CONFERINŢA ENERGIA ÎN PRIZĂ Istvan-Lorant Antal, senator: "Sper ca Ministerul Energiei să ne acorde săptămâna viitoare avizul pe modificarea legii prosumatorilor"

Modificarea legii prosumatorilor a devenit un obiectiv primordial pentru Parlament, în condiţiile în care mulţi dintre prosumatori s-au transformat peste noapte în producători de energie electrică şi surplusul de producţie pune o presiune uriaşă pe reţelele de transport şi distribuţie din ţara noastră, a declarat Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului.

Istval Lorant a precizat: "Au venit pachete de finanţare, dar pe de altă parte nu s-a spus cum să se facă pentru ca alimentarea în siguranţă cu energie electrică să nu aibă de suferit. Am intervenit noi în Parlament, prin modificarea OUG privind taxa pe soare şi am abrogat articolul privind taxarea prosumatorilor. Iniţial în OUG se vorbea şi despre taxarea autoconsumului, ceea ce era ilogic, dar avea logică pentru taxarea surplusului vărsat în reţea. De aceea considerăm că prosumatorii nu au nicio vină de situaţia existentă în acest moment. Problema e că cetăţeanul a înţeles că activitatea sa ca prosumator poate deveni şi un business. Iar azi companiile de distribuţie ne dau un semnal de alarmă cu privire la prosumatorii care în loc să monteze panouri fotovoltaice de10 Kilowaţi pentru autoconsum, montează panouri pentru a produce 25 Kilowaţi. Eu sper ca săptămâna viitoare să avem şi avizul de la Ministerul Energiei, după care cred că vom dezbate modificările la legea prosumatorilor, care este un act normativ născut din dialogul foarte pragmatic cu toate părţile care au un interes privind prosumatorii. Proiectul de lege prevede că prosumatorul, care are surplus de energie electrică, va avea posibilitatea să îl doneze spitalelor, şcolilor, rudelor sau altori locuri ale sale de consum, şi că, în condiţiile în care ai acelaşi furnizor de gaze şi energie electrică, valoarea surplusului va putea fi decontată şi pe factura de gaze naturale, precum şi posibilitatea de a deconta surplusul de energie electrică lunar şi nu la 24 luni".

Preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului a mai spus că Parlamentul pregăteşte un proiect legislativ prin care se va prioritiza răspunsul acordat de Transelectrica pentru investitorii care fac dovada că au potenţialul financiar finalizării proiectului, dar aceştia vor plăti şi o sumă pentru întărirea reţelelor de transport şi distribuţie.

Senatorul Istvan-Lorant Antal a spus: "În momentul de faţă ai depus o crerere, iar Transelectrica are obligaţia să îţi răspundă şi face acest lucru: emite ATR (n.red. - avizul tehnic de racordare) şi întăreşte reţelele prin investiţii. Noi vom veni în Parlament cu prioritizarea răspunsului pentru investitorii care au potenţial financiar pentru realizarea proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile şi care va viza alocarea de investitor a unei sume - de exemplu 20 milioane euro - pentru întărirea şi dezvoltarea reţelelor în zona în care vor fi realizate capacităţile de producţie. Investitorii care nu vor face diligenţele necesare pentru a ajunge la primirea ATR vor pierde suma respectivă alocată pentru întărirea reţelelor".

O problemă identificată de preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului în implementarea proiectelor din energie o reprezintă lipsa de comunicare între ministerele de resort şi între autorităţile de reglementare.

Domnul Istvan-Antal Lorant a spus: "Astăzi sunt foarte multe proiecte în stand-by în domeniul regenerabilelor, din varii motive. Unul este modificarea legii fondului funciar care până la suprafaţa de 50 hectare introduce o procedură simplificată privind scoaterea terenurilor de categoria a treia şi a patra din circuitul agricol, iar peste 50 hectare rămâne ca înainte. Există o procedură şi pentru acestea, dar Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale înţelege altcumva legea care este în vigoare. Avem apoi situaţia prosumatorilor pe care trebuie să o manageriem. Ceea ce am observat din scurta mea experienţă de senator, este o lipsa de comunicare între instituţii. Ministerele, când fac anumiţi paşi sau intervin în anumite domenii cu măsuri, consideră că sunt singure pe planetă şi intervin fără a avea comunicare cu alte instituţii de linie sau cu ministerele de resort. Situaţia de astăzi cu prosumatorii se datorează un pic şi acestui obicei sau acestei practici. (...) Am mai văzut şi fenomenele în care un ministru nici nu ştie comisia de specialitate pe care o reprezint. Parlamentul este instituţia cea mai importantă a statului, pentru că fiecare guvern e votat de Parlament. Din păcate, Guvernul uită pe urmă de Parlament, dar deputaţii şi senatorii corectează toate greşelile din ordonanţele de urgenţă aprobate de Executiv".

Domnia sa a precizat că subvenţionarea sau finanţarea investiţiilor făcute de prosumatori nu a fost o decizie greşită, dar ar fi trebuit să se facă pe baza comunicării dintre ministere.

Şeful Comisiei pentru Energie din Senat a mai spus că lipsa reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice în anumite zone din ţară a împiedicat până acum dezvoltarea economică a acestora.

Senatorul Istvan Antal a arătat: "Noi avem peste 100 miliarde metri cubi de gaze în Marea Neagră, avem programul Anghel Saligny care alocă fonduri pentru racordarea satelor la sistemele de distribuţie a gazelor naturale. Nu vreau să deschid subiectul că firmele de distribuţie au investit destul sau nu în dezvoltarea reţelelor. Ştiţi că avem sintagma arhidiscutată de eficienţă economică, care e înţeleasă la nivelul autorităţilor, din păcate, ca punct principal în derularea unei investiţii. Or, am ajuns ca astăzi, neavând ţeava de gaz şi reţeaua de energie electrică, să constatăm că anumite zone şi-au pierdut pe viitor potenţialul de dezvoltare economică. Rolul nostru este extrem de greu pentru că trebuie să manageriem şi situaţia din trecut, să ne raportăm la posibilitatea de finanţare şi să facem tranziţia în aşa fel încât noi ca ţară să nu pierdem".

El a menţionat că băncile ar trebui să finanţeze proiectele de investiţii în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, chiar dacă potrivit politicii Uniunii Europene le mai putem extrage doar în următorii 25 de ani şi a spus că nu consideră că acest termen este riscant pentru finanţare din partea sectorului bancar, în comparaţie cu termenul trecut de 40 de ani. Istvan Lorant a remarcat şi apetitul mare al fondurilor de investiţii pentru finanţarea proiectul din domeniul producerii de energie din surse regenerabile, fondurile respective fiind atrase de faptul că valoarea unei astfel de investiţii se poate amortiza în maximum 5 sau 6 ani.