Ziarul BURSA a organizat conferinţa “Piaţa financiar-bancară”, în data de 21 mai 2024, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, salon Constanţa, din Calea 13 Septembrie nr. 90.
Evenimentul a fost transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Reforma fiscală şi reforma administraţiei publice - condiţii esenţiale pentru o structură suplă a statului român;
•Absorbţia fondurilor europene - motorul financiar necesar pentru dezvoltarea economiei naţionale;
•Sistemul financiar-bancar, stâlp al economiei româneşti;
•Decarbonizarea economiei - un obiectiv obligatoriu pentru 2050;
•Investiţii în inovare-cercetare-dezvoltare pentru plusvaloare şi competitivitate;
•Strategiile companiilor pentru depăşirea contextului macro-economic şi a situaţiei geo-politice;
•Energia verde şi România ca hub energetic;
•Aportul Inteligenţei Artificiale la dezvoltarea economică a ţării;
•Economia circulară: ţinte, proiecte, realitate;
•Agricultură sustenabilă sub asediul schimbărilor climatice.
concluzii
În toate sectoarele economice, obiective pe termen lung care trebuie finanţate
Ţara noastră şi-a stabilit o serie de obiective pe termen lung în toate sectoarele economice în ceea ce priveşte schimbările climatice, dar atingerea acestora necesită investiţii pentru care trebuie găsite surse de finanţare, este una dintre concluziile dezbaterilor ce au avut loc marţi.
Finanţarea necesară companiilor - asigurată de sistemul bancar, sistem suprataxat de stat cu 2% din cifra de afaceri
Sistemul bancar va continua finanţarea companiilor din ţara noastră şi creditarea persoanelor fizice, chiar dacă reprezentanţii acestora sunt nemulţumiţi de modul în care autorităţile înţeleg să facă reformă fiscală, printre măsurile criticate numărându-se introducerea din acest an a taxei de 2% pe cifra de afaceri a băncilor, a fost ideea principală care a reieşit, ieri, din cadrul dezbaterilor.
speakeri
•“România face paşi importanţi în strategiile de gestionare a schimbărilor climatice”
Florin Spătaru
Consilier de Stat la Cancelaria Primului Ministru
România face paşi importanţi în strategiile de gestionare a schimbărilor climatice, asumându-şi obiective pe termen lung în toate sectoarele economice, afirmă Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului. Domnia sa a declarat: "Discutăm, la Cancelaria Prim-Ministrului, despre strategii pe termen lung. Dacă, până acum, aceste strategii cumva aveau câteva ţinte punctuale, acum discutăm despre obiectivele pe termen lung pe care România şi le-a asumat şi acelea vizează schimbările climatice, pe care le simţim fiecare dintre noi. Le-am simţit şi în acest an şi în anii anteriori, iar aceste schimbări impactează foarte mult toate sectoarele economice, fie că vorbim de agricultori, de industrie, de transport".
•“Este foarte important să dezvoltăm accesul la finanţare pentru companii”
Alin Marius Andrieş
Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor
Reglementarea, facilitarea accesului la finanţare şi supravegherea sistemului financiar bancar reprezintă domeniile în care Ministerul Finanţelor conlucrează atât cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniu, cât şi cu băncile care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră, a afirmat Alin Marius Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
Domnia sa a arătat că prima perspectivă de abordare a pieţii financiare de către Ministerul Finanţelor este faptul că are atribuţii de reglementator pe partea de legislaţie primară, zonă în care colaborează foarte bine atât cu Banca Naţională a României cât şi cu Autoritatea de Supraveghere Financiară în vederea creării cadrului legislativ necesar.
•“Ar trebui să avem o dezbatere privind ţinerea sub control a deficitului bugetar”
Alexandru Nazare
Membru Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului României
În condiţiile în care deficitul bugetar a ajuns la 3,3% din Produsul Intern Brut după primele patru luni ale anului curent, este necesară organizarea unei dezbateri între factorii de decizie şi partenerii sociali privind ţinerea sub control a acestui deficit pentru a se încadra la finalul lui 2024 în ţinta de 5%, prevăzută de legea bugetului de stat, afirmă liberalul Alexandru Nazare, membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului României, fost ministru al Finanţelor Publice în guvernul Cîţu.
•“Cadrul macroeconomic şi politicile Republicii Moldova susţin mediul privat”
Anca Dragu
Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei
În prezent observăm mai mult interes pentru investiţiile în Republica Moldova, spune Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), menţionând: "În special, văd interes din partea companiilor din România, fie că sunt firme româneşti, fie societăţi cu capital din Uniunea Europeană, dar care se uită cu mai mult interes să treacă Prutul şi să-şi extindă operaţiunile în Republica Moldova. Noi avem o strategie prin care dorim să se vadă un rating mai bun de ţară pentru Moldova. Desigur, un rating mare atrage şi nevoia unor randamente mai ridicate, pentru că vorbim de apetitul pentru risc pe care îl au investitorii".
