
subiecte
•Insolvenţa sistemică - realităţi şi soluţii pentru redresare;
•Concordatul preventiv şi acordul de restructurare - probleme practice şi soluţii;
•Responsabilitatea managerială - unul dintre mecanismele de prevenţie a dificultăţii financiare a companiei;
•Particularităţile insolvenţelor privind companiile din sectorul rezidenţial; Cazul Nordis;
•Efectele insolvenţei în procedura de arbitraj internaţional privind investiţiile străine;
•Companiile mari şi IMM-urile în dificultate. Rolul băncilor şi al programelor de stat (de tipul IMM Invest) în finanţarea-punte. Metode de redresare;
•Faliment sau redresare? Metode de reintroducere a activelor viabile în circuitul economic;
•Soarta insolvenţelor statului gestionate de AAAS;
•Rolul AMEPIP în insolvenţele companiilor cu capital de stat.
concluzii
Jucătorii din insolvenţă cer un dialog real între practicieni, autorităţi şi antreprenori

Antreprenorii din ţara noastră sunt încă reticenţi să apeleze la specialiştii în procedurile de restructurare şi insolvenţă, deşi legea insolvenţei - 85/2014 - este de peste zece ani în vigoare, iar modificarea la care a fost supusă în cadrul implementării pe plan naţional a directivei europene în materie este în vigoare de mai mult de trei ani (este vorba despre legea 216 din 14 iulie 2022). De aceea, participanţii la cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei Codul Insolvenţei, au afirmat că este nevoie de unele modificări legislative, dar nu de tipul celor implementate în ultima vreme de către Guvern, ci de aprobarea unor amendamente legislative ce reies din problemele întâlnite în practică de profesioniştii din domeniul insolvenţei.
speakeri
•“Trebuie să avem în vedere respectarea interesului creditorilor, debitorilor, dar şi interesului general”Nicolae Vlahu
Președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului
Practicienii în insolvenţă se confruntă cu foarte multe piedici în exercitarea profesiei, piedici care se răsfrâng şi asupra mediului de afaceri, dar în procedura insolvenţei este necesar să fie respectat atât interesul creditorilor, cât şi interesul debitorilor şi interesul general al societăţii, a afirmat Nicolae Vlahu, preşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii şi membru al Comisiei Juridice din cadrul Senatului.
Nicolae Vlahu a spus: "Sunt conştient că domeniul insolvenţei aduce atingere într-un fel sau altul economiei naţionale şi trebuie să avem în vedere respectarea interesului creditorilor, debitorilor, dar şi interesului general. Vă provoc să veniţi cu variante reale către Comisia Juridică şi vă asigur de deschiderea noastră pentru a face modificările legislative necesare pentru a vă facilita exercitarea profesiei".
•“Orice modificare legislativă făcută intempestiv s-a dovedit păgubitoare, ineficientă şi inutilă”Simona Miloş
Preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI)
Orice modificare legislativă realizată de creditorul fiscal în mod intempestiv, prin ordonanţe de urgenţă şi fără nicio consultare prealabilă cu cei implicaţi - mediu antreprenorial, corpuri profesionale, magistraţi etc. - s-a dovedit a fi, în cele din urmă, atât păgubitoare, cât şi ineficientă şi inutilă, consideră avocatul Simona Maria Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).
Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, la începutul acestui an, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat că legislaţia insolvenţei trebuie modificată, pentru a permite recuperarea debitelor de 124 de miliarde de lei de la firmele aflate în insolvenţă sau în executare silită.
•“Legea insolvenţei necesită amendamente”Stan Tîrnoveanu
Prim-Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR)
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă necesită amendamente la peste zece ani de la intrarea sa în vigoare, spune Stan Tîrnoveanu, prim-vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), subliniind că "în principiu, un act normativ ar trebui reanalizat după trei ani, pentru că încep să apară fisurile în abordarea sa".
Domnia sa menţionează: "De exemplu, pe mine mă deranjează o expresie: realizarea planului de reorganizare cu succes. Poate să fie realizarea reorganizării fără succes, adică cu deces? Astfel, sunt multe lucruri care trebuie corectate".
