Ziarul BURSA a organizat a XI-a ediţie a conferinţei “Energia în priză”, ce a avut loc în data de 26 septembrie 2023, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.
Evenimentul a fost transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•PNRR - eficientizare energetică în ritm alert; hidrogenul verde, în stand-by;
•Cum atingem tinţele de decarbonizare propuse; sunt ele realiste?;
•Energia verde – între potenţial şi realitatea investiţională;
•Dezvoltarea economică pe platforma Mării Negre: gaze naturale sau câmpuri eoliene offshore?;
•Ce vom face cu gazele extrase după anul 2030?;
•Hidro, eolian, fotovoltaic sau nuclear - sustenabilitatea producţiei în condiţiile schimbărilor climatice;
•Programul nuclear al României - stadiu şi perspective;
•Priorităţi investiţionale în domeniul stocării, transportului, furnizării şi distribuţiei energiei;
•Prognoze sectoriale pentru iarna 2023-2024;
•Finanţarea proiectelor investiţionale aflate în derulare - provocări şi soluţii;
•Schemele prin contracte pentru diferenţă şi operaţionalizarea contractelor bilaterale directe;
•Asigurarea proiectelor energetice;
•Energia – cel mai important sector de la Bursa de Valori Bucureşti; Oportunităţile aduse de statutul de companie listată pentru Hidroelectrica.
concluzii
Potenţialul nostru energetic - pus în pericol de pasivitatea mediului politic
Ţara noastră se va confrunta cu o creştere a consumului de energie, nu cu o scădere, iar Marea Neagră oferă un potenţial foarte mare inclusiv pentru ca România să devină un puternic exportator de energie, atât din resurse eoliene, cât şi din gaze naturale. Această oportunitate este, însă, pusă în pericol de pasivitatea mediului politic, sunt de părere participanţii la cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei "Energia în priză". Aceştia spun că avem nevoie de antreprenori serioşi care să poată duce la bun sfârşit şi în bugetul estimat proiectele din energie. Cei care investesc în proiecte energetice trebuie să aibă în vedere şi asigurarea investiţiilor, iar componenta de stocare va fi o verigă importantă în noile proiecte de construcţie a unor capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile, sunt alte două concluzii ale evenimentului.
Slaba capacitate administrativă şi impozitul pe cifra de afaceri - riscuri reale pentru implementarea proiectelor energetice
Statul trebuie să grăbească procedurile privind finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a proiectelor privind construirea noilor capacităţi de producţie a energiei electrice din surse regenerabile, dar să şi reglementeze activitatea prosumatorilor şi dezvoltarea capacităţilor din perimetrele offshore din Marea Neagră, toate aceste investiţii putând transforma ţara noastră într-un adevărat hub energetic care să asigure nevoile întregii regiuni, au susţinut participanţii la cea de-a XI-a ediţie a conferinţei Energia în priză, organizată de ziaru BURSA.
speakeri
•“Suntem în pragul unei revoluţii energetice”
Sebastian Burduja
Ministrul Energiei
România se află într-un punct critic cu tranziţia energetică, spune Sebastian Burduja, ministrul Energiei, menţionând: "Ţara noastră este în pragul unei revoluţii energetice. Pentru asta avem nevoie, pe de o parte, de o viziune - pe care consider că o avem şi este definită în Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC) -, iar în paralel lucrăm la o strategie energetică pentru România. Cele două nu se exclud. Pe de altă parte, avem proiecte. Ministerul Energiei are circa 18 miliarde de euro la dispoziţie, pentru a le pune în piaţă şi a dinamiza proiectele în energie regenerabilă, în stocare, în reţele etc. Nu în ultimul rând, avem un context pe care îl consider foarte bun, în care România este pilon de securitate în regiune. De aceea suntem pe harta tuturor - şi la Washington, şi la Ottawa, şi la Bruxelles şi în alte zone ale lumii, pentru că noi putem fi, trebuie să fim, suntem condamnaţi să fim - pentru că altcineva nu poate juca acest rol - un pilon şi vector de stabilitate prin energia românească, prin proiectele noastre şi specialiştii pe care îi avem".
