CONFERINŢA "DIGITALIZARE ŞI SIGURANŢĂ CIBERNETICĂ" Funcţionarea corectă a 5G şi AI, la mâna factorului uman

Implementarea tehnologiei 5G şi utilizarea pe scară largă a inteligenţei artificiale implică oportunităţi, dar şi riscuri de securitate cibernetică în care acţiunile factorului uman sunt esenţiale pentru funcţionarea corectă a întregului ecosistem din domeniul IT&C, au afirmat participanţii la cea de-a opta ediţie a Conferinţei "Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică", organizată de Grupul de presă BURSA. Marius Săceanu, secretarul general al ANCOM, a arătat că reuşita implementării tehnologiei 5G o vom măsura în momentul în care vom vedea inovaţie peste această tehnologie.

Marius Săceanu a spus: "Adevărata plusvaloare a acestei tehnologii este ceea ce se poate pune peste ca şi inovaţie şi ca industrie. Pentru mine va fi o reuşită în momentul în care o să avem o reţea privată bazată pe tehnologia 5G în Portul Constanţa sau în marile hub-uri de logistică ori în serviciile poştale. Asta înseamnă plusvaloare. Lucrurile evoluează peste conectivitate, peste viteză şi peste capacitate de transmisie de date, apare inovaţia în toate domeniile posibile, dar evident că apar şi vulnerabilităţile şi trebuie să apară şi reacţii la aceste vulenrabilităţi".

Referitor la vulnerabilităţi, Dan Cîmpean, directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, a declarat că "securitatea cibernetică are un preţ, care este, însă, oricum mult mai mic decât costul remedierii unui incident cibernetic care impactează o organizaţie sau alta".

Domnul Cîmpean a precizat: "Până când nu eşti lovit de un astfel de atac, fie că este ransom, fie că este o compromitere a unor credenţiale de utilizator, se exfiltrează date sau orice variantă şi varietate de atac, până când nu ai simţit acest lucru ca organizaţie, ca utilizator, nu poţi conştientiza care este impactul. Nu vorbim doar de impact operaţional sau financiar, pentru că acesta este cel mai intuitiv. Impactul asupra reputaţiei poate fi devastator mai ales pentru mediul de business, dar şi pentru sectorul guvernamental".

La rândul său, Călin Rangu, CIO Council România a menţionat: "Deep-fake-urile, fake-news-urile au creat o stratificare pe care educaţia financiară şi educaţia tehnologică trebuie să o compenseze cât se poate de repede. (...) Lipsa unei educaţii corespunzătoare şi a unor măsuri, inclusiv la nivel organizatoric, al companiilor, al statului, al societăţii, va duce la afectarea noului tip de proletariat, de utilizatori care au acces foarte uşor la informaţie neprelucrată, care poate crea un impact pe zona de criminalitate informatică şi pe utilizarea necorespunzătoare a infrastructurilor la un nivel ridicat".

Pentru a reduce riscul ameninţărilor cibernetice, există soluţii de automatizare a unor procese sau introducerea unor asistenţi digitali virtuali, care înlocuiesc intervenţia factorului uman în acţiunile de protecţie, atunci când acesta nu este disponibil, a susţinut Tudor Cosăceanu, Regional Vice President România & Moldova la UiPath.

Reprezentantul UiPath a arătat: "Un exemplu care se leagă de securitatea cibernetică. Fie că vorbim despre documente oficiale pe care o bancă comercială le utilizează şi acelea sunt accesate, sau documente confidenţiale care sunt secrete de stat şi pe care autorităţile centrale trebuie să le proceseze, ori investigaţii, dosare, documente care sunt extrem de sensibile, există soluţii care să monitorizeze accesarea lor. Instituţiile statului au implementat multe astfel de soluţii, numai că toate trebuie configurate, monitorizate, menţinute, urmărite, gestionate. Există şi soluţii care trimit alerte când astfel de incidente, breşe de securitate apar. Unde intervine automatizarea software de procese care să îmbunătăţească asta? Atunci când există o breşă de securitate care a fost identificată şi notificată de o soluţie, ca să se acţioneze asupra ei. Nu doar să oprim accesul, ci să facă mult mai mult; să genereze acţiuni, să contacteze alte echipe, să pornească alte sisteme care să funcţioneze pentru minimizarea impactului şi pentru trecerea la remediere, chiar şi când factorul uman nu este activ sau nu este atent ori nu este disponibil. De aceea, trebuie să implementăm cât mai mulţi asistenţi digitali virtuali care să facă lucrurile care ne depăşesc din cauza volumului sau din cauza complexităţii".

