Ziarul BURSA a organizat a XII-a ediţie a conferinţei “Energia în priză”, în data de 25 septembrie 2024, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sala Constanţa.
Evenimentul a fost transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Proiectele şi strategiile companiilor energetice în contextul geo-politic actual;
•Necesarul de investiţii în sistemul energetic românesc;
•Energia - sectorul principal de la Bursa de Valori Bucureşti; oportunităţi pentru investitori;
•Finanţarea proiectelor energetice prin mecanismele pieţei de capital;
•Întărirea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie - priorităţi în tranziţia energetică;
•Costurile tranziţiei energetice pentru furnizori, distribuitori şi clienţii finali;
•Hidrogen verde vs biometan pe conductele de gaze;
•Capacităţile de producţie în bandă - baza stabilităţii Sistemului Energetic Naţional;
•Stocarea producţiei de energie din surse regenerabile - deziderat pentru consolidarea independenţei energetice;
•Energia geotermală, ca soluţie la problemele sistemului de termoficare;
•Pompele de căldură, în contextul reconversiei centralelor de apartament.
concluzii
Finanţarea proiectelor din energie - oportunitate pentru investitorii din piaţa de capital
Implementarea proiectelor din energie, de construire a unor noi capacităţi de producţie, de modernizare şi dezvoltare a reţelelor de transport şi distrubuţie, de digitalizare a anumitor activităţi din acest domeniu şi de asigurare a unor soluţii optime şi eficiente de apărare împotriva atacurilor cibernetice, necesită, pe lângă fondurile europene alocate şi pe lângă sumele investite de companii, şi atragerea finanţării existentă în piaţa de capital din ţara noastră, au susţinut participanţii la dezbaterile celei de-a XII-a ediţii a Conferinţei "Energia în priză", eveniment organizat de Grupul de presă BURSA.
Investiţiile în energie - factor cheie pentru competitivitatea industrială
Investiţiile în capacităţile de producţie a energiei, în capacităţile de stocare şi în reţelele de transport şi distribuţie constituie un factor cheie nu doar pentru asigurarea securităţii şi independenţei energetice a ţării noastre, ci şi pentru creşterea competitivităţii economiei naţionale şi a tuturor sectoarelor industriale, au afirmat, ieri, participanţii la dezbaterile celei de-a XII-a ediţii a Conferinţei "Energia în priză".
speakeri
•“Instrumentele financiare pentru dezvoltarea capacităţilor energetice trebuie discutate cu mediul de afaceri”
Ovidiu-Nicolae Gheorghe
Consilier de stat pentru relația cu mediul de afaceri în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului
Realizarea proiectelor din energie reprezintă o prioritate, deoarece energia joacă un rol important în competitivitatea economică şi industrială, a declarat Ovidiu-Nicolae Gheorghe, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului.
Ovidiu Gheorghe a afirmat: "Instrumentele financiare de dezvoltare a capacităţilor energetice trebuie puse în acord cu mediul de afaceri. Reindustrializarea României, program guvernamental care va fi finanţat cu 2 miliarde euro - principalele industrii beneficiare urmând a fi siderurgia, metalurgia şi industria prelucrătoare - are nevoie de preţuri competitive la energie, pentru a reuşi să producem în ţara noastră şi să contrabalansăm deficitul balanţei comerciale. Acest program de reindustrializare e obligatoriu să aibă în spate eficienţa energetică, deoarece energia este factor decisiv pentru producţia industrială şi pentru anumite servicii - cum ar fi transportul - cu influenţă majoră în preţul de cost al produselor sau serviciilor. Avem deficit de balanţă comercială din cauza competitivităţii scăzute, a modului de constituire a preţului de cost al produselor, unde energia are un rol foarte important".
•“Suntem în mijlocul unei revoluţii energetice pentru România”
Sebastian Burduja
Ministrul Energiei
Responsabilitatea este elementul de bază despre care a vorbit Sebastian Burduja, ministrul Energiei, în mesajul pe care ni l-a trimis din New York, unde participă la reuniunea anuală a Organizaţiei Naţiuniunilor Unite.
Ministrul de resort ne-a transmis: "Există un principiu sfânt: cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar României i s-a dat mult în sectorul energetic. Avem resurse pe care şi le-ar dori orice ţară. Avem resurse hidro cu o pondere în mixul de producţie energetică a României între 25 şi 35%, în funcţie de condiţiile de zi. Avem energie nucleară, un program lansat în anii 1970 care a privit către Occident, nu a apelat la tehnologie sovietică, aşa cum a făcut regiunea Europei Centrale şi de Est. Toate statele din jurul nostru depind şi astăzi de Federaţia Rusă.
