Ziarul BURSA a organizat conferinţa “Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”, în data de 13 iunie 2024, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, saloanele AB.
Evenimentul a fost transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Digitalizarea economiei - evoluţie şi perspective;
•Inteligenţa artificială - oportunităţi şi provocări;
•Nivelul de educaţie digitală a consumatorilor;
•Dezvoltarea infrastructurii de date în contextul evoluţiei tehnologice;
•Produsele şi serviciile bancare în faţa digitalizării;
•Digitalizarea mediului rural - provocare pentru autorităţi;
•Puncte de intersecţie între eficienţa energetică şi tehnologie.
concluzii
Funcţionarea corectă a 5G şi AI, la mâna factorului uman
Implementarea tehnologiei 5G şi utilizarea pe scară largă a inteligenţei artificiale implică oportunităţi, dar şi riscuri de securitate cibernetică în care acţiunile factorului uman sunt esenţiale pentru funcţionarea corectă a întregului ecosistem din domeniul IT&C, au afirmat participanţii la conferinţă. Marius Săceanu, secretarul general al ANCOM, a arătat că reuşita implementării tehnologiei 5G o vom măsura în momentul în care vom vedea inovaţie peste această tehnologie.
Incompetenţa digitală din rândul populaţiei reclamă un amplu proces de educaţie
Educaţia şi responsabilitatea utilizatorului final sunt componente de bază în transformarea digitală, au afirmat, ieri, participanţii la conferinţă.
Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City, a arătat, în deschiderea conferinţei, că este nevoie de transferarea responsabilităţii din zona statului către cetăţeni. Eduard Dumitraşcu a spus: "Avem nevoie de o igienă digitală minimă, de o educaţie digitală minimă, pentru că statul poate face educaţie până la un punct, după care intervine responsabilitatea noastră. Partea de deep-fake, de fake-news ţine tot de igiena digitală şi reprezintă partea de responsabilitate ce îi revine fiecărui utilizator".
Nevoia de educaţie digitală reiese şi dintr-un studiu recent al Băncii Mondiale ce menţionează că 56% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani nu au competenţe digitale, deşi mulţi dintre ei utilizează telefonul mobil şi intră pe reţelele de socializare. Lipsa de competenţe digitale a populaţiei din ţara noastră reiese şi din ultimul studiu DESI, a arătat Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.
speakeri
•“Cu vulnerabilităţile din sistemul educaţional nu vom reuşi să evoluăm foarte mult”
Silvia Dinică
Preşedintele Comisiei pentru ştiinţă inovare şi tehnologie din cadrul Senatului României
Ministerul Educaţiei este complet decuplat de la nevoile domeniului, consideră Silvia Dinică, preşedintele Comisiei pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie din cadrul Senatului.
Printre altele, senatorul a menţionat: "Ministerul Educaţiei nu a înţeles că trăim în anul 2024, în anul în care trebuie să schimbăm ceva în ceea ce le predăm copiilor. Pierdem o gramadă de copii în clasa a opta, pierdem o grămadă de copii până ajung la liceu. Ministerul de resort este complet decuplat de la nevoile educaţiei şi de la nevoile din piaţa muncii. Şi asta s-a întâmplat oricând, indiferent de ministrul care a condus domeniul. Nu aş abandona deloc zona şcolii gimnaziale şi a liceului. Trebuie să facem altceva, întrucât copiii se plictisesc, nu fac ceea ce ei au nevoie şi au ajuns să înveţe din online, de pe Tik Tok...La nivel de absolvenţi de învăţământ superior, nici acolo nu stăm foarte bine, suntem pe ultimele locuri în UE".
•“Cloudul guvernamental este momentan în întârziere”
Radu Miruţă
Secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor
Cloudul guvernamental este în întârziere, din cauza apariţiei unor instituţii cu atribuţii suprapuse, susţine Radu Miruţă, secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.
