Urmele lăsate de pandemie sunt foarte adânci şi, în multe cazuri, ceea ce era de un alb imaculat la un moment dat se tranformă în timp într-un gri murdar. Este evident că s-a exagerat mult, în dublu sens, iar timpul începe să cearnă lucrurile.

Pe fondul crizelor suprapuse, Europa se adînceşte într-o cenuşie şi mizeră fundătură a istoriei. Panglicarii politicii caută soluţii. Nimic nu mai merge cum mergea. "Logic", deci: Uniunea Europeană trebuie să se transforme. Genul acesta de pseudo-silogism le mai linişteşte zbaterea spasmodică a neuronului singuratic de care se servesc în interes de serviciu.

România se află într-un punct critic cu tranziţia energetică, spune Sebastian Burduja, ministrul Energiei, menţionând: "Ţara noastră este în pragul unei revoluţii energetice.

Tranziţia energetică fără energie nucleară nu este posibilă, consideră Silvia Vlăscesanu, directorul executiv al HENRO, care a subliniat: "Avem nevoie de capacitate în banda şi, având în vedere că gazul este combustibil de tranziţie, la cărbune renunţăm, nu rămâne decat nuclearul, care poate să asigure echilibrul sistemului, alături de energia produsă de Hidroelectrica, dar care are potenţial limitat, care ţine de capacitatea hidro".

Ţara noastră beneficiază de fonduri europene de aproximativ 4 miliarde de euro pe zona de eficienţă energetică şi componenta de decarbonizare a sectorului energetic, spune Teodora Preoteasa, secretar de stat la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

După evaluările Transelectrica, dacă se utilizează întregul teritoriu al României, se pot racorda la reţea între 10.000 şi 12.000 de megavaţi, spune Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Naţional din cadrul Transelectrica, menţionând: "Zonele cu cele mai multe solicitări de racordare a centralelor sunt cea de Sud-Est, Dobrogea, respectiv zona de Sud-Vest.

Sumele alocate prin PNRR pentru investiţiile preconizate în domeniul energiei nu pot fi încă accesate, deoarece ministerele de linie au întârziat mult procesul privind implementarea schemelor de finanţare şi lansarea primelor apeluri, a afirmat Dan Bold, Business Development Manager, REI GRUP.

Tranziţia la energia regenerabilă va avea şi efecte asupra calităţii energiei, iar echipamentele folosite în reţelele viitorului trebuie să aibă anumite caracteristici pentru a face faţă cerinţelor pieţei în următorii 30 de ani, consideră Mihai Burlacu, country manager Ro&MD SKE.

Dorinţa tinerilor de a studia în străinătate, încurajată şi de familii, este într-o continuă creştere.

• "Marii consumatori de energie sunt pur şi simplu uitaţi în legislaţia din România" • "Taxa pe cifra de afaceri ameninţă supravieţuirea sectorului agricol"  

Primele apeluri pentru schema privind contractele pentru diferenţă (CFD) vor avea loc în luna octombrie, în acest an fiind prevăzută finanţarea unor proiecte privind energia solară şi fotovoltaică cu capacitate totală de 1500 Megawaţi, a declarat Radu Mustaţă, director de vânzări în cadrul companiei Marsh.

România are nevoie de proiecte pe termen lung în energie, deoarece cererea de energie a crescut, însă capacitatea de producţie a României nu a avut o accelerare la fel de puternică, a afirmat Raffel Volker, CEO E.ON România. Acesta a adăugat că, pe lângă capacitatea de producţie, stocarea este un alt aspect important în care România trebuie sa investească.

• "CFD-urile sunt foarte interesante din punctul de vedere al investitorilor, dar trebuie să ne gândim de două ori; oare avem nevoie de aşa ceva?"  

Creşterea exponenţială a numărului de prosumatori a dus la mărirea presiunii asupra reţelelor de distribuţie prin prisma faptului că mulţi dintre prosumatori au capacităţi de producţie a energiei care depăşesc autoconsumul, a declarat Gabriel Andronache, vicepreşedinte Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE).

Modificarea legii prosumatorilor a devenit un obiectiv primordial pentru Parlament, în condiţiile în care mulţi dintre prosumatori s-au transformat peste noapte în producători de energie electrică şi surplusul de producţie pune o presiune uriaşă pe reţelele de transport şi distribuţie din ţara noastră, a declarat Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului.

Investiţiile care vizează monumentele istorice sunt investiţii în viitorul cultural.

• Tranzacţii de 69 milioane lei, cu mult sub media zilnică a anului  

Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut scăderi în sesiunea de tranzacţionare de ieri, într-o zi în care ştirile despre măsurile Guvernului au lovit din plin preţurile acţiunilor.

Piaţa muncii se află într-o dinamică fără precedent. Angajatorii se află într-o continuă căutare, statisticile prezintă clar acest lucru.

Recunosc că nu am înţeles prea bine de ce se fac licitaţii cu preţ de pornire mic şi identic. "Totul la o sută de euro" ar putea fi strigătul de luptă, dar, de fapt, e vorba de "fiecare lot la o sută de euro", chiar dacă... Chiar dacă respectivul face 500 sau o mie de euro, plecarea se face la linia sutei. Chiar dacă, improbabil, face mai puţin, tot o sută de euro se cer, la început. Cum suta, de euro, nu de lei, nu mai face mare lucru, preţurile de achiziţie cresc. Rămâne de discutat dacă preţul creşte la nivelul real sau rămâne în urmă, dacă diferenţa se recuperează rapid sau preţul final va fi mai mic decât cel ce ar fi putut fi atins dacă se pornea de la o cotă bazată pe estimare.

Grupul Agroland a înregistrat, în prima jumătate a anului, o creştere cu 3% a veniturilor operaţionale, însoţită de o majorare a profitului net cu 22%. Astfel, în condiţiile unui sector agricol lovit de preţuri în scădere, Agroland şi-a majorat valoarea medie a bonului fiscal, precum şi numărul clienţilor deserviţi. Cu toate acestea, conducerea companiei a luat hotărârea revizuirii în jos a bugetului, în condiţiile unui context de piaţă în continuare dificil, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.