Analiza transferurilor bunurilor efectuate în contextul distorsionării pieţei este greu de realizat din perspectiva anulării actelor frauduloase, atât din cauza termenului foarte scurt prevăzut de lege, cât şi faţă de împrejurarea că aceste acte se pot subsuma activităţii curente a debitorului, a punctat Valentin Drăgoi, Managing Partner, DT Lawyers.
Avocatul a afirmat: "În contextul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a decis, în 2022, să ridice taxele vamale pentru o gamă largă de importuri ucrainene printre care şi produse agroalimentare: porumb, grâu, floarea soarelui etc. Aceste produse beneficiau deja de un tratament special în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina din 2014. Suspendarea acestor tarife, împreună cu incertitudinea legată de posibilitatea operării acestor transporturi pe ruta tradiţională maritimă - Marea Neagră, a determinat o creştere abruptă a comerţului ucrainean prin rutele terestre către vecinii europeni".
Conform avocatului, piaţa românească a fost inundată cu cereale provenite din Ucraina la preţuri mult mai mici decât cele naţionale date fiind beneficile fiscale acordate.
"Spre exemplu, în luna iunie 2022, când suspendarea a intrat în vigoare, cele 27 state membre au importat 500.000 tone de porumb. Până în decembrie, aceleaşi importuri s-au triplat. Abundenţa a semănat îngrijorare profundă în rândul ţărilor din regiune (Polonia, România, Bulgaria, chiar şi Ungaria) - oferta excedentară distorsionând dinamica economică (şi favorizând concurenţa neloială) şi a determinat fermierii români:
- Fie să scadă semnificativ preţurile, respectiv să vândă cerealele în pierdere;
- Fie să vândă anticipat recoltele la preţuri derizorii;
- Fie, profitând de acest context, să mute afacerea, înstrăinând cerealele în detrimentul gajului general al creditorilor", a spus reprezentantul DT Lawyers.
Valentin Drăgoi a adăugat: "Or, în atare situaţii, analiza transferurilor bunurilor efectuate în contextul distorsionării pieţei este greu de realizat din perspectiva anulării actelor frauduloase:
- Atât în raport de termenul foarte scurt, de şase luni, prevăzut de lege pentru anumite operaţiuni şi acte transfere (aplicabile în cauză);
- Cât şi faţă de împrejurarea că aceste acte se pot subsuma activităţii curente a debitorului, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 119 din Legea insolvenţei".
Conform avocatului, acest din urmă text, prevede imposibilitatea formulării unei acţiuni în anulare împotriva unor acte de constituire sau transfer patrimonial efectuat în cursul normal al activităţii curente.
"Desigur, ne punem problema ce înseamnă cursul normal al activităţii, deoarece, deşi prin actele întreprinse a fost derulată o activitate conformă obiectului de activitate, cu toate acestea, anumite acte de comerţ pot avea în realitate un caracter fraudulos. Astfel, vânzarea la preţuri derizorii a produselor sau înstrăinarea activelor în contul datoriilor sau cu intenţia întârzierii insolvenţei iminente, deşi reprezintă acte din activitatea curentă, nu sunt în realitate apte să conducă la finanţarea capitalului de lucru necesar derulării activităţii a debitorului sau la redresarea sa, ci din contră, determină creşterea pasivului şi periclitarea gajului general al creditorilor", a spus Valentin Drăgoi.
Potrivit domniei sale, deşi la nivel jurisprudenţial au existat cazuri în care astfel de acte să fie supuse anulării, în contextul probării caracterului fraudulos al actului de transfer, practica este neunitară, fiind şi greu de dovedit intenţia frauduloasă în contextul economic în care au fost realizate unele transferuri.
"În consecinţă, apreciem că ar fi utilă o completare a normei legale prevăzute de art. 119 din Legea 85/2014 în sensul prevederii şi a unei excepţii de la regula imposibilităţii anulării actelor subsumate activităţii curente, în cazul existenţei unei fraude, precum şi instituirea unor prezumţii relative în acest sens", a conchis Valentin Drăgoi.