•“Regenerabilele, sursele nucleare şi pe gaz - pilonii producţiei de energie din ţara noastră”
Dan Dragoș Drăgan
Secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei
Sursele regenerabile, energia nucleară şi producţia pe bază de gaze naturale reprezintă cei trei piloni generali ai structurii producţiei de energie din ţara noastră, conform domnului Dan Dragoş Drăgan, Secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei.
Domnia sa a spus: "În ceea ce priveşte energia regenerabilă, ne referim la toate sursele de producţie de acest tip. Energia din surse fotovoltaice a luat un avânt, deoarece proiectele au fost mai mature şi mai uşor de instalat. Lucrăm cu colegii din Ministerul Mediului pentru a dezvolta în continuare capacităţile de producţie fotovoltaice disipate în toată ţara, inclusiv la consumatorii casnici, ceea ce noi, în cadrul Ministerului Energiei am susţinut prin alocarea din PNRR şi prin alocarea din Fondul pentru Modernizare către consumatorii industriali şi autorităţile publice".
•“Programul Casa Verde Fotovoltaice are alocat cel mai ambiţios buget”
Mircea Fechet
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a alocat cei mai mulţi bani pentru programul Casa Verde Fotovoltaice 2024, a informat ieri Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, menţionând: "Este, de departe, cel mai ambiţios buget pe care AFM l-a pus la bătaie vreodată. Am alocat în acest an două miliarde de lei. Dacă ne uităm la trendul setat deja pentru bugetul aferent programului, putem să constatăm că acesta a crescut de la an la an. Sunt convins că în anii care urmează vom păstra acelaşi trend. Bineînţeles că nu trebuie să ne limităm la panouri fotovoltaice".
Mircea Fechet a amintit că cifrele publice privind mixul energetic al României arată că ponderea energiei regenerabile prin panouri fotovoltaice dobândeşte din ce în ce mai mult teren, "iar asta nu înseamnă doar facturi mai mici pentru românii care se bucură de acele investiţii, ci şi un mediu mai curat".
•“În lipsa mai multor consumatori industriali vom avea o problemă energetică”
István-Loránt Antal
Preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României
Sistemul Energetic Naţional are două probleme - vechimea reţelelor de distribuţie şi numărul redus de consumatori industriali - a afirmat Istvan Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României.
Istvan Antal a precizat: "Problemele privind distribuţia nu sunt neapărat doar la nivel naţional, ci şi la nivel european, unde necesitatea de investiţii în distribuţie este de peste 500 miliarde euro. Apoi, noi nu avem consumatori industriali, cum sunt în alte state europene în care aceştia reprezintă peste 60% din totalul consumatorilor de energie. Nu consumatorii casnici reprezintă valoarea adăugată a sistemului energetic naţional".
•“Nu se poate realiza o tranziţie energetică fără o coordonare eficientă a administraţiei centrale”
Alina Jalea
Consilier de stat pentru tranziţie energetică şi schimbări climatice
Tranziţia energetică, precum şi implementarea actelor normative care urmăresc reducerea emisiilor de carbon şi gestionarea schimbărilor climatice nu pot fi realizate fără o coordonare eficientă a administraţiei publice centrale, afirmă Alina Jalea, Consilier de stat pentru tranziţie energetică şi schimbări climatice la Cancelaria Prim-ministrului.
"În 2022, Guvernul României a transmis semnalul că nu se poate realiza o tranziţie energetică sau o revoluţie energetică fără o coordonare eficientă a administraţiei publice centrale", spune Alina Jalea, adăugând: "De aceea, în cadrul PNRR, în 2022, s-a înfiinţat, sub conducerea premierului, un comitet interministerial privind schimbările climatice".
•“Trebuie să vedem dacă tarifele pot fi suportate de cetăţeni”
Mircea Man
Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei
Am trecut printr-o perioadă extrem de grea, printr-o criză energetică, iar guvernul a venit cu subvenţii, afirmă Mircea Man, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), întrebându-se, însă, "ce se va întâmpla din 1 aprilie anul viitor"? (n.r. când preţurile energiei electrice nu vor mai fi plafonate).
Domnia sa subliniază: "Sunt întrebări pe care şi le pune populaţia. Astăzi, autoritatea este sufocată de petiţii care se referă strict la facturare. Aproape tot personalul de la control şi petiţii este blocat în activităţi de genul acesta. Sigur că, aşa cum am aprobat tarifele în perioada a patra de reglementare, vom avea foarte mare grijă şi în perioada a cincea de reglementare".
•“Companiile energetice sunt foarte bine reprezentate la bursă”
Radu Hanga
Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti
Companiile energetice sunt foarte bine reprezentate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a spus Radu Hanga, preşedintele operatorului pieţei noastre de capital.
