România are nevoie de un cadru pe termen lung care să permită companiilor precum Azomureş să facă investiţii care să le faciliteze tranziţia către energia verde, a spus Josh Zacharias, directorul general al Azomureş.
Domnia sa a afirmat: "Producţia de îngrăşăminte este un conector important între sectorul energetic şi sectorul agricol. Acestea sunt două dintre cele mai importante sectoare economice ale României. Sectorul energetic reprezintă motorul economiei iar agricultura este industria în care lucrează foarte multe persoane şi bineînţeles este o industrie fundamentală, pentru că fiecare ţară are în vedere siguranţa alimentară".
Josh Zacharias a adăugat: "Avem nevoie de un cadru pe termen lung care să permită companiilor precum Azomureş să facă investiţii pe cinci sau zece ani, pentru a facilita tranziţia către energia verde. În cazul nostru, gazul este materia primă, iar pentru industria îngrăşămintelor, modul în care ne îndepărtăm de această resursă reprezintă un aspect fundamental, pentru că este vorba despre o tehnologie care există de o sută de ani. Suntem în acest proces, atât la Azomureş cât şi la nivel de industrie, dar în România avem nevoie, în primul rând, de o infrastructură pentru a avea certitudinea gazului pe care-l putem avea şi, în al doilea rând, stabilitatea legislaţiei care să ne permită să facem planuri pe perioade mai mari de trei - sase luni".
Conform directorului Azomureş, marii consumatori de energie sunt pur şi simplu uitaţi în legislaţia din România. "În ultimii cinci ani, când ordonanţele au fost făcute, întreaga preocupare s-a orientat către gospodării, afacerile mici şi reţeaua electrică. Dar marii producători de gaz au fost pur şi simplu abandonaţi de legislaţie, iar în ultimii doi - trei ani, în timpul perioadei de criză situaţie care continuă şi acum, accesul la gaz, într-o ţară bogată în gaz, este extrem de dificil. Infrastructura nu poate să rămână aşa pentru că va veni gazul din Marea Neagră. Dar nu am văzut o clarificare legată de modul în care se va dezvolta, atât până când aceste proiecte vor intra în funcţiune, dar şi după acel moment. Iar noi trebuie să facem investiţii de două - trei sute de milioane de euro, dar care vor intra în funcţiune doar după aceste date", a spus Josh Zacharias. "Orice altă ţară din Uniunea Europeană a dezvoltat un anumit tip de legislaţie pentru marii săi consumatori de energie, dar pe care România, în mare parte, nu i-a luat în considerare".
Conform directorului Azomureş, provocarea nu este legată de proiecte, ci ţine de legislaţie, infrastructură, care să garanteze că gazul poate fi furnizat către consumatorii mari. "În ultimii doi ani marii consumatori au fost umiliţi. Vom ajunge ca România să aibă un viitor bogat în ceea ce priveşte energia, dar să nu mai aibă companii mari care să consume acea energie. Astfel încât doar vom pompa energie în alte părţi ale Uniunii Europene, ceea ce ar fi o adevărată tragedie", a afirmat Josh Zacharias.
Întrebat despre impactul taxei de 1% aplicată pe cifra de afaceri a marilor companii, directorul Azomureş a subliniat că, în opinia sa, ameninţă supravieţuirea sectorului agricol.
"Toţi jucătorii din zona îngrăşămintelor vor adăuga 1% la costuri. Iar asta se transmite pe lanţ până la agricultor. Agricultorul are o problemă, deoarece îşi vinde cerealele în piaţa internaţională, iar taxa de 1% i se întoarce din direcţia cealaltă. Cea mai mare teamă a noastră nu este legată de Azomureş, ci suntem îngrijoraţi pentru comunitatea agricolă. Pentru agricultori, 1% va veni din partea de cereale, 1% din partea de input-uri, şi cum 60% dintre fermieri sunt fermieri mari, vor avea 1% taxă din partea Guvernului. Iar 3% este mult mai mult decât fac la nivel de profit. Astfel că, cea mai mare parte a sectorului agricol se va transforma într-o activitate pierzătoare. Am cerut ca input-urile şi output-urile agricole să fie considerate excepţii, pentru că este o industrie unică. Taxa pe cifra de afaceri ameninţă supravieţuirea sectorului agricol", a afirmat Josh Zacharias.