subiecte
•Impactul noilor măsuri fiscale asupra companiilor aflate în insolvenţă;
•Aspecte practice ale noilor cadre de redresare şi insolvenţă la aproape doi ani de la implementarea naţională a directivei europene în materie;
•Insolvenţa profesioniştilor – provocări, probleme, neclarităţi legislative;
•Limitele legislative privind procedura reorganizarii judiciare;
•Celeritatea procedurii de insolvenţă – un aspect nerezolvat de practica judiciară;
•Faliment sau redresare pe termen lung, uneori nedeterminat? Argumente pro şi contra.
concluzii
Antreprenorii - tot mai conştienţi de importanţa restructurării şi a insolvenţei
Deşi numărul societăţilor comerciale care apelează la restructurarea preventivă este încă mic, acesta este reprezentat de companii valoroase din perspectiva activelor deţinute şi a cifrei de afaceri, au afirmat participanţii la eveniment.
Antreprenorii din ţara noastră conştientizează că apelarea la restructurare şi insolvenţă, în vederea redresării şi reorganizării companiilor, reprezintă singura modalitate de evitare a intrării în faliment.
În deschiderea evenimentului, Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), a menţionat că, anul trecut, un număr de 64 de profesionişti au solicitat concordatul preventiv, respectiv câte unu în Caraş-Severin, Harghita, Iaşi, Prahova şi Suceava, câte doi în judeţele Argeş, Buzău, Ilfov, Tulcea şi Vrancea, câte trei în Cluj, Hunedoara, Neamţ, Timiş, câte patru la Sălaj şi Mureş, cinci la Sibiu, şase în Constanţa, opt în Bucureşti şi zece în Dolj.
speakeri
•“Observăm o tendinţă de creştere a folosirii noilor cadre de restructurare”
Mihai Paşca
Secretar de Stat Ministerul Justiţiei
La aproape doi ani de la intrarea în vigoare a legii 216/2022, se observă potrivit datelor statistice că tendinţa de folosire de către companiile din ţara noastră a noilor cadre de restructurare este în creştere, a afirmat Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Mihai Paşca a spus: "Avem 64 de proceduri de concordat preventiv deschise în anul 2023, faţă de 74 de astfel de proceduri deschise pe legea veche în cei 9 ani de aplicare a acesteia. Vorbim despre companii de impact, cu cifre de afaceri importante, care au apelat la această procedură şi ne aşteptăm ca utilizarea concordatului preventiv să crească pe măsură ce aceste companii se vor redresa, vor ieşi din această procedură şi vor avea succes. Putem observa că balanţa înclină în continuare spre procedurile de insolvenţă - în anul 2023 au fost deschise 6650 de proceduri - acestea fiind cele mai importante din perspectiva companiilor".
•“Sunt judeţe în care nu s-a deschis nicio procedură de restructurare”
Simona Miloş
Preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI)
Un total de 40.635 de proceduri de insolvenţă au fost deschise din 2018 până la finele lui 2023, adică o medie de 6.500 pe an, spune Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), citând datele furnizate de Registrul Comerţului.
Conform domniei sale, în 2018 (anul primei deschideri a unui caz de insolvenţă) au fost iniţiate 8.368 de proceduri, iar numărul celor închise în cei şase ani a atins 7.359. Conform cifrelor citate, 1.343 de proceduri au fost închise în 2018, 3.069 în 2019, 1.279 în 2020, 820 în 2021,533 în 2022, 296 în 2023, 19 în 2024, iar 1.009 de proceduri sunt în derulare.
•“Legiuitorul ar trebui să reglementeze o perioadă de realizare a acordului de voinţă”
Stan Tîrnoveanu
Prim-Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR)
Legiuitorul ar trebui să reglementeze şi o perioadă de realizare a acordului de voinţă, respectiv acomodarea voinţelor creditorilor prin posibile runde de dezbatere a planulului de reorganizare juridică, cu respectarea principiului tratamentului corect şi echitabil, a afirmat Stan Tîrnoveanu, Prim-Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).
Conform prezentării domniei sale, articolul 132 din Legea nr. 85/2014 (privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă) stipulează că termenele pentru depunerea planului de reorganizare sunt 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creanţe, iar pentru "motive temeinice" judecătorul-sindic poate prelungi, la cerere, termenul cu maximum 30 de zile.
•“Avem nevoie de un ghidaj din partea specialiştilor în insolvenţă”
Adrian Popa Bochiş
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR)
În sectorul insolvenţei este necesară o comunicare extinsă, consideră Adrian Popa Bochiş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), care precizează: "Avem o lege în domeniu, avem standarde, avem două organizaţii profesionale, avem profesioniştii, avem evaluatorii. Cum facem, însă, ca toate acestea să funcţioneze împreună?".
Domnia sa continuă: "Din perspectiva evaluatorilor, dacă până acum un an-doi vorbeam în principiu despre insolvenţă şi lichidare, despre numirea expertului şi despre ce trebuie el să facă în insolvenţă şi în lichidare, odată cu implementarea directivei europene, ne-am trezit că avem şi acorduri de structurare şi concordatul. Astfel, dintr-odată, evaluatorul stă în faţa a patru posibilităţi şi, tocmai de aceea, trebuie să afle mai multe în momentul în care este numit sau când se angajează într-o procedură de evaluare, să ştie exact despre ce tip de procedură este vorba, despre ce active evaluează".
