English
Statul trebuie să grăbească procedurile privind finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a proiectelor privind construirea noilor capacităţi de producţie a energiei electrice din surse regenerabile, dar să şi reglementeze activitatea prosumatorilor şi dezvoltarea capacităţilor din perimetrele offshore din Marea Neagră, toate aceste investiţii putând transforma ţara noastră într-un adevărat hub energetic care să asigure nevoile întregii regiuni, au susţinut participanţii la cea de-a XI-a ediţie a conferinţei Energia în priză, organizată de ziaru BURSA.
În deschiderea conferinţei, Sebastian Burduja, ministrul Energie a spus: "Suntem într-un punct critic cu tranziţia energetică a României. Ţara noastră este în pragul unei revoluţii energetice. (...) Ministerul Energiei are circa 18 miliarde de euro la dispoziţie, pentru a le pune în piaţă şi a dinamiza proiectele în energie regenerabilă, în stocare, în reţele, etc. Avem un context pe care îl consider foarte bun, în care România este pilon de securitate în regiune".
Pentru accelerarea implementării proiectelor din energie, Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului, a precizat că este nevoie de o comunicare mai bună între ministerele de resort şi alte instituţii publice.
Senatorul Istvan-Lorant Antal a declarat: "Ceea ce am observat din scurta mea experienţă de senator, este o lipsă de comunicare între instituţii. Ministerele, când fac anumiţi paşi sau intervin în anumite domenii cu măsuri, consideră că sunt singure pe planetă şi intervin fără a avea comunicare cu alte instituţii de linie sau cu ministerele de resort. (...) Au venit pachete de finanţare, dar pe de altă parte nu s-a spus cum să se facă pentru ca alimentarea în siguranţă cu energie electrică să nu aibă de suferit. Am intervenit noi în Parlament, prin modificarea OUG privind taxa pe soare şi am abrogat articolul privind taxarea prosumatorilor".
Legat de reglementarea în domeniul energetic, Gabriel Andronache, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE) a menţionat că obiectivele prioritare ale instituţiei în această perioadă sunt reglementarea situaţiei prosumatorilor care pun presiune din ce în ce mai mare asupra reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice şi aprobarea legii offshore wind, menită să reglementeze modul în care vor fi realizate parcurile eoliene din perimetrele din Marea Neagră.
În ceea ce priveşte tranziţia energetică, Teodora Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a afirmat că "eliminarea cărbunelui se poate face doar prin dezvoltarea investiţiilor din resurse regenerabile" şi a precizat că ţara noastră are la dispoziţie o alocare totală de 4 miliarde de euro pe zona de eficienţă energetică şi componenta de decarbonizare a sectorului energetic.
Reprezentanţii asociaţiilor şi companiilor din mediul privat de afaceri din sectorul energetic, precum şi companiile de consultanţă şi asigurări, au arătat problemele cu care se confruntă în acest moment în implementarea proiectelor de investiţii şi au discutat despre impactul pe care îl va avea impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri care a fost introdus aseară, prin asumare în faţa Parlamentului, de către guvernul Ciolacu.
Despre situaţia actuală din domeniul energetic din ţara noastră, despre problemele cu care se confruntă companiile private, despre presiunea pusă de numărul mare de prosumatori şi capacităţile lor de producţie asupra reţelelor de distribuţie şi transport, precum şi despre soluţiile care se întrevăd pentru perioada următoare vă invităm să aflaţi mai multe din materialele care sunt publicate în ediţia de astăzi a ziarului BURSA şi care vor apărea în ediţia de mâine.
• Impozitul pe cifra de afaceri, o problemă pentru companiile din energie
Impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri pentru companiile din energie ar trebui să se refere strict la cifra reală de afaceri, care nu conţine în ea redevenţe şi alte taxe plătite deja de firme către stat, a declarat, în cadrul conferinţei Energia în priză, Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului.
