CONFERINŢA "PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ" Finanţarea necesară companiilor - asigurată de sistemul bancar, sistem suprataxat de stat cu 2% din cifra de afaceri

Sistemul bancar va con­tinua finanţarea companiilor din ţara noas­tră şi creditarea persoanelor fizice, chiar da­că reprezentanţii aces­tora sunt nemulţu­miţi de modul în care autorităţile înţeleg să facă reformă fiscală, printre măsurile criticate numă­rându-se introducerea din acest an a taxei de 2% pe cifra de afaceri a băncilor, a fost ideea principală care a reieşit, ieri, din cadrul dezbaterilor ce au avut loc la cea de-a treia ediţie a Conferinţei "Piaţa financiar-bancară", organizată de Ziarul BURSA.

Referitor la taxa de 2% din cifra de afaceri, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) a spus: "Industria bancară are un proiect echivalent cu succesul economic al României. Când spunem creşterea creditării, ne referim la creşterea finanţării. Când spunem creşterea finanţării ne referim la crearea unui echilibru financiar competitiv care să ducă la dezvoltarea companiilor. (...) Ne uităm la companii, la industrii, şi noi, cei de la ARB, ne-am străduit foarte tare încă din septembrie 2023 să promovăm în piaţă nişte informaţii, care s-au dus extrem de greu, privind randamentele industriilor. Cu date de la ANAF, am arătat că, din 24 de industrii, industria bancară face 2 miliarde euro profit - acel profit "extrem de mare" - despre care se vorbeşte atât de mult încât a ajuns să ducă la taxarea suplimentară a băncilor. Dar 32 de bănci - astăzi sunt doar 30 - aveau acel profit, care este mai puţin decât profitul înregistrat de o mare companie din energie. Aceasta să fie industria bancară care finanţează o ţară, care are o putere şi care face un profit foarte mare? S-au făcut 2 miliarde euro profit cu un capital de 13 miliarde euro, valoare care ne plasa pe locul 20 din 24 la rentabilitatea financiară din clasamentul randamentului celor 24 de industrii existente în România. Interesant este cine se află pe un loc mai bun: câteva industrii care au discounturi fiscale se află în topul rentabilităţii României. Astăzi industria bancară este taxată cu 2% din cifra de afaceri care face ca unele dintre băncile mici sau medii să ajungă de la un complet de taxare de la 16% pe profit la 45% pe profit. Asta să fie soluţia? Să sprijini principalul finanţator al României taxându-l suplimentar? Asta să fie calea într-o ţară cu intermediere financiară de 25%, ultima din Europa?"

La rândul său, Gabriela Folcuţ, director executiv al ARB, a arătat în ce a constat contribuţia sistemului bancar la susţinerea economiei naţionale: "Sectorul bancar deţine o pondere de trei sferturi din activele sistemului financiar. Sistemul bancar are indicatori de stabilitate şi de soliditate la un nivel foarte ridicat, fiind peste mediile europene. Indicatorul de solvabilitate era de de 22,51% în decembrie 2023, în timp ce activele sistemului bancar au avansat cu 14% în 2023 până la 804 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere extrem de importantă de peste 100 miliarde lei, comparativ cu anul 2022. Contextul macro-economic nu a fost prielnic din cauza crizelor suprapuse - criza pandemică, criza energetică, criza materialelor - care au determinat o creştere importantă a ratei inflaţiei, dar cu toate acestea sistemul bancar se poziţionează într-un context favorabil. Trebuie menţionat că, datorită măsurilor pe care le-a adoptat la nivel individual, cât şi în cooperare cu statul român, debitorii sistemului bancar au beneficiat, atunci când a fost nevoie, de sprijin din partea băncilor şi, prin prisma moratoriului public-privat, din partea statului pentru restructurarea creditelor acordate. Au fost 800.000 de clienţi în total la nivelul sistemului bancar care au beneficiat în trei ani de pandemie de sprijin privind restructurarea creditelor".

Reformele fiscale au fost necesare pentru echilibrarea deficitului bugetar, a afirmat Alin Marius Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, mai ales că anul acesta deficitul înregistrat pe primele patru luni este unul destul de ridicat.

Alin Andrieş a precizat: "Anul trecut a fost adoptat un set de măsuri care din perspectiva fiscală înseamnă eliminarea unor facilităţi şi creşterea capacităţii instituţionale a ANAF, pentru a avea o mai bună colectare. A fost introdus un amendament în legea bugetului de stat că în 2024 nu vor fi modificări ale politicii fiscale, de aceea am pus accent pe digitalizare, inclusiv prin generalizarea Ro e- Factura şi Ro e-Transport pentru a colecta date, a le analiza, a creşte conformarea tuturor agenţilor economici şi a creşte baza de colectare pentru că gapul de TVA este cel mai ridicat din UE. Reforma fiscală din PNRR presupune creşterea veniturilor cu 2,5 puncte procentuale în PIB, pentru că în momentul de faţă avem 27,5% din PIB venituri".