Radu Miruţă a spus: "Cloudul guvernamental e o chestiune care sună frumos, care trebuie să unească toate bazele de date ale instituţiilor publice. În acest moment, unităţile de stocare nu sunt atât de conectate pe cât este nevoie şi suntem în situaţia absurdă în care funcţionarul public scoate la imprimantă un document pe care îl are deja în format electronic. Dacă mergi cu acest document la altă instituţie, apar o serie de erori, pentru că nu avem o procesare inteligentă. În acest moment nu avem informaţia digitalizată şi servicii inteligente care să vină către această zonă. Cloudul guvernamental este momentan în întârziere, pentru că au apărut instituţii cu atribuţii suprapuse".
•“Nu am avut până acum, la nivel naţional, o criză cibernetică”
Dan Cîmpean
Directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică
Până în acest moment, la nivel naţional, nu am avut o criză cibernetică, spune Dan Cîmpean, directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), care nu crede că vom avea o astfel de criză, iar dacă va fi, va fi o criză în care elementul cibernetic "va fi complementar unei alte categorii de crize".
Domnia sa aminteşte că ţara noastră a avut incidente semnificative, chiar în ultimele luni, când s-au produs exfiltrări de date din Camerea Deputaţilor, 26 de spitale, dintre care 11 de urgenţă, au avut datele criptate, dar niciunul dintre aceste incidente nu a fost major, care să blocheze un sector întreg sau să aibă un impact colateral în alte sectoare.
•“Rata de acoperire a internetului fix este de 80%”
Marius Săceanu
Secretarul general al ANCOM
Rata de acoperire a internetului fix, în România, este de 80% la momentul actual, iar 93% e cu fibră optică, a declarat Marius Săceanu, secretarul general al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Potrivit lui Marius Săceanu, IT&C este un ecosistem peste care se adaugă foarte, foarte multe lucruri, industrii - precum industria bancară sau e-commmerce, care iau amploare foarte mare: "Mediul digital nu poate exista fără conectivitate. Ultimele informaţii pe care le avem spun că rata de penetrare, la nivel de gospodării, a internetului fix, este de 80%, iar 93% din această acoperire e cu fibră optică. Un lucru foarte interesant este că nu există o discrepanţă foarte mare între urban şi rural, respectiv 86% în urban, 72% în mediul rural. Raportul DESI spune că este bine, pentru că am fi cam pe locul trei în Europa faţă de alte statistici pe care le-au generat cei de la Comisie. Eu aş spune că, deşi este bine, nu este complet. Încă mai este de lucru, pentru că o rată de penetrare pentru reţele cu capacităţi foarte mari trebuie să tindă către 100%, atâta vreme cât vrem să vorbim de digitalizare şi mai ales de digitalizare în zona administrativă. Va fi un deziderat ca orice cetăţean al României să fie alfabetizat digital la un nivel satisfăcător, să aibă o conexiune care să-i permită să acceseze măcar servicii de bază. În zona de mobil lucrurile stau bine. Avem 4G cu acoperire de peste 98% la toţi operatorii mobili".
•“Riscurile sociale sunt tot mai accentuate din cauza utilizării necontrolate a Internetului”
Călin Rangu
Co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România
Riscurile sociale sunt tot mai accentuate din cauza utilizării necontrolate a Internetului, a afirmat Călin Rangu, Co-fondator şi Vicepreşedinte al CIO Council România.
Domnia sa a spus: "Se discută foarte mult de tehnologii, despre igiena digitală, care până la urmă sunt lucruri de bază. Atât în cadrul asociaţiei noastre, cât şi în alte organizaţii care încearcă să conecteze tehnologiile şi societatea, aspectele organizatorice, manageriale, societale până la urmă, sunt din ce în ce mai importante. Educaţia trebuie transformată. Vorbim despre educaţie tehnologică, financiară, dar trebuie găsită o altă formă prin care să se ajungă la nivelul oamenilor, pentru că se constată o asimetrie din ce în ce mai mare a cunoaşterii. În cadrul cursurilor pe care le ţin studenţilor, le prezint că Internet-ul, societatea cunoaşterii, a eliminat de fapt asimetria informaţională, pentru că există acces foarte uşor la informaţii, se pot lua decizii foarte rapid. Pe de altă parte, prin aceste fake-uri, în societatea cunoaşterii s-a creat o stratificare pe care educaţia financiară şi educaţia tehnologică trebuie să o compenseze cât se poate de repede".