•“Avem 4 miliarde euro - bani europeni pentru eficienţă energetică şi decarbonizare”
Teodora Preoteasa
Secretar de stat la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Ţara noastră beneficiază de fonduri europene de aproximativ 4 miliarde de euro pe zona de eficienţă energetică şi componenta de decarbonizare a sectorului energetic, spune Teodora Preoteasa, secretar de stat la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
Domnia sa adaugă: "În plus, avem decarbonizarea sectorului de transport, pentru că tranziţia verde nu se poate face fără decarbonizarea celor două sectoare. Evident, scopul principal este eliminarea cărbunelui, ceea ce se poate face doar prin dezvoltarea acestor investiţii din resurse regenerabile".
Teodora Preoteasa aduce în atenţie şi problema terenurilor pentru investiţii din resurse regenerabile, menţionând: "Terenurile reprezintă o problemă în acest proces. Noi avem o reformă, iar primul aspect se referă la cadrul legal, respectiv «legalizarea terenurilor» neproductive, degradate, ca zonă de accelerare a investiţiilor pentru energie regenerabilă şi crearea unui registru unic al acestor terenuri. Este un prim pas".
•“Sper ca Ministerul Energiei să ne acorde săptămâna viitoare avizul pe modificarea legii prosumatorilor”
István-Loránt Antal
Preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României
Modificarea legii prosumatorilor a devenit un obiectiv primordial pentru Parlament, în condiţiile în care mulţi dintre prosumatori s-au transformat peste noapte în producători de energie electrică şi surplusul de producţie pune o presiune uriaşă pe reţelele de transport şi distribuţie din ţara noastră, a declarat Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului.
Istval Lorant a precizat: "Au venit pachete de finanţare, dar pe de altă parte nu s-a spus cum să se facă pentru ca alimentarea în siguranţă cu energie electrică să nu aibă de suferit. Am intervenit noi în Parlament, prin modificarea OUG privind taxa pe soare şi am abrogat articolul privind taxarea prosumatorilor. Iniţial în OUG se vorbea şi despre taxarea autoconsumului, ceea ce era ilogic, dar avea logică pentru taxarea surplusului vărsat în reţea. De aceea considerăm că prosumatorii nu au nicio vină de situaţia existentă în acest moment. Problema e că cetăţeanul a înţeles că activitatea sa ca prosumator poate deveni şi un business. Iar azi companiile de distribuţie ne dau un semnal de alarmă cu privire la prosumatorii care în loc să monteze panouri fotovoltaice de10 Kilowaţi pentru autoconsum, montează panouri pentru a produce 25 Kilowaţi. Eu sper ca săptămâna viitoare să avem şi avizul de la Ministerul Energiei, după care cred că vom dezbate modificările la legea prosumatorilor, care este un act normativ născut din dialogul foarte pragmatic cu toate părţile care au un interes privind prosumatorii. Proiectul de lege prevede că prosumatorul, care are surplus de energie electrică, va avea posibilitatea să îl doneze spitalelor, şcolilor, rudelor sau altori locuri ale sale de consum, şi că, în condiţiile în care ai acelaşi furnizor de gaze şi energie electrică, valoarea surplusului va putea fi decontată şi pe factura de gaze naturale, precum şi posibilitatea de a deconta surplusul de energie electrică lunar şi nu la 24 luni".
•“Surplusul de energie produs de prosumatori pune presiune pe distribuţie şi pe furnizori”
Gabriel Andronache
Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei
Creşterea exponenţială a numărului de prosumatori a dus la mărirea presiunii asupra reţelelor de distribuţie prin prisma faptului că mulţi dintre prosumatori au capacităţi de producţie a energiei care depăşesc autoconsumul, a declarat Gabriel Andronache, vicepreşedinte Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE).