•“Credem că sectorul mărfurilor va creşte, în următorii ani”
Ole Hansen
Head of Commodity Strategy, Saxo Bank
Dezvoltarea anumitor sectoare economice, tranziţia către energia verde şi inflaţia care va persista sunt elemente ce vor spori cererea de mărfuri, lucru care va duce la creşterea preţurilor în următorii ani, este de părere Ole Hansen, Head of Commodity Strategy în cadrul Saxo Bank.
Strategul a spus: "Mărfurile sunt input-ul la tot ceea ce facem şi am văzut impactul acestui lucru în ultimii ani, în special după pandemie când am văzut un raliu masiv al mărfurilor, urmat de o perioadă de consolidare iar acum, în ultimele două-trei luni, preţul mărfurilor merge din nou în sus. Top trei performeri sunt cuprul, argintul şi aurul, ceea ce cred că reflectă bine lumea în care trăim. O lume tot mai fragmentată, cu bariere comerciale, avem riscuri geopolitice, conflicte, situaţie ce duce la creşterea cererii pentru câteva mărfuri".
Ole Hansen a afirmat: "În piaţa acţiunilor sunt câteva teme care au performat. Inteligenţa artificială este una dintre acestea, securitatea cibernetică este alta, de asemenea acţiunile din industria de apărare. Acestea reprezintă motivul pentru care preţul mărfurilor creşte şi ne aşteptăm ca acest lucru să continue în lunile următoare".
•“Politica promovează proiecte care nu sunt sustenabile”
Florin Dănescu
Preşedintele Executiv al ARB
Mediul politic promovează proiecte mari, precum soluţiile green, tranziţia energetică şi autonomia strategică a Europei, care, însă, potrivit Federaţiei Bancare Europene, nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar, deoarece industria bancară europeană nu deţine capitalul şi resursele necesare pentru a investi în aceste proiect, fapt ce arată o discrepanţă între mediul politic şi cel bancar, afirmă Florin Dănescu, preşedintele executive al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
•“Piaţa de capital a ajuns la nivelul la care poate fi o alternativă serioasă pentru finanţarea economiei”
Remus Dănilă
Business Development & IR Director, Bursa de Valori București
Piaţa noastră de capital a ajuns la nivelul la care poate fi o alternativă serioasă pentru finanţarea economiei, pentru că a acumulat o bază foarte solidă de capital, a afirmat Remus Dănilă, Business Development & IR Director, în cadrul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Remus Dănilă a spus: "Piaţa de capital din România şi Bursa de Valori Bucureşti s-au făcut mari. Valoarea de piaţă a companiilor listate la BVB a depăşit 68 miliarde de euro şi suntem undeva cu 50% peste Ungaria şi Cehia, ţări la care ne uitam de jos în sus cu 15 ani în urmă. Volumele de tranzacţionare sunt similare cu ale celor două ţări. În ceea ce priveşte finanţările, pe segmentul acţiunilor am avut anul trecut Hidroelectrica, cel mai mare IPO din Europa, nu doar din regiune. Ca număr de finanţări au fost peste 30 de companii private, care au strâns peste 700 milioane de euro de pe bursă, doar prin emisiuni de acţiuni. Din nou suntem mult peste pieţele din regiunea noastră".
•“Rata de default la IMM Invest este de numai 0,56%”
Dumitru Nancu
Directorul General al FNGCIMM
Programul IMM Invest şi subcomponentele sale sunt un real succes, atât timp cât din cele 93.000 de companii finanţate, rata de default este de sub 1%, a afirmat Dumitru Nancu, director general al FNGCIMM.
Dumitru Nancu a precizat: "Din 1 iunie 2020 până astăzi 93.000 de companii au beneficiat de finanţarea prin intermediul schemei IMM Invest. Suma pe care a infuzat-o în economie sistemul financiar bancar - pentru că aici vorbim despre bani privaţi - se ridică la 12 miliarde euro. Nu cred că a mai existat în economie în perioada post-decembristă o asemenea infuzie de capital, iar gradul de default (adică credite neperformante) este subunitar. Vorbim despre 93.000 de credite, cele acordate în anul 2020 pentru capital de lucru au ajuns la maturitate, iar rata de execuţie în acest moment este de 0,56%, execuţie care se face din fondul de capital de risc. Sperăm ca până la 30 iunie - până la care mai este valabilă schema de ajutor de stat - să închidem acest program cu 100.000 de beneficiari. În fondul de risc s-au colectat până acum 1,5 miliarde lei din care au fost plătite credite neperformante de peste 70 milioane lei. Este un program care se autofinanţează, nu are impact asupra bugetului de stat, ba din contră are un grad de multiplicare de 1 la 12".
•“Tot ce facem în industria bancară are implicaţii social-economice”
Felix Daniliuc
Directorul executiv al Departamentului IMM, BRD Groupe Société Générale
Industria bancară are un obiectiv în egală măsură pragmatic dar şi cu implicaţii social-economice, ceea ce înseamnă creşterea afacerilor companiilor clienţilor băncilor, a afirmat Felix Daniliuc, Directorul executiv al Departamentului IMM, din cadrul BRD Groupe Societe Generale.