•“Este nevoie de un cadru legislativ robust în domeniul digitalizării”
Gabriela Folcuț
Directorul Executiv al Asociației Române a Băncilor
Beneficiile Inteligenţei Artificiale în sistemul bancar sunt incontestabile, dar trebuie să fim atenţi şi la provocările şi riscurile ce vin odată cu tehnologia, este de părere Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Conform domniei sale, unul dintre aceste riscuri este nedetectarea anumitor tipologii de spălare de bani, ceea ce înseamnă că trebuie să fim atenţi la modalităţile de configurare a tehnologiei Inteligenţei Artificiale pentru a putea detecta toate riscurile existente.
Gabriela Folcuţ a spus, printre altele, că instituţiile de credit au investit miliarde de lei în inovaţie şi automatizare. Reprezentantul ARB a adăugat: "Automatizarea a demarat odată cu introducerea bancomatului la nivel mondial, prin anii 1960, însă digitalizarea a avansat foarte mult în perioada pandemiei. Sunt produse şi servicii digitale pe care băncile le oferă clienţilor, cu asigurarea siguranţei cibernetice. Există, desigur, şi clienţi care doresc să utilizeze serviciile bancare în mod tradiţional şi avem în continuare şi aceste modalităţi de utilizare a produselor şi serviciilor".
•“Vulnerabilităţile create de digitalizare necesită un cost - securitatea”
Mihail Andrieș
Director Securitatea Informației BRD - Groupe Société Générale
Digitalizarea este o inovaţie şi, ca orice inovaţie, a adus multe beneficii, dar a deschis şi noi vulnerabilităţi, spune Mihail Andrieş, director pentru Securitatea Informaţiei BRD - Groupe Societe Generale, adăugând: "Dacă ne uităm în trecut, fiecare inovaţie, de la descoperirea focului, era industrială, toate au adus şi vulnerabilităţi. Ce aduce digitalizarea, ca inovaţie? Bineînţeles că acum comunicăm, avem real-time, avem servicii, suntem împreună, conectaţi. Dar, avem şi reversul medaliei - cel al vulnerabilităţilor de tehnologie, respectiv ale noastre, ca oameni. Noi, ca oameni, suntem vulnerabili, şi aici intervine necesitatea de schimbare a mindset-ului - ce voi face eu să nu fiu vulnerabil în această paradigmă a digitalizării?".
•“Comunicarea - metoda eficientă în securitatea cibernetică”
Ion-Aurelian Mihai
Specialist Senior Securitatea Informațiilor, Digi România
Răspunsul la atacurile cibernetice este foarte important, dar şi mai importantă este prevenţiea, susţine Ion-Aurelian Mihai, Specialist Senior Securitatea Informaţiilor, Digi România. Acesta a abordat problematica riscurilor, a răspunsurilor şi a măsurilor de prevenţie: "Când vorbim de digitalizare, vorbim de reţele de telecomunicatii. Digi poate să răspundă cerinţelor prezente şi celor viitoare. Educaţia şi conştientizarea riscurilor sunt foarte importante pentru utilizatorul final. Conform rapoartelor recente, România stă bine la reţele de telecomunicaţii, în schimb se vorbeşte mai puţin despre educaţie, despre utilizatorul final, despre riscuri şi ameninţări. E un trend ascendent al riscurilor, trebuie să mergem către utilizator, să-l ajutăm să înţeleagă care sunt riscurile. Se observă că datele se dau foarte uşor. Utilizatorul se expune, astfel, unor riscuri, inclusiv viitoare. Oricât de multe măsuri se iau, tot timpul un atacator va găsi o vulnerabilitate, în special factorul uman. Un mic exerciţiu de imaginaţie - să ne gândim la cunoştinţele noastre, câte dispozitive folosesc? Foarte multe! De ce sunt eu important pentru un atacator? Ce sens are să mai fac ceva dacă incidental deja s-a întâmplat! E o reacţie greşită. Sunt şi exemple bune, când utilizatorul reacţionează şi merge către autorităţi".