Gabriel Andronache a spus: "La finalul lunii iunie, aveam 77.683 de prosumeri care furnizau şi introduceau în sistem 973 MWh, iar la finalul lunii iulie aveam peste 84.000 prosumeri care furnizau 1063 MWh, în condiţiile în care nu au început să se implementeze noile capacităţi de producţie subvenţionate prin programul AFM, Casa Verde fotovoltaic. De aceea, ne aşteptăm la o creştere mai mare a numărului prosumatorilor, ale căror proiecte depăşesc în acest moment capacitatea de producţie a reactorului 1 de la Cernavodă, dar care vor ajunge în curând să totalizeze capacitatea de producţie a celor două reactoare de la centrala nucleară. Acest lucru înseamnă că prosumatorii introduc o cantitate foarte mare de energie în reţele şi crează o presiune pe distribuţie şi pe furnizori, care nu pot stabili nevoia de energie în anumite momente. Sunt foarte multe persoane care au un aviz tehnic de racordare (ATR) pentru casă sau pentru terenul adiacent pentru 12 kilowaţi, dar instalează pe casă sau pe teren capacităţi de 60 kilowaţi, nu pe baza unui studiu de soluţii, ci pe baza unei fişe de soluţii, ce crează o presiune pe cei care sunt distribuitori."
•“Obstacolele de pe piaţa din România sunt birocraţia şi accesul la reţea”
Joachim Steenstrup
Head of External Affairs & Strategy, Eurowind Energy
Obstacolele cu care ne confruntăm pe piaţa din România sunt birocraţia şi accesul la reţea, spune Joachim Steenstrup, Head of External Affairs & Strategy Eurowind Energy, menţionând: "Dar, vreau să subliniez că aceasta nu este o problemă românească. Este o problemă globală. Ne confruntăm cu ea pe fiecare piaţă. Sunt aceleaşi două provocări pe care le avem pretutindeni. Nu contează dacă este vorba despre România, Italia sau Danemarca. Menţionez, însă, că cel mai important este accesul la reţea. Ne descurcăm cu restul. Desigur, ar fi bine ca toate autorităţile să interpreteze legea în acelaşi fel şi toate municipalităţile să acţioneze în acelaşi mod, ca să ştim ce avem de făcut. Dar, accesul la reţea este problema, noi nu putem lucra fără acces la reţea".
Oficialul Eurowind Energy sugerează că, în cele din urmă, trebuie acordată atenţie modelelor din proiecte, astfel încât să fie prioritizate în funcţie de ce oferă acestea. Domnia sa spune: "În alte ţări, spre exemplu, în Spania, Portugalia, dezvoltatorul unui proiect primeşte un scor. Compania de reţea punctează proiectul, iar apoi dezvoltatorul obţine un loc «la coadă» în funcţie de seriozitatea proiectului. Asta face diferenţa. Totodată, scorul va aduce claritate pentru dezvoltator, care află ce trebuie să îmbunătăţească în proiectul său".
•“Avem cu adevărat nevoie de proiecte pe termen lung”
Volker Raffel
CEO E.ON România
România are nevoie de proiecte pe termen lung în energie, deoarece cererea de energie a crescut, însă capacitatea de producţie a României nu a avut o accelerare la fel de puternică, a afirmat Raffel Volker, CEO E.ON România. Acesta a adăugat că, pe lângă capacitatea de producţie, stocarea este un alt aspect important în care România trebuie sa investească.
