Vedem asta şi în tendinţa de consolidare a burselor".
Fondatorul grupului CBM a adăugat: "În Europa Centrală şi de Est avem probleme comune dar şi oportunităţi comune. La Vest, regiunea este învecinată cu Europa Occidentală unde sunt pieţe dezvoltate, iar la est cu Rusia. Ţările au trecut prin experienţa comunistă şi au pieţe de capital mici. Chiar şi Polonia, care este cea mai dezvoltată piaţă din regiune, totuşi nu este foarte mare. Cu câteva excepţii, în ţările din regiune puterea de cumpărare este asemănătoare, multe ţări au o populaţie redusă, etc. Cu alte cuvinte, este o zonă foarte fragmentată".
Potrivit consultantului, în Statele Unite capitalizarea bursieră raportată la PIB este de peste 100%, în vreme ce în pieţe precum Brazilia sau în unele din Europa Occindentală raportul este de aproape 100%. "Dar în Europa de Est, în medie, capitalizarea bursieră faţă de PIB este de 7%. Prin urmare, în aceste ţări pieţele de capital au rămas foarte mici faţă de economia reală şi financiară. Aşa că este mult de făcut pentru a ne dezvolta".
În opinia sa, situaţia din Europa Centrală şi de Est este cumva asemănătoare cu cea din Asia de Sud Est, unde există ASEAN Exchanges. Printre soluţiile pentru depăşirea dezavantajelor de scală ale pieţelor din ECE se numără crearea unei comunităţi regionale de burse, promovarea unei clase de active ale Europei Centrale şi de Est, crearea unei platforme media comune, crearea unei familii de indici regionali sau dezvoltarea unor ETF-uri, a punctat Andre Cappon.
Video
Anca Dragu
Membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital
Gabriel Ţecheră
Director Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services SA
Petr Koblic
Preşedintele Federaţiei Burselor de Valori Europene şi Directorul General al Bursei din Praga
Revista Presei
alte ediţii
Forumul investitorilor 2024
- a III-a ediţie -