•“Trebuie să ştim cum să ne protejăm de atacurile cibernetice”
Bogdan Albu
Territory Channel Manager for Romania, Bulgaria and Moldova, Kaspersky
Volumul de informaţii din mediul online, atât cele personale cât şi cele care sunt legate de companiile în care lucrăm, este imens, astfel încât trebuie să ştim cum să ne protejăm de atacurile cibernetice, a spus Bogdan Albu, Territory Channel Manager for Romania, Bulgaria and Moldova, în cadrul Kaspersky.
Reprezentantul companiei de securitate cibernetică a afirmat: "Digitalizarea este pe un trend ascendent şi este important să fim la zi cu echipamentele de ultimă generaţie, cu soluţiile de securitate, dar ce facem cu factorul uman care, în clipa de faţă, este veriga cea mai slabă. Este foarte important să încercăm, împreună cu asociaţiile din sectorul tehnologic şi cu entităţile publice să creăm o cultură educaţională prin care să reducem numărul incidentelor survenite din cauza factorului uman. Din punctul meu de vedere, un procent foarte mare al incidentelor (n.r. cibernetice) este cauzat de către factorul uman, din diverse motive".
•“AI nu va face rău, dacă o folosim aşa cum a fost gândită”
Dan Alexandru Barbu
CEO & SAP Security Consultant Matteale Consulting
Multă lume se bazează pe inteligenţa artificială (AI), care, din punct de vedere al tehnologiei, este foarte bună, pentru că nu ne va schimba job-urile, nu va lua nimic şi nu va face rău, dacă o folosim aşa cum a fost gândită de la început, susţine Dan Alexandru Barbu, CEO & SAP Security Consultant Matteale Consulting. Domnia sa spune: "De exemplu, maşinile autonome, cum sunt cele ale Tesla sau ale altor companii foarte mari. AI ne poate ajuta foarte mult în viaţa de zi cu zi, pentru că se automatizează aspectele de rutină pe care le facem, ceea ce ne poate scuti de un efort repetitiv. Un alt domeniu în care inteligenţa artificială ne poate ajuta foarte mult este medicina - în găsirea foarte rapidă a diagnosticului. AI va putea colabora cu medicul foarte bine pentru a găsi soluţia optimă într-un timp foarte scurt".
•“Securitatea ar trebui să facă parte din zona de etică a AI”
Francesco Giovane
Country Manager Endava
Utilizarea AI aduce o mulţime de oportunităţi şi provocări, dar trebuie reglementată corespunzător, iar reglementarea ar trebui să prevadă că zona de securitate face parte din zona de etică a inteligenţei artificiale, susţine Francesco Giovane, Country Manager Endava.
Domnia sa a arătat: "Endava este un player global, avem reprezentare pe toate continentele - Europa, America de Nord, America de Sud, Australia şi Asia - şi colaborăm cu clienţi importanţi din mai multe domenii: de finance, de healthcare, de tradewell, de logistică şi de retail. Avem un view foarte larg asupra impactului tehnologiei în zona de business în diverse industrii. De la înfiinţare am fost implicaţi în digitalizarea tehnologică. Am ajutat, am colaborat cu clienţii noştri pentru a se dezvolta, pentru a-şi îmbunătăţi businessul din acest punct de vedere. Bineînţeles, pentru a realiza aceasta am folosit cele mai noi tehnologii şi avem oameni pregătiţi. Acum a venit momentul inteligenţei artificiale (AI)".
•“Nivelul digitalizării a crescut foarte mult în sectorul public”
Tudor Cosăceanu
Regional Vice President România & Moldova la UiPath
Nivelul digitalizării a crescut foarte mult în sectorul public, dar mai există încă ministere precare din acest punct de vedere, a afirmat Tudor Cosăceanu, Regional Vice President România & Moldova la UiPath.
Tudor Cosăceanu a spus: "Văd partea de digitalizare în mod constant în mediul administraţiei centrale şi în sectorul public. Am avut foarte multe întâlniri în ultimele şase-şapte luni cu diferiţi actori şi organizaţii, ministere, autorităţi. Mă bucur să văd că a crescut foarte mult nivelul de digitalizare. În continuare sunt ministere unde, la cabinetul ministrului, există acele tăviţe cu documente semnate, pentru semnat, etc. Dar pe alte segmente şi pe alte procese sunt deja digitalizaţi, iar asta presupune faptul că procesele se pot optimiza".