"Avem cu adevărat nevoie de proiecte pe termen lung. După 1990, consumul de electricitate a scăzut semnificativ, iar în România am avut suficientă capacitate. Acum, aceasta s-a schimbat. Avem capacităţi învechite, cererea de electricitate creşte, iar noi avem nevoie de centrale electrice noi, motiv pentru care cred că doar necesitatea de centrale electrice va face ca unele dintre aceste proiecte să fie de succes. Avem nevoie de gândire pe termen lung, avem nevoie de proiecte pe termen lung, dar nu ar trebui să ne bazăm doar pe acestea. Două aspecte trebuie adăugate. Primul aspect este stocarea energiei, iar al doilea este abordarea situaţiei actuale. Cu trei ani în urmă, aveam 67 de producători consumatori în reţeaua noastră din Moldova. Acum, instalăm sau conectăm 1000 de producători consumatori în fiecare lună, ceea ce înseamnă că un nou producător consumator este conectat la reţeaua noastră la fiecare zece minute. Anul trecut, aveam nevoie de două sau de trei luni pentru a conecta un producător consumator. Acum ne conectăm în 12 zile, ceea ce înseamnă că am automatizat, ne-am automatizat şi ne adaptăm la cerinţe", a declarat Volker.
•“Avem nevoie de un cadru care să ne permită să facem tranziţia către energia verde”
Josh Zacharias
Directorul General al Azomureș
România are nevoie de un cadru pe termen lung care să permită companiilor precum Azomureş să facă investiţii care să le faciliteze tranziţia către energia verde, a spus Josh Zacharias, directorul general al Azomureş.
Domnia sa a afirmat: "Producţia de îngrăşăminte este un conector important între sectorul energetic şi sectorul agricol. Acestea sunt două dintre cele mai importante sectoare economice ale României. Sectorul energetic reprezintă motorul economiei iar agricultura este industria în care lucrează foarte multe persoane şi bineînţeles este o industrie fundamentală, pentru că fiecare ţară are în vedere siguranţa alimentară".
Josh Zacharias a adăugat: "Avem nevoie de un cadru pe termen lung care să permită companiilor precum Azomureş să facă investiţii pe cinci sau zece ani, pentru a facilita tranziţia către energia verde. În cazul nostru, gazul este materia primă, iar pentru industria îngrăşămintelor, modul în care ne îndepărtăm de această resursă reprezintă un aspect fundamental, pentru că este vorba despre o tehnologie care există de o sută de ani. Suntem în acest proces, atât la Azomureş cât şi la nivel de industrie, dar în România avem nevoie, în primul rând, de o infrastructură pentru a avea certitudinea gazului pe care-l putem avea şi, în al doilea rând, stabilitatea legislaţiei care să ne permită să facem planuri pe perioade mai mari de trei - sase luni".
•“Dezvoltarea componentei de stocare a energiei este esenţială”
Mihai Burlacu
Country Manager RO & MD, SKE
Tranziţia la energia regenerabilă va avea şi efecte asupra calităţii energiei, iar echipamentele folosite în reţelele viitorului trebuie să aibă anumite caracteristici pentru a face faţă cerinţelor pieţei în următorii 30 de ani, consideră Mihai Burlacu, country manager Ro&MD SKE.
Printre altele, acesta a menţionat: "Ideea că un prosumator face tot posibilul să-şi maximizeze capacitatea ca să profite de faptul că vinde energie în reţea nu este tocmai precisă, pentru că o caracteristică a pieţei este că mulţi prosumatori sunt pe reţea monofazată, unde există o limitare a puterii pe care o pot cere aceştia. Pentru a suplimenta puterea aceasta se face o cerere de spor de putere, iar trecerea de la reţea monofazată la reţea trifazată este foarte scumpă. De aceea, nu cred că un prosumator ar putea profita de această situaţie. Consider că ar fi bine să se finaţeze partea de stocare dacă dorim să eliberăm presiunea de pe distribuitori, nu să pedepsim prosumatorul, care a fost obligat să ia această decizie".