•“Soluţiile de restructurare - tot mai căutate de companii”
Alina Popa
Head of Legal CITR
În ultima perioadă, tot mai multe companii aflate în dificultate sunt interesate de restructurare, a spus Alina Popa, Head of Legal CITR. "Este o efervescenţă în zona restructurării şi ne aşteptăm să crească", a menţionat specialistul, adăugând că mare parte din companiile de impact, respectiv 43%, sunt într-o stare de dificultate, fiind restructurabile sau în insolvenţă iminentă.
Companiile de impact sunt cele cu active de peste 1 milion de euro şi care generează mai mult de 87% din cifra de afaceri realizată de economia noastră.
Alina Popa a subliniat că, anul trecut, a crescut numărul companiilor de impact care au accesat o procedură de insolvenţă, de la 67 în 2022 la 89 în 2023: "Putem spune că, la nivelul economiei noastre, vedem o lipsă a performanţei, care nu provine dintr-o lipsă de fonduri a companiilor, ci din faptul că acestea nu mai produc valoare pe termen lung. Este un trend global care a apărut ca urmare a eforturilor de a ţine companiile în viaţă începând cu perioada pandemiei".
•“Avertizarea timpurie - o nouă şansă pentru business-urile în impas”
Diana Dobromir
Managing Associate - Muşat & Asociaţii
Avertizarea timpurie cu privire la dificultăţile cu care se confruntă o societate comercială poate fi o nouă şansă pentru business-urile în impas, este de părere Diana Dobromir, Managing Associate la Muşat & Asociaţii. Conform domniei sale, în prezent, avertizarea timpurie funcţionează, alături de procedurile de prevenire a insolvenţei, ca parte din principiul acordării unei şanse debitorilor de redresare eficientă a afacerii.
Specialistul a explicat: "Analizând sistematic normele cuprinse în Directiva de Restructurare, constatăm că întreaga sa linie de gândire conduce spre ideea prevenţiei stării de insolvenţă. Această idee porneşte de la creşterea eficienţei salvării întreprinderii, ca finalitate, fapt care contribuie la creşterea eforturilor de prevenţie, în detrimentul celor de remediere post factum. Cu alte cuvinte, analizând cauzalitatea, trebuie identificat şi localizat momentul critic, adică vulnerabilitatea".
•“Celeritatea procedurii de insolvenţă este vitală pentru continuarea activităţii companiilor”
Florian Mateiţă
Partener RomInsolv SPRL
Celeritatea procedurii de insolvenţă este vitală pentru continuarea activităţii companiilor, iar viteza derulării unei proceduri de insolvenţă este importantă şi pentru recăpătarea încrederii în companie a persoanelor interesate, în capacitatea de a concepe şi implementa cu succes un plan de redresare sau reorganizare, susţine Florian Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL.
Florian Mateiţă a arătat: "În cazul falimentului, celeritatea presupune valorificarea patrimoniului rapid, înainte de a fi afectat de degradarea fizică şi morală, astfel încât activele să reintre funcţionale în circuitul economic, iar costurile procedurii, inclusiv cele de pază şi conservare, să rămână la un nivel rezonabil. Altfel, scăderea drastică a valorii unor active, imposibilitatea întocmirii unui plan de reorganizare, practic, schimbarea totală a cursului unei proceduri, sunt câteva dintre efectele negative care pot afecta iremediabil drepturile creditorilor şi activitatea debitorului aflat într-una din procedurile greoaie".
•“Analiza transferurilor într-o piaţă distorsionată - greu de realizat din perspectiva anulării actelor frauduloase”
Valentin Drăgoi
Managing Partner - DT Lawyers
Analiza transferurilor bunurilor efectuate în contextul distorsionării pieţei este greu de realizat din perspectiva anulării actelor frauduloase, atât din cauza termenului foarte scurt prevăzut de lege, cât şi faţă de împrejurarea că aceste acte se pot subsuma activităţii curente a debitorului, a punctat Valentin Drăgoi, Managing Partner, DT Lawyers.
Avocatul a afirmat: "În contextul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a decis, în 2022, să ridice taxele vamale pentru o gamă largă de importuri ucrainene printre care şi produse agroalimentare: porumb, grâu, floarea soarelui etc. Aceste produse beneficiau deja de un tratament special în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina din 2014. Suspendarea acestor tarife, împreună cu incertitudinea legată de posibilitatea operării acestor transporturi pe ruta tradiţională maritimă - Marea Neagră, a determinat o creştere abruptă a comerţului ucrainean prin rutele terestre către vecinii europeni".
alte ediţii
Codul insolvenţei 2023
- a IX-a ediţie -
Codul insolvenţei 2021
- a VIII-a ediţie -
Codul insolvenţei 2020
- a VII-a ediţie -
Codul insolvenţei 2019
- a VI-a ediţie -
Codul insolvenţei 2018
- a V-a ediţie -
Codul insolvenţei 2017
- a IV-a ediţie -
Codul insolvenţei 2016
- a III-a ediţie -
Codul insolvenţei 2015
- a II-a ediţie -