•“Primul lucru care trebuie făcut în procedura de insolvenţă este stoparea hemoragiei financiare”Daniel Ivășcanu
Avocat - Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS)
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a desfăşurat o activitate intensă în ultimii ani, cu numeroase companii intrate în portofoliu. Daniel Ivăşcanu, avocat în cadrul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), a vorbit, la conferinţa BURSA dedicată domeniului, despre provocările din cadrul procedurilor de insolvenţă şi a oferit şi un sfat practicienilor din sector: "Avantajul meu este că sunt doar avocat, nu şi practician în insolvenţă. În primul rând ar trebui ca practicienii să evite eticheta de vânzători de active, există riscul de a percepe insolvenţa ca fiind activitatea de vânzare de active. Atât timp cât antreprenorii ştiu că atunci când intri în insolvenţă ai pierdut afacerea şi totul se rezumă la vânzarea de active, e foarte greu să mai convingi un antreprenor să vină la un practician să discute despre soluţii. Puţini administratori ai companiilor mai apelează la o consultare, ca să ştie la ce trebuie să se aştepte în calitatea lor. La deschiderea procedurii de insolvenţă, practicianul devine managerul companiei. Primul lucrul care trebuie făcut este stoparea hemoragiei financiare. Cred că legea insolvenţei ar trebui modificată".
•“Mecanismele de prevenire a insolvenţei au fost reglementate, dar vedem o reticenţă a antreprenorilor în accesarea lor”Cristi Tudor
Partner Mușat&Asociații
Antreprenorii continuă să fie reticenţi faţă de soluţiile de prevenire a insolvenţei, în pofida faptului că legislaţia de profil fost îmbunătăţită semnificativ în ultimii ani, afirmă Cristi Tudor, Partener în cadrul Muşat&Asociaţii. El este de părere că antreprenorii nu fac apel la aceste soluţii, iar acest fapt a condus la o creştere foarte mică a procedurilor de prevenire sau restructurare.
"Mecanismele de prevenire a insolvenţei au fost reglementate, însă vedem o anumită reticenţă a antreprenorilor în accesarea lor. Acest trend continuă chiar dacă legislaţia a devenit echilibrată şi a fost ajustată în ultimii ani. Totuşi, se menţine un nivel relativ scăzut de accesare a mecanismelor de prevenţie. Trebuie să facem ceva în acest sens. Chiar dacă în multe dezbateri s-au detaliat beneficiile acestor măsuri de prevenire, vedem, totuşi, că mediul de business nu este suficient de pregătit să reacţioneze la procedurile puse la dispoziţie de către legiuitor. Acest lucru se reflectă într-o statistică nu destul de îmbucurătoare. Numărul procedurilor de insolvenţă din anul 2024 a crescut foarte puţin, cu aproximativ 10% faţă de anul anterior, iar procedurile de prevenire sau restructurare au prezentat o creştere nesemnificativă", a declarat Cristi Tudor.
•“Starea de dificultate trebuie raportată la viaţa companiei, pentru că business-urile nu sunt structuri foarte simple”Alina Popa
Head of Legal la CITR
Este necesară o lămurire sau o unificare a practicii judiciare privind definirea stării de dificultate, pentru că, altfel, suntem în pericol să facem aceste proceduri inaplicabile, aşa cum au fost anterior legii 216/2022, susţine Alina Popa, Head of Legal CITR.
Domnia sa a menţionat că există în practica judiciară două tendinţe privind definirea stării de dificultate şi a atras atenţia asupra importanţei raportului întocmit de practicienii în insolvenţă pentru ca acesta să constituie principala bază de informaţii prin intermediul căreia instanţa să constate intervenirea stării de dificultate, stare ce nu trebuie să fie prezentă imediat deschiderii procedurii, ci poate interveni, potrivit legii, în următoarele 24 de luni.