•“Cele mai multe solicitări de racordare a centralelor la reţea sunt în Sud-Est şi Sud-Vest”
Virgiliu Ivan
Directorul Dispecerului Energetic Național, Transelectrica
După evaluările Transelectrica, dacă se utilizează întregul teritoriu al României, se pot racorda la reţea între 10.000 şi 12.000 de megavaţi, spune Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Naţional din cadrul Transelectrica, menţionând: "Zonele cu cele mai multe solicitări de racordare a centralelor sunt cea de Sud-Est, Dobrogea, respectiv zona de Sud-Vest. În prezent, în Dobrogea avem instalaţi 4.000 de megavaţi, iar consumul este de numai 400 megavaţi. Avem o producţie de zece ori mai mare în acea zonă. Proiectele Transelectrica sunt concentrate pe zonele de Sud-Est şi Sud-Vest tocmai pentru a veni în sprijinul investitorilor de a racorda centralele noi de producere a energiei electrice".
Potrivit lui Virgiliu Ivan, un alt centru de atenţie al companiei este cel al dezvoltării reţelelor transfrontaliere. Oficialul Transelectrica spune: "Dacă până în februare 2022, când a izbucnit războiul dintre Rusia şi Ucraina, focusul nostru era către sudul şi vestul Europei, în prezent ne-am reorientat şi am iniţiat proiecte inclusiv către zona de Est, respectiv de Nord, cu Republica Moldova şi Ucraina. Unele sunt mai avansate, altele la început. Începem să devenim un pol de securitate energetică".
•“Reconstrucţia Ucrainei va include şi centrale nucleare; este o mare oportunitate pentru România”
Laurenţiu Urluescu
Preşedintele AFEER
Procesul de reconstrucţie a Ucrainei va include şi centrale nucleare, ceea reprezintă o mare oportunitate pentru ţara noastră, a punctat Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
Domnia sa a spus: "În ceea ce priveşte energia nucleară vorbim de două mari proiecte. Unul este Cernavodă şi unul este Doiceşti. Pentru Doiceşti trebuie să gândim ceva mai în perspectivă. Deja lumea se gândeşte la reconstrucţia Ucrainei după război. În Ucraina sunt foarte multe centrale nuclarare pe model sovietic, care au o durată de viaţă aproape depăşită, iar reconstrucţia Ucrainei va include şi centrale nucleare. Noi care suntem aici lângă şi am avea deja un know-how, vom fi pe val. Cred că este o mare oportunitate pentru România".
Laurenţiu Urluescu a adăugat: "Până la urmă pentru România, puterea instalată a SMR-ului (n.r. reactoare nucleare mici) nu este ceva extraordinar. Conform Transelectrica, pe partea de regenerabil, era vorba de valori de ordinul zecilor de mii de megawaţi ATR-uri (n.r. avize tehnice de racordare) emise. Deci nu este cine ştie ce. Dar pe partea know-how şi de posibil business de viitor, este extraordinar".
•“Schema privind contractele pentru diferenţă pe regenerabile, aplicată din luna octombrie”
Radu Mustaţă
Director de Vânzări Marsh
Primele apeluri pentru schema privind contractele pentru diferenţă (CFD) vor avea loc în luna octombrie, în acest an fiind prevăzută finanţarea unor proiecte privind energia solară şi fotovoltaică cu capacitate totală de 1500 Megawaţi, a declarat Radu Mustaţă, director de vânzări în cadrul companiei Marsh.
Radu Mustaţă a precizat: "Am trasat în perioada 2018-2019 principalele linii care să guverneze mecanismul CFD şi aveam în vedere toate sursele de energie curată, inclusiv nuclearul, care se prefigura a trece prin taxonomie ca sursă curată încă de atunci. Forma în care a ajuns acest mecanism acum în faza de implementare a fost prenotificată Comisiei Europene prin DG Energy şi DG Clima, au fost primite observaţiile şi în 12 septembrie s-a făcut call-ul de finanţare prin Fondul de Modernizare pentru constituirea fondului de lichiditate necesar schemei. Este o mişcare inovatoare, deoarece în toată Europa nu există un mecanism similar. Noi ne-am inspirat din CFD-ul britanic şi CFD-ul ungar, cu mici diferenţe. În România schema de sprijin CFD îşi propune ca la începutul lunii octombrie să primească apeluri pentru 750 Megawaţi (MW) proiecte în zona eoliană şi 750 Megawaţi pentru proiecte în zona fotovoltaică, adică 1500 MW în 2023, iar în 2024 vor fi proiecte pentru 2000 MW. Pentru offshore vor fi contracte separate care vor fi notificate separat Comisiei Eruopene şi vor fi contracte stand-alone. Schemele de sprijin anterioare au creat supracompensare şi dezechilibre în piaţă. Această schemă va fi liniară pentru următorii 15 ani. Se doreşte ca preţul contractului de CfD să fie garantat pentru 15 ani".