În ceea ce priveşte generalizarea utilizării inteligenţei artificiale, pentru a gestiona cum se cuvine oportunităţile şi provocările care le aduce noua tehnologie este nevoie de cooperare, a declarat Sergiu-Traian Vasilescu, Managing Partner at VD Law Group. Domnul Vasilescu a spus: "România e un exportator uriaş de materie cenuşie şi nu este unit aşa cum ar trebui să fie. Reiterez iniţiativa de a fi uniţi, de a lucra împreună. Descopăr cu stupoare că unii clienţi de-ai noştri apelează la furnizori, la entităţi din afară. (...) Este esenţial să lucrăm împreună, coagulat".

La rândul său, Francesco Giovane, Country Manager Endava, a arătat: "Oportunităţile oferite de AI sunt imense, dar această tehnologie vine şi cu provocări.

Ca oportunităţi, am fost implicaţi în anumite zone - healthcare (sănătate), unde AI ajută să avem tratamente personalizate pentru diferiţi pacienţi, să se descopere medicamente în mod mai rapid. Mai menţionez zona de finance, unde e critic să avem securitate cibernetică şi să prevenim fraudele cât mai inteligent şi cât mai rapid. (...) Nu putem să spunem că în urma utilizării AI nu se vor pierde posturi; se va întâmpla, dar AI va putea fi folosită atât de doctori pentru diferite operaţii şi tratamente, cât şi de muncitori pentru a repara o maşină remote. Dar ce descoperim odată cu utilizarea AI? Zona de responsabilitate. Care este scopul final al AI? Să aducă responsabilitate socială, bunăstare în societate, dar pentru asta trebuie să contribuim toţi cu reţele antivirus, cu reţele protejate, iar aici intervine şi zona de educaţie". 

Alexandru Dan, Cercetător în domeniul AI, CEO Triumvirate Labs a atras atenţia cu privire la modul de utilizare a tehnologiei AI. Domnul Dan a afirmat: "Domeniul Intelegenţei Artificiale (AI) este în continuă creştere şi cred că impactul soluţiilor AI este foarte vizibil în viaţa noastră de zi cu zi. De curând am început să studiez partea de reglementare a Intelegenţei Artificiale în Uniunea Europeană. Actul european pentru AI a fost adoptat în mai 2024 şi în iulie va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. El reglementează modul în care producătorii vor implementa soluţiile în ţările europene. Aplicaţiile vor fi catagolate în câteva categorii cum ar fi: risc inacceptabil - care nu vor putea fi implementate, risc ridicat - educaţie, sănătate. Toate aceste sisteme vor trebui să respecte condiţii impuse de lege. Există suport şi există şi o iniţiativă care va fi sprijin pentru dezvoltarea aplicaţiilor inovatoare. Se vede azi că SUA şi China sunt mult înaintea Europei în adopţia AI, dar se vede clar şi o diferenţă de abordare şi accelare şi Europa este mult în urmă. Astăzi e o frână partea legislativă care te împiedică să dezvolţi să inovezi comparativ cu cei care nu au această frână, dar istoria va dovedi cine a avut o abordare mai sănătoasă. Sunt nişte iniţiative europene în care se fac investiţii serioase pentru a studia şi a pune în practică într-un mod rapid. Trebuie să avem grijă cum folosim aceste soluţii AI, pentru că ne pot pune viaţa în pericol".

Toţi participanţii la conferinţă au concluzionat însă că partea de business va fi nevoită să folosească în viitor inteligenţa artificială, pentru susţinerea activităţii şi pentru menţinerea locurilor de muncă.