Domnia sa a afirmat: "Încercăm printr-un program mai amplu de interacţiune cu clienţii noştri din zona IMM să le aducem în atenţie discrepanţa între ceea ce fac şi ceea ce ar trebui să facă. Suntem într-un punct, apropo şi de schimbările climatice, în care trebuie să acceptăm că trebuie să facem lucrurile într-o anumită direcţie. Şi trebuie să ajutăm clienţii să conştientizeze această discrepanţă între ceea ce fac şi ceea ce trebuie să facă. Am înfiinţat un program care se numeşte DISTRICT BRD pentru IMM, cu nişte indicatori cheie de performanţă foarte clari, cu mesaje bazate pe o abordare de tip bancă-partener, ceea ce înseamnă că trebuie să reprezinţi o bancă care oferă mai mult decât servicii şi produse bancare. Trebuie să te poziţionezi ca partener care într-adevăr contribui la creşterea companiilor. În esenţă, tot ce facem noi în industria bancară are un obiectiv în egală măsură pragmatic dar şi cu implicaţii social-economice, respectiv de a creşte afacerile companiilor clienţilor noştri. Aceasta este misiunea noastră. Or, acest lucru implică foarte multă responsabilitate, pentru că finanţarea, dacă nu ştii cum să o acorzi, din vitamină pentru creşterea afacerii devine o otravă".
•“Fondurile europene pot să însemne foarte mult pentru educarea companiilor”
Ramona Ivan
Director Direcţia Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaționale, CEC Bank
Fondurile europene pot să însemne foarte mult pentru ţară, pentru buget, este de părere Ramona Ivan, director al direcţiei Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank, care precizează: "O dată, înseamnă foarte mult pentru ţară şi pentru buget să folosim ce este la dispoziţia noastră, dar înseamnă mult mai mult pe partea de educare a companiilor. Dacă în faza de preadere la UE, la primele programe - PHARE, ISPA, SAPARD - am văzut proiecte care nu se scriau tocmai uşor, între timp, lucrurile au avansat şi au început să fie proiecte bune, scrise atât de mediul privat, cât şi de sectorul public. În România post-aderare, absorbţia fondurilor europene arată astfel: în perioada 2007-2013, un total de 28,5 miliarde de euro, în 2014-2020 - 33,4 miliarde de euro. Pentru perioada 2021 - 2027 avem avansuri de 1,5 miliarde de euro. Dacă vorbim de absorbţie, ar trebui turate motoarele, iar toată lumea - sectorul guvernamental şi mediul de afaceri - să aibă acest lucru pe agendă, ca prioritate".
•“Termenul de soluţionare a litigiilor prin CSALB a ajuns la 25 de zile”
Liviu Vladimir Fenoghen
Directorul Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar (CSALB)
Termenul de soluţionare a litigiilor bancare prin intermediul Centrului pentru Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a ajuns de la 90 de zile, media înregistrată în anul 2016, la 24-25 de zile în anul 2024, în cei opt ani de activitate operaţională ai CSALB, afirmă Liviu Fenoghen, directorul CSALB.
Domnia sa precizează: "Termenul legal de soluţionare a litigiilor, care era de 90 de zile, a fost redus pe parcursul anilor la 55 de zile, ulterior la 50 şi apoi la 30, iar în ultimii ani a ajuns la 24 - 25 de zile, ceea ce este un lucru bun. Anul acesta, CSALB împlineşte opt ani de activitate operaţională şi nouă ani de la înfiinţare. CSALB a devenit operaţional la 1 martie 2016, când a primit prima cerere de soluţionare. De atunci a început activitatea Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor dintre consumatori şi entităţile care sunt reglementate de Banca Naţională a României. Această activitate a crescut de la an la an şi, de-a lungul anilor, s-a dezvoltat atât activitatea, cât şi competenţa CSALB. Probabil că în viitor competenţa CSALB va putea fi extinsă".
•“Marea problemă a României - societatea cheltuieşte cu 6-7% din PIB mai mult decât produce”
Daniel Dăianu
Preşedintele Consiliului Fiscal
Bugetul public are implicaţii majore asupra echilibrului financiar, este de părere Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, care atrage atenţia: "Un dezechilibru bugetar mare creează un disconfort pentru Banca Naţională a României. Cu cât vom întârzia mai mult să reducem deficitul bugetar - o corecţie care nu se face peste noapte -, cu atât va fi mai greu pentru Banca Naţională în a se duce cu rata de politică monetară cât mai jos. Pentru că, deşi obligaţiunile suverane ale României sunt atractive şi statul nu are dificultăţi în a le plasa, nimic poate dura la nesfârşit. Şi, există o realitate: în execuţia bugetară se văd amânările din 2023. Deficitul din 2023 era mai mare, fără amânări. Deficitul trebuie să ţină seama şi de viscerele execuţiei bugetare. Marea problemă în acest an este să ţinem cheutelile sub control".
Video
Alexandru Nazare
Membru Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului României
Ramona Ivan
Director Direcţia Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaționale, CEC Bank
Liviu Vladimir Fenoghen
Directorul Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar (CSALB)
alte ediţii
Piaţa financiar-bancară
2023