•“Tranziţia energetică fără energie nucleară nu este posibilă”
Silvia Vlăsceanu
Directorul Executiv al HENRO
Tranziţia energetică fără energie nucleară nu este posibilă, consideră Silvia Vlăscesanu, directorul executiv al HENRO, care a subliniat: "Avem nevoie de capacitate în banda şi, având în vedere că gazul este combustibil de tranziţie, la cărbune renunţăm, nu rămâne decat nuclearul, care poate să asigure echilibrul sistemului, alături de energia produsă de Hidroelectrica, dar care are potenţial limitat, care ţine de capacitatea hidro".
Silvia Vlăsceanu opinează că este nevoie de construcţia echipamentelor de tip SMR (Reactoare Modulare Mici), care au o tehnologie de vârf: "Tehnologiile au evoluat foarte mult, iar faptul că autoritatea de profil din America a dat undă verde pentru construcţia unor astfel de reactoare înseamnă că au fost aplicate rigorile americane. Tehnologia este mai mult decat sigură. (...) Referitor la Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, programul nunclear din România este început în anii 1960, iniţial fiind prevăzute cinci unităţi nucleare. A durat foarte mult să le ducem la bun sfârşit şi pe primele două, astfel încât consider că trebuie sa trecem de la vorbe la fapte, întrucât avem nevoie de capacităţi de producţie a energiei din orice surse.
•“Există întârzieri majore în accesarea schemelor de finanţare prevăzute în PNRR”
Dan Bold
Business Development Manager, REI GRUP
Sumele alocate prin PNRR pentru investiţiile preconizate în domeniul energiei nu pot fi încă accesate, deoarece ministerele de linie au întârziat mult procesul privind implementarea schemelor de finanţare şi lansarea primelor apeluri, a afirmat Dan Bold, Business Development Manager, REI GRUP.
Dan Bold a menţionat: "Ce vedem noi cu îngrijorare este că suntem într-o întârziere majoră a accesării acestor scheme de finanţare. Pentru proiectele de pe componenta 6 Energie din PNRR se preconiza că se va ajunge la contractare toamna trecută, dar ne aflăm în toamna anului 2023 şi încă nu s-a început finanţarea. Acest lucru este îngrijorător deoarece deocamdată nu avem o extindere a cadrului temporar, iar aceste proiecte ar trebui închise, finalizate până în iunie 2024. Constatăm că avem bani în piaţă, investitori serioşi, dar nu putem să accesăm fondurile alocate. În opinia noastră sunt mai multe cauze care au dus la actuala situaţie. Prima este capacitatea redusă a departamentelor tehnice de evaluare din ministere, în special din Ministerul Energiei, care sunt calibrate cu personal ca în urmă cu 5-6 ani, când nu aveam atâtea sume alocate. Apoi, legislaţia şi procedurile trebuie simplificate din punctul de vedere al aplicanţilor, deoarece se cer în continuare foarte multe hârtii, iar uneori, din cauza lipsei digitalizării în unele instituţii, ne-am trezit cu cereri hilare".