•“Trebuie să avem grijă cum folosim soluţiile AI”
Alexandru Dan
Cercetător în domeniul AI, CEO Triumvirate Labs
Legislaţia europeană în domeniul Inteligenţei Artificiale este privită ca o frână de mulţi dezvoltatori din domeniu. Alexandru Dan, cercetător în domeniul AI, CEO Triumvirate Labs, a făcut câteva precizări pe marginea acestui subiect: "Domeniul Intelegenţei Artificiale (AI) este în continuă creştere şi cred că impactul soluţiilor AI este foarte vizibil în viaţa noastră de zi cu zi. De curând am început să studiez partea de reglementare a Intelegenţei Artificiale în Uniunea Europeană. Actul euroopean pentru AI a fost adoptat în mai 2024 şi în iulie va fi publicat în jurnalul oficial. Va reglementa modul în care producătorii vor implementa soluţiile în ţările europene. Aplicaţiile vor fi catagolate în câteva categorii cum ar fi: risc inacceptabil - care nu vor putea fi implementate, risc ridicat - educaţie, sănătate. Toate aceste sisteme vor trebui să respecte condiţii impuse de lege".
•“Nu cred că în momentul de faţă poate fi oprit acest flux al AI”
Sergiu-Traian Vasilescu
Managing Partner at VD Law Group
Utilizarea pe scară largă a Inteligenţei Artificiale nu poate fi oprită, deoarece oamenii folosesc de 10-15 ani această tehnologie, dar fără a fi putut să o acţioneze direct şi să o dirijeze în scopul dorit, afirmă Sergiu-Traian Vasilescu, Managing Partner at VD Law Group.
Sergiu-Traian Vasilescu a declarat: "Nu cred că în momentul de faţă poate fi oprit acest flux al AI. Inteligenţa artificială a împânzit şi acoperit întreaga planetă în 3 luni, pentru că ea era deja aici. Însă este pentru prima dată când ne-a fost dat voie să o rugăm ce să facă. Facebook are AI de 10-15 ani. Toate platformele pe care le utilizăm folosesc diferite forme sau module de AI, dar până acum nu ni se dădea voie să le acţionăm şi să le dirijăm. De aceea, peste noapte, pare că toată lumea este obişnuită cu AI, toată lumea are cont pe platforme care facilitează diferite servicii. Nu este o noutate, ci ceva care exista între noi şi foloseam în mod direct, doar că aveam un layer, o interfaţă care nu dădea voie să îl comandăm decât în anumite marje".
•“Sunt discrepanţe foarte mari între digitalizarea din mediul urban şi cea din mediul rural”
Eduard Dumitraşcu
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City
Procesul transformării digitale se confruntă cu discrepanţe din ce în ce mai mari între mediul urban şi cel rural, afirmă Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
Eduard Dumitraşcu arată: "La digitalizarea în mediul rural vedem o dublă tendinţă: o creştere a proiectelor smart-village, dar şi discrepanţe din ce în ce mai mari între mediul rural şi mediul urban. Ruralul nu este doar ceea ce vedem în periurban; avem 2862 de comune şi majoritatea nu sunt în jurul aglomerărilor urbane. Aşa că nu se poate vorbi despre ele ca despre localităţile Floreşti, Snagov, Ciugud sau alte comune care investesc deja foarte mult în zona digitală. Va trebui să facem împreună o călătorie în acest univers rural, unde trăiesc peste 10 milioane de români în 2862 de comune şi să vedem cum luăm aceste localităţi şi le aducem înspre anul 2024".
Video
Silvia Dinică
Preşedintele Comisiei pentru ştiinţă inovare şi tehnologie din cadrul Senatului României
Radu Miruţă
Secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor
alte ediţii
Securitatea cibernetică
- a VII-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a VI-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a V-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a IV-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a III-a ediţie -
Securitatea cibernetică
- a II-a ediţie -
