Radu Mustaţă, Marsh: "Schema privind contractele pentru diferenţă pe regenerabile, aplicată din luna octombrie"

Primele apeluri pentru schema privind contractele pentru diferenţă (CFD) vor avea loc în luna octombrie, în acest an fiind prevăzută finanţarea unor proiecte privind energia solară şi fotovoltaică cu capacitate totală de 1500 Megawaţi, a declarat Radu Mustaţă, director de vânzări în cadrul companiei Marsh.

Radu Mustaţă a precizat: "Am trasat în perioada 2018-2019 principalele linii care să guverneze mecanismul CFD şi aveam în vedere toate sursele de energie curată, inclusiv nuclearul, care se prefigura a trece prin taxonomie ca sursă curată încă de atunci. Forma în care a ajuns acest mecanism acum în faza de implementare a fost prenotificată Comisiei Europene prin DG Energy şi DG Clima, au fost primite observaţiile şi în 12 septembrie s-a făcut call-ul de finanţare prin Fondul de Modernizare pentru constituirea fondului de lichiditate necesar schemei. Este o mişcare inovatoare, deoarece în toată Europa nu există un mecanism similar. Noi ne-am inspirat din CFD-ul britanic şi CFD-ul ungar, cu mici diferenţe. În România schema de sprijin CFD îşi propune ca la începutul lunii octombrie să primească apeluri pentru 750 Megawaţi (MW) proiecte în zona eoliană şi 750 Megawaţi pentru proiecte în zona fotovoltaică, adică 1500 MW în 2023, iar în 2024 vor fi proiecte pentru 2000 MW. Pentru offshore vor fi contracte separate care vor fi notificate separat Comisiei Eruopene şi vor fi contracte stand-alone. Schemele de sprijin anterioare au creat supracompensare şi dezechilibre în piaţă. Această schemă va fi liniară pentru următorii 15 ani. Se doreşte ca preţul contractului de CfD să fie garantat pentru 15 ani".

Reprezentantul companiei Marsh a menţionat că iniţial se stabilise că entitatea de contraparte, care va fi OPCOM, ar fi trebuit capitalizată pentru un volum de tranzacţii cuprins între 500 milioane şi 750 milioane euro anual. Radu Mustaţă a arătat că acest volum de compensare era trasat pentru toate sursele de energie, dar s-a ajuns la concluzia că nu pot intra pe aceeaşi schemă o centrală nucleară, care o producţie continuă, în bandă, cu un proiect de energie regenerabilă cu o producţie alternativă.

Domnul Mustaţă a spus: "De aceea, s-a luat decizia de a se rupe schema în două. Primul call de proiecte este în octombrie pentru că sunt ambiţiile din RePower EU pentru capacităţile de producţie a energiei eoliene şi solare din onshore, care sunt mai uşor de realizat. Gazul, în schimb, nu este o sursă prinsă în CFD şi asta e un minus al schemei, pentru că în taxonomie gazul e un vehicul şi un vector de tranziţie. E o mică nereuşită subvenţionarea lui prin acest mecanism de sprijin care transformă un proiect într-un adevărat proiect bancabil şi atractiv pentru orice investitor care se uită la el".

El a precizat că CFD-urile au ajuns reper şi jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, după ce Ministerul Energiei prin consultant a prezentat un business-case şi un studiu de impact din care a reieşit clar că schema de sprijin nu distorsionează piaţa, nu supracompensează şi nu împovărează consumatorul vulnerabil.

Radu Mustaţă a menţionat: "Schema privind CFD-urile e o schemă de sprijin care îşi propune să dinamizeze zona de regenerabile unde există presiuni de dezvoltare din partea Uniunii Europene. Trebuie să înţelegem că mecanismul de sprijin nu e gândit într-o schemă de garantare, ci e un fond de lichiditate care capitalizează entitatea de contraparte, în speţă OPCOM, care va derula zinic aceste tranzacţii de compensare. Accesul la schemă va fi pe baza primul venit, primul servit. Schema de sprijin are o intenţie clară de a încuraja investiţiile".

Arătăm că valoarea fondului de lichidtate al OPCOM va fi de 500 milioane euro.

Reprezentantul companiei Marsh s-a referit şi la asigurările pentru proiectele din domeniul energetic, asigurări care sunt, în opinia domniei sale, prea puţin cunoscute în ţara noastră.

Radu Mustaţă a prezentat cele două tipuri de asigurări care pot fi folosite pentru proiectele privind noile capacităţi de producţie:

"În contextul actual în care mulţi investitori români vând către investitorii străini proiectele lor, menţionez două tipuri de asigurări a proiectelor energetice. Prima este asigurarea de risc tranzacţional, iar în ultimul an am reuşit o premieră şi o performanţă cu privire la aceasta, în sensul că, dacă anterior 99% din poliţele de asigurare erau încheiate by side, de cumpărător, anul acesta sunt încheiate de vânzători. O astfel de poliţă înlătură o negociere la limita conflictului dintre părţi. Dezvoltatorii trebuie să îndeplinească nişte condiţii precedente până la materializarea contractului şi încasarea preţului de vânzare, condiţii care uneori sunt foarte greu de atins. Mai avem asigurările parametrice - lack of wind, lack of sun şi lack of water - care acoperă pierderea de producţie cauzată de neatingerea plafoanelor garantate de studiile de vânt, de studiile privind numărul zilelor cu soare sau de studiile hidrologice. Cele două asigurări sunt mai puţin cunoscute în ţara noastră, iar cea parametrică nu se pretează la toate proiectele, ci trebuie să justifice în primul rând o scădere de producţie care să acopere prima de asigurare".

În ceea ce priveşte impactul ESG asupra asigurărilor şi finanţării în domeniul energetic, domnia sa a arătat că fiecare instituţie cu rol în acest domeniu acordă o mare importanţă sustenabilităţii şi a respectării normelor acesteia de către companiile finanţate şi proiectele asigurate. Radu Mustaţă a spus: "Avem prevederi privind respectarea normelor privind sustenabilitatea şi avem domenii exceptate la modul serios în ceea ce priveşte asigurarea - construcţii, transporturi -, unde sunt dificultăţi în a găsi soluţii de asigurare. În privinţa ESG, sunt eforturi depuse de majoritatea consultanţilor din piaţă. În opinia mea, cred că fondurile de investiţii pentru companiile din portofoliu au luat foarte uşor normele de ESG, dar în realitate când se va strânge funia şi vom ajungem la punctul zero, ESG va face diferenţa între a fi finanţat sau asigurat. Sunt domenii in care asigurarea e core-business, deoarece o centrală nu poate funcţiona fără asigurare, iar o paletă de eoliană nu se poate învârti fără o astfel de asigurare. Avem asigurători care şi-au retras asigurările pe linii de asigurare clasice fără să ofere soluţii, care se abţin de la a subscrie riscurile pentru marii clienţi care nu se înscriu normelor ESG. E un fenomen cu care ne confruntăm cu toţi clienţii noştri".

Directorul de vânzări al companiei Marsh a concluzionat că în acest moment companiile din zona energiei din surse regenerabile nu au probleme privind îndeplinirea normelor ESG.