Reglementarea, facilitarea accesului la finanţare şi supravegherea sistemului financiar bancar reprezintă domeniile în care Ministerul Finanţelor conlucrează atât cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniu, cât şi cu băncile care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră, a afirmat Alin Marius Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
Domnia sa a arătat că prima perspectivă de abordare a pieţii financiare de către Ministerul Finanţelor este faptul că are atribuţii de reglementator pe partea de legislaţie primară, zonă în care colaborează foarte bine atât cu Banca Naţională a României cât şi cu Autoritatea de Supraveghere Financiară în vederea creării cadrului legislativ necesar.
Alin Andrieş a precizat: "Aş menţiona două elemente foarte importante din această perspectivă: strategia de dezvoltare a pieţei de capital 2023-2026 şi procesul de aderare la OECD. Ambele au un impact asupra schimbării atât din perspectiva guvernanţei cât şi din perspectiva modului de funcţionare a cadrului de reglementare. Zilele următoare, avem o întâlnire la Paris cu reprezentanţii OECD pe partea de financial markets instruments şi working part. De asemenea, Ministerul de Finanţe, alături de BNR şi ASF, are un rol în partea de supraveghere macroprudenţială, de aceea datele cu privire la stabilitate şi solvabilitate sunt foarte importante din perspectiva noastră, fiindcă fără un sistem financiar dezvoltat şi stabil, dezvoltarea economică sustenabilă este mult mai dificil de atins, având în vedere că sistemul financiar este pilonul central al economiei şi, de multe ori, aşa cum funcţionează sistemul financiar funcţionează şi economia în ansamblu".
Secretarul de stat a arătat că a doua perspectivă de abordare a pieţei financiare este faptul că Ministerul de Finanţe este partener al sistemului financiar, conlucrând foarte bine cu instituţiile bancare în atingerea unor obiective comune, care ţin de facilitarea accesului la finanţare.
Domnul Andrieş a precizat: "Din perspectiva noastră este foarte important să creăm canale alternative sau să dezvoltăm accesul la finanţare pentru companii, atât pentru IMM-uri, cât şi pentru marile companii, pentru că fără finanţare este foarte dificil să realizezi investiţii şi să atingi o creştere economică sustenabilă. După cum ştiţi, la nivelul Guvernului creşterea sustenabilă este un obiectiv foarte important, de aceea inclusiv pentru anul 2024 am alocat 7% din Produsul Intern Brut pentru investiţii, atât din fonduri europene, cât şi din fonduri naţionale.
Cea de-a treia perspectivă ţine de faptul că Ministerul de Finanţe este participant pe piaţa financiară în calitate de emitent. Ministerul este responsabil cu gestionarea datoriei publice astfel că emitem instrumente financiare tranzacţionabile sau nu şi am devenit un participant din ce în ce mai important şi formator de piaţă. Dacă ne uităm în ultimii ani, emisiunile de obligaţiuni adresate populaţiei au crescut semnificativ şi dacă ne uităm la tranzacţionarea lor la Bursa de Valori Bucureşti a generat un efect de multiplicare. Foarte mulţi investitori investesc în obligaţiuni, iar ulterior investesc şi în alte instrumente (...) Noi am emis anul acesta greenbonds (obligaţiuni verzi) de 2,5 miliarde euro care au avut un real succes. De asemenea, am avut 6 emisiuni prin programele Tezaur şi Fidelis prin care am atras la bugetul de stat peste 10 miliarde lei. Ne propunem ca în viitor să creăm infrastructura necesară pentru ca titlurile şi obligaţiunile de stat să fie achiziţionate online şi de românii de peste hotare".
Domnia sa a precizat că problemele care apar în activitatea Ministerului de Finanţe privesc colectarea veniturilor fiscale, în condiţiile în care la nivel european ne aflăm în procedură de deficit bugetar excesiv, deficit ce trebuie redus şi ţinut în parametrii prevăzuţi de legea bugetului de stat.
"Deficitul bugetar pentru 2024 e stabilit la 5% potrivit legii bugetului de stat, dar fiind un an electoral presiunea pe cheltuieli este una foarte mare", a afirmat Alin Marius Andrieş.
Reprezentantul Ministerului de Finanţe a amintit că anul trecut a fost adoptat un set de măsuri care din perspectiva fiscală înseamnă eliminarea unor facilităţi şi creşterea capacităţii instituţionale a ANAF, pentru a avea o mai bună colectare.
Alin Andrieş a precizat: "A fost introdus un amendament în legea bugetului de stat că în 2024 nu vor fi modificări ale politicii fiscale, şi de aceea am pus accent pe digitalizare, inclusiv prin generalizarea Ro e- Factura şi Ro e-Transport pentru a colecta date, a le analiza, a creşte conformarea tuturor agenţilor economici şi a creşte baza de colectare pentru că gapul de TVA este cel mai ridicat din UE. Reforma fiscală din PNRR presupune creşterea veniturilor cu 2,5 puncte procentuale în PIB, pentru că în momentul de faţă avem venituri de 27,5% din PIB".
El a arătat că, deşi pe primul trimestru al anului curent veniturile la bugetul de stat au crescut cu 17%, cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile, ceea ce a dus la un deficit bugetar mai mare decât cel înregistrat pe primele trei luni ale anului trecut, dar a precizat că, în funcţie de volumul veniturilor, reprezentanţii Ministerului de Finanţe se vor consulta cu partenerii sociali şi vor identifica soluţiile pentru atingerea obiectivelor prevăzute şi pentru a nu afecta creşterea economică.
1. N-au nevoie de finanțare
(mesaj trimis de Anonim în data de 22.05.2024, 11:34)
N-au nevoie de finanțare, au nevoie de clienți dolofani care sa cumpere