•“Avem cele mai multe insolvenţe din ultimii şase ani”Gianina Lazanu
Cofondator, Restructuring & Turnaround Director FAIR REVIVE
Situaţia socio-economică este una delicată, iar acest lucru se reflectă pe toate palierele. Avem, în acest moment, cele mai multe insolvenţe din ultimii şase ani, iar acest lucru nu este deloc îmbucurător. Despre tendinţele în insolvenţă şi restructurare, riscuri, provocări şi oportunităţi, Gianina Lazanu, Cofondator, Restructuring & Turnaround Director Fair Revive, a vorbit în cadrul conferinţei de specialitate organizată de ziarul BURSA: "Aş da o veste proastă ministrului de Finanţe - a fost publicat deficitul bugetar, 30 de miliarde de lei, iar, din punctul meu de vedere, acest deficit este cu mult mai mare; vom vedea un impact mult mai mare decât în ianuarie şi februarie".
•“Mediul de afaceri nu crede în eficienţa măsurilor de restructurare”Florian Mateiţă
Partener RomInsolv SPRL
În prezent, în România există o foarte mare neîncredere a mediului de afaceri în eficienţa măsurilor de restructurare a companiilor care intră în insolvenţă, este de părere avocatul Florian Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL. Specialistul evidenţiază că, în viaţa economică de zi cu zi, insolvenţele şi falimentele sunt inevitabile: "Permanent au fost, sunt şi vor fi întreprinderi care nu ţin pasul competiţiei, care nu ştiu să gestioneze conflictele sau să-şi planifice cu realism obiectivele. Cu atât mai mult în perioadele de criză nu este vorba dacă vor fi insolvenţe, ci despre câte vor fi".
Acum avem circa 2,3 milioane de coduri fiscale unice, dintre care doar 864.000 au bilanţurile depuse la zi. Dintre acestea, 816.000 sunt întreprinderi mici şi mijlocii, iar aproximativ 230.000 au capitaluri proprii negative de mai mulţi ani, subliniază Florian Mateiţă, adăugând: "Profesia noastră are datoria să fie pregătită pentru a absorbi vârfurile de insolvenţe cu potenţial de a crea blocaje economice majore şi de a amplifica, astfel, dezechilibrele în societate.
•“Situaţie destul de critică în sectorul agricol - peste 150 de proceduri de insolvenţă, în 2024”Valentin Drăgoi
Managing Partner - DT Lawyers
În anul 2024 am avut peste 150 de proceduri de insolvenţă deschise numai în sectorul agricol, afirmă Valentin Drăgoi, Managing Partner DT Lawyers, subliniind: "Valoarea activelor cumulează peste 350 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că ne aflăm într-o situaţie destul de critică în sectorul agricol. Acest sector este în colaps pentru că în ultimii patru ani au fost secete extreme care au condus la calamitarea culturilor, iar calamitarea culturilor a condus la indisponibilizarea unor bunuri şi posibilitatea ca aceşti debitori să-şi achite creanţele către creditorii principali - cei financiar-bancari şi mai ales către distribuitorii de inputuri".
•“Liderii de societăţi comerciale trebuie să ceară ajutorul înainte să ajungă în insolvenţă”Laurențiu Petre
Senior Partner Cabinet de Avocat Petre Laurențiu Emanuel
Administratorii şi liderii de societăţi comerciale trebuie să se orienteze către prevenţie şi să ceară ajutorul înainte de a ajunge în procedura de insolvenţă, este de părere Laurenţiu Petre, Senior Partner Cabinet de Avocat Petre Laurenţiu Emanuel.
"La nivel european am observat, din practică, o tendinţă de prevenţie, respectiv un principiu pe care ni l-au îndoctrinat părinţii. De ce să aştepţi să ţi se strice dinţii ca să te speli pe ei? Trebuia ca noi, începând de la conducerea societăţilor, să ajungem să prevenim situaţia în care să se ajungă la insolvenţă. Liderii trebuie educaţi în aşa fel încât să ceară ajutorul înainte de a ajunge la procedura de intrare în insolvenţă şi să fie educaţi în a nu mai privi administratorii judiciari ca nişte persoane care le lichidează averea. Practicienii în insolvenţă, ca participanţi activi la procesul de restructurare a unei societăţi comerciale, trebuie să ofere un ajutor proactiv, orientat către redresarea societăţii comerciale" a declarat acesta.