Referitor la deficitul bugetar din primele patru luni, senatorul Alexandru Nazare, membru al al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului României a afirmat că acesta a atins deja în 2024 borna atinsă în septembrie anul trecut.

Domnul senator Nazare a declarat: "E foarte greu de apreciat cum vor evolua lucrurile până la finalul anului. Ne uităm la zona de deficit unde era greu de anticipat că deficitul nu va ajunge la 3,3%, atât cât a fost la finalul lunii aprilie. E adevărat că perspectivele asupra acestui an erau laxe, dar contează cum vor evolua indicatorii macro şi zona cheltuielilor publice în acest an. Ar fi important să avem o dezbatere - aşa cum a fost anul trecut în toamnă când deficitul era de 3,65% din PIB, pentru că orice fel de ajustare nu poate fi făcută de azi pe mâine. Ai nevoie de o perioadă de tranziţie, de adaptabilitate, de flexibilitate, pentru ca agenţii economici să se conformeze".

La deficitul bugetar greu de ţinut sub control s-a referit şi Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, care a arătat: "Avem unele câştiguri la veniturile fiscale, însă cheltuielile nu sunt ţinute sub control. Iar de la această constatare, care priveşte punctual situaţia bugetului public, trebuie să vedem o situaţie urâtă pentru noi. Avem o datorie publică încă rezonabilă - când este sub 50% - când creşterea economică este mai sus -, când este peste 50%. Deci, datoria publică este încă rezonabilă, dar problema societăţii româneşti este că cheltuieşte cu 6-7% din PIB mai mult decât produce. Asta e marea problemă a României, exprimată de deficitul bugetar. Această situaţie nu poate fi perpetuată".

Pentru a aduce mai multe venituri la bugetul de stat este nevoie atât de combaterea evaziunii fiscale, dar şi de investiţii în zona de producţie, care să ducă la o creştere economică şi la mai multe venituri fiscale, investiţii care nu pot fi realizate decât prin finanţare bancară.

Referitor la această finanţare, Felix Daniliuc, directorul executiv al Departamentului IMM, BRD Groupe Societe Generale a arătat: "Am înfiinţat un program care se numeşte DISTRICT IMM, cu nişte indicatori cheie de performanţă foarte clari, cu mesaje bazate pe o abordare de tip bancă-partener, ceea ce înseamnă că reprezinţi o bancă care oferă mai mult decât servicii şi produse bancare. Trebuie să contribui la creşterea companiei. În esenţă, tot ce facem noi în industria bancară are un obiectiv în egală măsură pragmatic dar şi cu implicaţii social-economice, respectiv de a creşte afacerile companiilor clienţilor noştri. Or, acest lucru implică foarte multă responsabilitate, pentru că finanţarea, dacă nu ştii cum să o acorzi, din vitamină pentru creşterea afacerii devine o otravă".

În schimb, Ramona Ivan, directorul Direcţiei Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank a afirmat că în opinia cea mai importantă finanţare pentru investiţii este aceea acordată prin fondurile europene. Ramona Ivan a precizat: "O dată, înseamnă foarte mult pentru ţară şi pentru bugetul nostru să folosim ce este la dispoziţia noastră, dar înseamnă mult mai mult pe partea de educare a companiilor. Dacă în faza de preaderare, la primele programe - PHARE, ISPA, SAPARD, am văzut proiecte care nu se scriau tocmai uşor, între timp, lucrurile au avansat şi au început să fie proiecte bune, scrise atât de mediul privat, cât şi din zona de sector public".

Un program care funcţionează bine în sensul finanţării companiilor este IMM Invest, care, până acum, potrivit lui Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, a creditat 93.000 de companii, cu un risc de default de doar 0,56%.

Dumitru Nancu a menţionat: "Suma pe care am infuzat-o în economie se ridică la 12 miliarde euro. Nu cred că a mai existat în economie în perioada post-decembristă o astfel de infuzie de capital, iar gradul de default este subunitar. Vorbim despre 93.000 de credite, iar rata de execuţie e de 0,56% care se face din fondul de capital de risc. Sperăm ca până la 30 iunie să încheiem cu 100.000 de beneficiari ai acestei scheme de finanţare. În fondul de risc s-au colectat 1,5 miliarde lei din care au fost plătite credite neperformante în jur de 70 milioane lei. E un fond care se autofinanţează, iar schema are un grad de multiplicare de 1 la 12".

Directorul general al FNGCIMM a menţionat că în 30 aprilie a început ultima ediţie a IMM Invest, cu un buget de 8 miliarde lei, deşi cerinţa celor 18 instituţii financiare a fost de 24 miliarde lei şi a precizat că plafonul iniţial poate fi suplimentat cu 20%, conform legislaţiei europene care se referă la aceste scheme de sprijin.

Despre toate temele discutate în cadrul celei de-a treia ediţii a Conferinţei Piaţa financiar bancară, vă invităm să aflaţi mai multe din articolele din ediţia de astăzi şi din ediţia de mâine a Ziarului BURSA.