Istvan Antal a precizat: "Poziţia UMDR este arhicunoscută. Prin vocea preşedintelui Kelemen Hunor am formulat critici, ne-am spus clar punctul de vedere privind acest pachet de austeritate. Este important ca instituţiile să aibă un dialog între ele şi predictibilitate, cuvânt foarte folosit, dar neimplementat în practică. Normal ar fi fost să existe consultări cu companiile din energie, să li explice situaţia privind bugetul şi nu să se facă de pe o zi pe alta. Raportat la cifra de afaceri a companiilor de utilităţi, nu ştim dacă au fost discuţiii cu reprezentanţii industriei. Considerăm că ar trebui separată cifra de afaceri de celelalte componente din cifra de afaceri: redevenţe, taxă, etc. Dacă punem în cifra de afaceri şi redevenţa ce trebuie plătită de furnizori, atunci nu e ok".
La rândul său, Gabriel Andronache, vicepreşedintele ANRE a arătat că impozitul de 1% pe cifra de afaceri nu interferează cu taxele reglementate de autoritatea de reglementare.
Gabriel Andronache a declarat: "Nu consider că taxa pe cifra de afaceri interferează cu altele. Atât timp cât statul stabileşte impozitul pe profit, fie că este de 1% din cifra de afaceri sau 16% din profit, nu are legătură cu ce stabileşte ANRE. Statul a stabilit această taxă de 1% pe cifra de afaceri şi ea nu interferează cu politica ANRE".
Cu toate acestea, Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER) a afirmat: "Ne aşteptăm la o altă lovitură cu această taxă anunţată de 1%, care pentru activitatea de tranzacţionare - ce oricum este blocată - înseamnă moarte completă. Pentru furnizori, această taxă de 1% se traduce ca o taxă de peste 2%. Asta din cauză că furnizorul colectează bani de la consumator pentru diferite alte scheme de ajutor, pentru diferite alte entităţi cum ar fi operatorii de distribuţie, operatorii de transport, iar în factura finală energia este undeva în jur de 50% - depinde la ce nivel este conectat consumatorul. Factura finală intră în cifra de afaceri a furnizorului. Deci dacă vorbim de 1%, va trebui să acoperim 2%. Ceea ce ne afectează destul de serios business-ul. Ştiu că nu este politically correct, dar noi trebuie să supravieţuim. Furnizorul este o societate economică, care trebuie să îşi facă calculele. Dacă iese pe zero sau cu un profit îşi poate duce business-ul în continuare. Dacă nu închide. Până acum furnizorii au reuşit să îşi continue afacerile dar cu greu; am avut şi suportul băncilor băncilor care ne-au acordat credite".
Volker Raffel, CEO al E.On România a completat: "În primul rând, taxa respectivă se aplică asupra întregii economii, este o lege generală. În privinţa aplicării ei în energie, în factura pe care o trimit clientului e inclusă partea ce aparţine producătorului, partea care aparţine transportului - recte Transelectrica, partea ce aparţine distribuţiei, certificatelor verzi şi partea constituită din taxele încasate de către stat. Doar o mică parte din factură rămâne furnizorului. Dacă întreaga activitate/cifră de afaceri e impozitată, impozitul respectiv va avea efecte şi asupra micii părţi de profit a furnizorilor. Sunt convins că în urma discuţiilor se vor găsi soluţii pentru ca regula generală implementată în România să menţină în acelaşi timp activitatea companiilor din energie şi impozitul respectiv să nu afecteze relaţia noastră cu clienţii, care ar sesiza că taxa respectivă s-ar regăsi în factură".
Se pare că o parte din problemă a fost soluţionată, ieri, prin amendamentele acceptate de Guvern la proiectul iniţial al legii privind modificările fiscale. Arătăm că în textul legii asumată aseară de premierul Marcel Ciolacu în Parlament, aşa cum apare el pe site-ul Camerei Deputaţilor, la art.18;, alin.11 se stipulează: "Contribuabilii care desfăşoară exclusiv activităţi de distribuţie/furnizare/transport de energie electrică şi gaze naturale şi care sunt reglementaţi/licenţiaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu intră sub incidenţa prezentului articol", care reglementează impozitul minim de 1% asupra cifrei de afaceri care depăşeşte 50 milioane euro pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale.
Mai mult, aliniatul 10 al aceluiaşi articol prevede că persoanele juridice care desfăşoară, pe lângă activitatea principală de producţie, şi activităţi de distribuţie/furnizare/transport de energie electrică şi gaze naturale, nu vor include în determinarea cifrei de afaceri elementele aferente activităţilor de distribuţie/furnizare/transport de energie electrică şi gaze naturale.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