Conform domniei sale, bursa noastră a ajuns a treia din punctul de vedere al capitalizării în Europa Centrală şi de Est, în faţa noastră fiind doar bursele din Polonia şi Austria. "Am reuşit să trecem în faţa Ungariei şi a Cehiei, astfel încât din punctul de vedere al capitalizării suntem acolo unde ar trebui să fim. Provocările noastre ca bursă sunt de a susţine cât mai bine companiile româneşti listate, de a le creşte vizibilitatea şi a le facilita accesul la finanţare", a spus Radu Hanga,.
Preşedintele BVB a mai subliniat că fondurile de pensii din ţara noastră investesc 90% din active în România şi, alături de fondurile mutuale, sunt investitori instituţionli locali a căror contribuţie este foarte importantă la performanţa pieţei noastre.
•“Investiţiile în piaţa românească de energie nu sunt suficiente”
Lucian Enaru
Country General Manager Schneider Electric România
Investiţiile în piaţa românească de energie nu sunt suficiente, iar ritmul în care sunt realizate acestea nu este satisfăcător, în contextul în care măsurile de combatere a schimbărilor climatice accelerează tranziţia energetică, este de părere Lucian Enaru, Country General Manager Schneider Electric România.
"Un lucru este cert: avem schimbări climatice. În momentul de faţă, toată Europa - şi mă bucur că şi România - s-a aliniat foarte curajos să atace subiectul schimbărilor climatice, subiectul amprentei de carbon, net zero, scena energetică şi aşa mai departe. În România, toţi actorii din piaţă sunt implicaţi într-un fel sau altul în investiţii, însă, în momentul de faţă, investiţiile nu sunt suficiente. Ritmul acestor investiţii nu este satisfăcător pentru jucătorii din piaţă", a declarat acesta.
•“Micii consumatori vor plăti mai mult la factura de energie, din aprilie 2025”
Laurenţiu Urluescu
Preşedintele AFEER
Persoanele care au un consum lunar de energie mai mic de 100 de KW vor fi cele mai afectate de creşterea facturilor la electricitate, începând de la 1 aprilie 2025, când se termină schema de plafonare a preţului energiei, consumatorii revenind la piaţa liberă, a atras atenţia Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
"Pentru cei care consumă sub 50 de KW pe lună, costurile cu electricitatea vor ajunge la 90% din totalul facturii, ceea ce va însemna un plus la preţul final de 20-25 de lei", a menţionat acesta.
De asemenea, din 2026, în preţul final al gazelor naturale va fi resimţită introducerea costului cu certificatele de carbon în facturile la consumator.
Laurenţiu Urluescu a menţionat că, din punct de vedere al provocărilor, acestea se împart între producători (aici numărându-se şi lipsa de lichiditate), furnizori (cea mai importantă fiind lipsa surselor de finanţare pentru decontare) şi consumatori (creşterea preţurilor, de la 1 aprilie 2025).
•“Trăim o utopie, un capitalism cu o faţă socialistă”
Septimiu Stoica
Preşedintele AGA al Bursei Române de Mărfuri
Din punct de vedere al energiei, cred că focusul ar trebui să fie îndreptat spre bursele de mărfuri şi cele de energie, spune Septimiu Stoica, Preşedintele AGA al Bursei Române de Mărfuri, subliniind: "Trebuie să avem o piaţă efectivă, nu o piaţă decorativă. În plus, piaţa respectivă trebuie să fie una capabilă să dezvolte un instrumentar complet şi performant care să ajute la o predictibilitate şi, dacă se poate, la o micşorare a volatilităţii mişcării preţurilor pe piaţă".
În acest context, domnia sa continuă: "Acum, am o veste bună şi una mai puţin bună. Binele este că avem şi supravieţuieşte încă o piaţă instituţională de energie, cum este Bursa Română de Mărfuri. Bursa noastră funcţionează, este în continuă dezvoltare din punct de vedere al produselor pe care le lansează. Bunăoară, pe piaţa de energie am devenit o bursă reprezentativă nu numai în România, ci şi pe plan regional, fapt dovedit de schimburile, proiectele comune regionale în care suntem implicaţi, de ajutorul pe care îl dăm ţărilor care încearcă să-şi construiască o piaţă de energie".
•“Intervenţionismul statului, cauza întârzierii unor investiţii din energie”
Silvia Vlăsceanu
Directorul Executiv al HENRO
Intervenţionismul statului, în calitatea sa de acţionar majoritar al principalelor companii din energie, care asigură peste 70% din producţia de energie în bandă din ţara noastră, a dus la întârzierea demarării sau finalizării unor investiţii, susţine Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO.
