CONFERINŢA CODUL INSOLVENŢEI Antreprenorii - tot mai conştienţi de importanţa restructurării şi a insolvenţei

Deşi numărul societăţilor comerciale care apelează la restructurarea preventivă este încă mic, acesta este reprezentat de companii valoroase din perspectiva activelor deţinute şi a cifrei de afaceri, au afirmat, ieri, participanţii la cea de-a X-a ediţie a Conferinţei Codul Insolvenţei, eveniment organizat de Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI) şi cu Institutul Naţional Pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (INPPA).

Antreprenorii din ţara noastră conştientizează că apelarea la restructurare şi insolvenţă, în vederea redresării şi reorganizării companiilor, reprezintă singura modalitate de evitare a intrării în faliment.

În deschiderea evenimentului, Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), a menţionat că, anul trecut, un număr de 64 de profesionişti au solicitat concordatul preventiv, respectiv câte unu în Caraş-Severin, Harghita, Iaşi, Prahova şi Suceava, câte doi în judeţele Argeş, Buzău, Ilfov, Tulcea şi Vrancea, câte trei în Cluj, Hunedoara, Neamţ, Timiş, câte patru la Sălaj şi Mureş, cinci la Sibiu, şase în Constanţa, opt în Bucureşti şi zece în Dolj.

Importanţa companiilor care aleg să apeleze la noile cadre de restructurare a fost remarcată şi de Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Mihai Paşca a spus: "Avem 64 de proceduri de concordat preventiv deschise în anul 2023, faţă de 74 de astfel de proceduri deschise pe legea veche în cei 9 ani de aplicare a acesteia. Vorbim despre companii de impact, cu cifre de afaceri importante, care au apelat la această procedură şi ne aşteptăm ca utilizarea concordatului preventiv să crească pe măsură ce aceste companii se vor redresa, vor ieşi din această procedură şi vor avea succes. Putem observa că balanţa înclină în continuare spre procedurile de insolvenţă - în anul 2023 au fost deschise 6650 de proceduri - acestea fiind cele mai importante din perspectiva companiilor".

Alina Popa, Head of Legal CITR, a afirmat că, în ultima perioadă, tot mai multe companii aflate în dificultate sunt interesate de restructurare. "Este o efervescenţă în zona restructurării şi ne aşteptăm să crească", a menţionat specialistul din cadrul companiei CITR, adăugând că mare parte din companiile de impact, respectiv 43%, sunt într-o stare de dificultate, fiind restructurabile sau în insolvenţă iminentă. Doamna Popa a precizat că firmele de impact sunt cele cu active de peste 1 milion de euro şi care generează mai mult de 87% din cifra de afaceri realizată de economia noastră.

Avertizarea timpurie cu privire la dificultăţile cu care se confruntă o societate comercială poate fi o nouă şansă pentru business-urile în impas, este de părere Diana Dobromir, Managing Associate la Muşat & Asociaţii. Conform domniei sale, în prezent, avertizarea timpurie funcţionează, alături de procedurile de prevenire a insolvenţei, ca parte din principiul acordării unei şanse debitorilor de redresare eficientă a afacerii. Aceste mecanisme, denumite early warning tools (în limba română, instrumente de avertizare), au rolul să colecteze date despre antreprenor şi companie, să identifice eventuala zonă de dificultate în care aceştia intră sau sunt în pericol să intre, să îi avertizeze, iar aceştia să aibă acces la asistenţă specializată - în anumite linii gratuită - pentru a adopta soluţiile optime de redresare a afacerii, a precizat Diana Dobromir.

Pe lângă cele de mai sus, Adrian Popa Bochiş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), a spus că, în sectorul insolvenţei, este necesară o comunicare extinsă. Domnul Bochiş a arătat: "Avem o lege, avem două organizaţii profesionale, avem profesioniştii, avem evaluatorii. Cum facem, însă, ca toate acestea să funcţioneze împreună? Pentru că, chiar dacă până în momentul acesta lucrurile au funcţionat, cred că e nevoie de mai multă comunicare. Avem reguli, avem standarde, avem asociaţie, le avem pe toate. Eu cred că e nevoie de un pic mai multă comunicare în momentul acesta".

Florian Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL, a menţionat că, "pentru companii, celeritatea procedurii de insolvenţă este vitală pentru continuarea activităţii, pentru recăpătarea încrederii în companii a persoanelor interesate, în capacitatea de a concepe şi implementa cu succes un plan de redresare sau reorganizare" şi a adus în discuţie necesitatea devulnerabilizării poziţiei practicianului în insolvenţă în faza care acesta este numit provizoriu într-o procedură, prin stabilirea unei grile de onorarii minime funcţie de criteriile specifice dosarelor.

În context, Simona Miloş a precizat: "Nu avem date la nivel european ca să putem să tragem o concluzie asupra performanţei procedurilor de insolvenţă, putem doar să analizăm, ştiindu-se că performanţa unei proceduri de insolvenţă depinde şi de rapiditatea cu care agenţii economici neperformanţi ies din piaţă, precum şi câte societăţi reuşesc la final să se redreseze, fie printr-un plan de restructurare, fie printr-un plan de reorganizare, şi să se reinsereze în mediul economic".

În ceea ce priveşte modificările necesare la legea insolvenţei, Valentin Drăgoi, Managing Partner la DT Lawyers, a spus că "ar fi utilă o completare a normei legale prevăzute de art. 119 din Legea 85/2014 în sensul prevederii şi a unei excepţii de la regula imposibilităţii anulării actelor subsumate activităţii curente, în cazul existenţei unei fraude, precum şi instituirea unor prezumţii relative în acest sens".

Tot legat de modificarea legislaţiei, Stan Tîrnoveanu, prim-vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România a spus: "Legiuitorul ar trebui să reglementeze şi o perioadă de realizare a acordului de voinţă, respectiv acomodarea voinţelor creditorilor prin posibile runde de dezbatere a planului de reorganizare, cu respectarea principiului tratamentului corect şi echitabil".

Participanţii la conferinţă au dezbătut şi alte teme legate de procedura de insolvenţă şi de cadrele de redresare, prezentând o serie de aspecte practice pe subiect.