•“Marea Neagră, o oportunitate a României în domeniul energiei”
Mark Beacom
CEO Black Sea Oil & Gas
Marea Neagră oferă un potenţial foarte mare pentru ca România să devină un puternic exportator de energie, atât din resurse eoliene, cât şi din gaze naturale, însă pasivitatea mediului politic pune în pericol oportunitatea pe care Marea Neagră o pune la dispoziţie, este de părere Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas.
"Marea Neagră are un mare potenţial, din perspectivă geologică. Se află la uşa continentului european, care este foarte important din punct de vedere al consumului de energie, şi are o conectivitate excelentă. Totul ar sugera că Marea Neagră reprezintă o oportunitate uşoară pentru România şi continuă să fie o oportunitate uimitoare, dar, de fapt, este un eşec. Acest eşec nu se datorează lipsei de interes al investitorilor sau a provocărilor tehnice. Motivul pentru care este o astfel de provocare este că nu pare să existe o dorinţă reală din partea clasei politice de a dezvolta în mod proactiv aceste resurse, din motive pe care nu le pot înţelege nici după zece ani. România ar trebui să fie un mare exportator. Ar trebui să-şi acopere în totalitate cerinţele, pentru că Marea Neagră este suficient de mare pentru a furniza şi, după ce propriile cerinţe sunt îndeplinite, ar trebui să exporte. Dar, iată-ne astăzi, totuşi, importând încă gaze", a declarat Mark Beacom.
•“Suntem în situaţia în care deciziile pe termen lung sunt greu de luat”
Liviu Gavrilă
Vicepreşedintele RWEA
Proiectele în energie au nevoie de stabilitate însă România este în situaţia în care deciziile pe termen lung sunt foarte greu de luat din cauza lipsei de predictibilitate în domeniu, afirmă Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA.
"Pentru ca un proiect să se concretizeze are nevoie de predictibilitate şi de o trasabilitate pe termen lung. Acest lucru poate fi realizat prin două pârghii, anume prin mecanisme sau scheme care să confere ca măcar pentru o parte din producţie să existe un preţ controlabil, respectiv posibilitatea ca investitorul să reuşească să-şi contracteze pe termen mediu sau lung măcar o parte din producţia respectivă. Din păcate, noi suntem în situaţia în care deciziile pe termen lung sunt extrem de greu de luat în acest moment" a declarat acesta.
•“Există un apetit investiţional senzaţional pentru energia solară”
Irene Mihai
Policy Officer al RPIA
În ţara noastră există un apetit investiţional senzaţional pentru energia solară, a arătat Irene Mihai, Policy Officer al RPIA, menţionând că unele proiecte sunt speculative. Ca să ne aliniem ţintelor impuse, ar trebui să ajungem la o capacitate de 11,1 GW energie solară, în acest moment având 1,5 GW instalaţi pe solar. Ne aşteptăm să avem o creştere de 800 GW adiţionali. Suntem în direcţia bună din punct de vedere al desfăşurării proiectelor, însă avem o lipsă a persoanalului calificat şi niciun proiect nu poate fi realizat fără această componentă umană. Avem 6.500 de persoane care lucrează în domeniul energiei regenerabile, dar avem nevoie de 43.000 de noi locuri de muncă pentru programul REPoweEU. Suntem pe drumul cel bun, pentru că avem centre pentru reconversie profesională, însă avem nevoie de susţinere politică pentru instruirea forţei de muncă. Susţinerea forţei de munccă este un punct import pentru toate sectoarele energetice regenerabile, dar şi pentru tranziţia energiei în general".
•“Trebuie să luăm în cosiderare calitatea şi oportunităţile unei scheme în energie”
Corneliu Bodea
CEO Adrem şi Preşedintele CRE
Schemele şi mecanismele din energie, precum CFD-urile (Contractele pentru Diferenţă) trebuie să fie analizate din punct de vedere al calităţii şi al oportunităţilor pe care acestea le oferă şi nu trebuie să fie lansate doar pentru a bifa jaloane din PNRR, este de părere Corneliu Bodea, CEO ADREM şi Preşedinte al Centrului Român al Energiei (CRE).