Silvia Vlăsceanu a arătat: "Sectorul energetic este cel mai vizat de intervenţia statului, deoarece sunt companii puţine, cu cifre la vedere, de unde pot fi colectate sumele de care este nevoie la bugetul de stat. Aşa s-a întâmplat în ultimii 34 de ani şi de aceea nu sunt bani suficienţi pentru investiţii. Sunt construcţii hidroenergetice care puteau fi finalizate, construcţiile la Unităţile 3 şi 4 puteau fi demarate în urmă cu mai mulţi ani, dacă nu exista acest fel de intervenţionism. Toate ar putea fi realizate mai repede, dacă ar exista bani suficienţi. Chiar dacă profitul companiilor naţionale din energie pare mai mare în ultimii ani, el se duce în majoritate către bugetul de stat, iar în acest timp preţurile investiţiilor cresc, indicatorii se modifică, iar legislaţia în achiziţiile publice impune termeni drastici care au întârziat finalizarea unor investiţii şi lipsa de ofertanţi la unele licitaţii. Companiile vor face investiţii pe măsura bugetului pe care îl au, buget în care banii vin din vânzarea energiei în piaţă".
•“Energia eoliană reprezintă între 15% şi 18% din producţia ţării”
Liviu Gavrilă
Vicepreşedintele RWEA
Energia eoliană reprezintă între 15% şi 18% din producţia de energie din ţara noastră, ceea ce este încă o pondere foarte mică iar capacitatea de extindere a instalaţiilor eoliene nu este satisfăcătoare, este de părere Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA.
"Noi reprezentăm între 15% şi 18% din producţia de energie. În următorii ani urmează să se instaleze extrem de puţine instalaţii eoliene, faţă de ce ar trebui să se instaleze. Practic avem câteva sute de megawaţi care au contracte de cofinanţare semnate. Sunt alte câteva sute de megawaţi cu comenzi deja date, majoritatea dintre ele fiind din partea unor jucători internaţionali.
•“Este nevoie de 80.000 de muncitori doar pentru construirea de parcuri fotovoltaice”
Irene Mihai
Policy Officer al RPIA
Suntem în plină tranziţie către energia regenerabilă, o tranziţie care se face accelerat, subliniază Irene Mihai, policy officer la RPIA, care atrage atenţia asupra lipsei accentuate a forţei de muncă. "Există un gap colosal între disponibilul şi necesarul forţei de muncă din industria energiei regenerabile", subliniază Irene Mihai, evidenţiind că este nevoie de 80.000 de persoane care să construiască parcurile fotovoltaice şi eoliene necesare pentru a reuşi să facem tranziţia energetică. Printre altele, domnia sa a subliniat că, în ultima perioadă, există anumite blocaje din punct de vedere a ţintelor asumate.
•“Fără modernizarea infrastructurii energetice, nu vom putea susţine producţia sau cererea de consum”
Cristina Păun
Directorul Adjunct al ACUE
Sectorul de distribuţie a energiei electrice se confruntă cu o serie de provocări la nivel mondial, nu numai pe plan naţional. Conform unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, relatat recent de Bloomberg, modernizarea reţelelor electrice este cea mai urgentă problemă care trebuie adresată pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice în SUA şi Europa. Fără modernizarea infrastructurii energetice, nu vom putea susţine producţia de energie sau cererea de consum, a declarat Cristina Păun, Directorul adjunct al Federaţiei ACUE.
Conform reprezentantului ACUE, nevoia de investiţii în reţele de distribuţie a energiei electrice din ţara noastră este între 9 şi 11 miliarde de euro în următorii cinci ani, din care cam 6 miliarde de euro trebuie atrase din fonduri private. "De aceste investiţii substanţiale depind direct şi alte investiţii din alte sectoare. De exemplu, sectorul de producţie a energiei, pentru care în scenariul «România neutră» din STL (Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră) sunt prevăzute 17 miliarde de euro investiţii până în 2030", a spus Cristina Păun.
Video
Ovidiu-Nicolae Gheorghe
Consilier de stat pentru relația cu mediul de afaceri în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului
István-Loránt Antal
Preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României
Revista Presei
• b1tv.ro
alte ediţii
Energia în priză 2023
- a XI-a ediţie -
Energia în priză 2022
- a X-a ediţie -
Energia în priză 2021
- a IX-a ediţie -
Energia în priză 2020
- a VIII-a ediţie -
Energia în priză 2019
- a VII-a ediţie -
Energia în priză 2018
- a VI-a ediţie -
Energia în priză 2017
- a V-a ediţie -
Energia în priză 2016
- a IV-a ediţie -
Energia în priză 2015
- a III-a ediţie -
Energia în priză 2014
- a II-a ediţie -