"Sentimentele pe care le am în privinţa CFD-urilor sunt contradictorii. În primul rând, nu schemele în sine sunt de vină, ci calitatea lor, care până acum a fost discutabilă, precum şi oportunitatea lor. În cazul multor scheme a fost nevoie să fie amendate imediat. Trebuie să analizăm situaţia din punct de vedere al oportunităţii schemei şi apoi din punct de vedere al calităţii ei. Este deranjantă ideea că suntem gata să lansăm o schemă, fără un studiu de impact, cu un singur argument adus, anume faptul că este un jalon din PNRR pe care trebuie să îl bifăm fără să ştim de ce, cu riscul de a crea o distorsiune majoră", a declarat Corneliu Bodea.
•“Cei care investesc trebuie să aibă în vedere şi asigurarea investiţiei”
Daniel Bodnar
Director London Brokers
Domnia sa a afirmat: "Piaţa de energie este o piaţă extrem de ambiţios de acoperit. Sunt multe provocări care se lansează în fiecare zi. Tehnologia evoluează şi trebuie să fim pregătiţi să întâmpinăm aceste provocări. Pot spune că un broker de asigurare trebuie să aibă întotdeuna o soluţie, nu doar când nu există decât puţine soluţii. Un broker de asigurare este pregătit să facă lucrul acesta în orice situaţie şi chiar dacă asigurările pe care le poate prezenta sau propune potenţialilor clienţi nu au legătură neapărat cu activitatea curentă, trebuie să aibă în vedere o activitate viitoare, trebuie să aibă în vedere o dezvoltare a business-ului, astfel încât o asigurare poate să apară şi la începutul procesului, la mijloc şi la sfârşitul procesului. Astfel încât, în permanenţă să existe o acoperire. Asta pentru că riscurile pot să apară oricând, iar riscurile sunt cele care pun pe hold orice investiţie. Cei care investesc trebuie să aibă în vedere şi asigurarea investiţiei".
•“Componenta de stocare - o verigă importantă în noile proiecte energetice”
Ovidiu Demetrescu
Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers
Componenta de stocare va fi o verigă importantă în noile proiecte de construcţie a unor capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile, consideră Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital&Resource şi London Brokers, care mai susţine că este necesară înlocuirea capacităţilor vechi de producere a energiei cu noi capacităţi de producţie din regenerabile, chiar dacă energia produsă de acestea va avea un caracter impredictibil.
Ovidiu Demetrescu a spus: "În sectorul energetic, majoritatea producătorilor mari au capacităţi de energie vechi, puse în funcţiune în urmă cu foarte mulţi ani, care sunt complet amortizate şi ar trebui reîmprospătate. Ele vor fi reîmprospătate cu regenerabile, dar un megawatt produs de regenerabile nu este egal cu un megawatt produs în termocentrală, hidrocentrală sau nuclear, ultimul funcţionând aproape continuu. Energia regenerabilă are înca un caracter impredictibil. Avem studii de vânt care ne spun că vom avea 2000 sau 3000 ore de vânt pe an pentru productie, dar nu ştim când va fi această perioadă. În aceste condiţii, o verigă importantă în acest lanţ va fi componenta de stocare".
Video
István-Loránt Antal
Preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României
Gabriel Andronache
Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei
Revista Presei
alte ediţii
Energia în priză 2024
- a XII-a ediţie -
Energia în priză 2022
- a X-a ediţie -
Energia în priză 2021
- a IX-a ediţie -
Energia în priză 2020
- a VIII-a ediţie -
Energia în priză 2019
- a VII-a ediţie -
Energia în priză 2018
- a VI-a ediţie -
Energia în priză 2017
- a V-a ediţie -
Energia în priză 2016
- a IV-a ediţie -
Energia în priză 2015
- a III-a ediţie -
Energia în priză 2014
- a II-a ediţie -
