CONFERINŢA "PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ" Daniel Dăianu, Consiliul Fiscal: "Marea problemă a României - societatea cheltuieşte cu 6-7% din PIB mai mult decât produce"

Bugetul public are implicaţii majore asupra echilibrului financiar, este de părere Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, care atrage atenţia: "Un dezechilibru bugetar mare creează un disconfort pentru Banca Naţională a României. Cu cât vom întârzia mai mult să reducem deficitul bugetar - o corecţie care nu se face peste noapte -, cu atât va fi mai greu pentru Banca Naţională în a se duce cu rata de politică monetară cât mai jos. Pentru că, deşi obligaţiunile suverane ale României sunt atractive şi statul nu are dificultăţi în a le plasa, nimic poate dura la nesfârşit. Şi, există o realitate: în execuţia bugetară se văd amânările din 2023. Deficitul din 2023 era mai mare, fără amânări. Deficitul trebuie să ţină seama şi de viscerele execuţiei bugetare. Marea problemă în acest an este să ţinem cheutelile sub control".

Oficialul Consiliului Fiscal subliniază: "Avem unele câştiguri la veniturile fiscale, însă cheltuielile nu sunt ţinute sub control. Iar de la această constatare care priveşte punctual situaţia bugetului public, trebuie să vedem o situaţie urâtă pentru noi. Avem o datorie publică încă rezonabilă. Când este sub 50% (dacă creşterea economică este mai mare), când este peste 50%. Problema este că societatea românească cheltuieşte cu 6-7% din PIB mai mult decât produce. Asta e marea problemă a României, exprimată de deficitul bugetar. Această situaţie nu poate fi perpetuată. În plus, sunt deficitele gemene. Comisia Europeană vede acest deficit bugetar către 7% în 2024, dacă nu se iau măsuri de corecţie, dacă nu se va recurge iar la o diminuare drastică a cheltuielor de capital, cum s-a făcut anul trecut. Deficitele erau prevăzute în preajma lui 7% şi au fost aduse puţin, foarte puţin sub 6%. S-ar putea ca şi anul acesta să se recurgă la fondul de rezervă al Guvernului ca modalitate de a face rectificare bugetară, nu cum se face în mod tradiţional - o rectificare la jumătatea anului şi una către finale anului. Se poate întâmpla şi aşa ceva".

• "Întreprinderile şi gospodăriile finanţează cam jumătate din deficitul bugetar"

Daniel Dăianu menţionează că mediul privat - întreprinderile şi gospodăriile finanţează cam jumătate din deficitul bugetar, adăugând: "Economisirea internă finanţează, astfel, deficitul bugetar. Există însă şi economisire externă prin plasamentele pe care le face statul român. Cam jumătate, iar asta se vede în deficitul de cont curent. Jumătate din deficitul de cont curent este finanţat prin împrumuturi. Este o situaţie care trebuie să ne dea de gândit. Problema României este corecţia foarte mare, care nu e de la 6% din PIB la 3% din PIB. Potrivit noului cadru de guvernanţă fiscală, dar şi potrivit bunului simţ economic pe care trebuie să-l ai, trebuie să ai un spaţiu fiscal, acel 3% este un reper care a rămas în regulile fiscale din UE. Aşa cum a rămas şi pragul de 60% pentru datoria publică, care oricum, pentru multe ţări, nu mai are relevanţă, pentru că ele au datorii publice mult peste acest prag. Noi va trebui să facem o corecţie. Oricum, nu se poate face în trei ani. Nu cred că se poate face aşa ceva, realist vorbind. Corecţia va dura. Ar fi grozav totuşi să nu dureze şapte ani. Adică să o facem mai repede. Pentru că răbdarea pieţelor financiare este un concept cu care lucrăm".

În opinia domnului Daniel Dăianu, "nu ştim" dacă PNRR va fi reînnoit, iar fondurile de coeziune, structurale, posibil să fie diminuate. Oficialul Consiliului Fiscal afirmă: "Este vorba despre banii pentru agricultură, banii pentru coeziune, pentru finanţarea nevoilor de apărare ale Uniunii Europene şi a nevoilor legate de politica industrială. Deci, nu numai că nu va mai exista un exerciţiu următor, un nou PNRR, dar s-ar putea să avem mai puţin bani care acum sunt arondaţi coeziunii şi politicii agricole comune. Şi mai e ceva - în pofida discrepanţelor mari între regiunile ţării, venitul pe locuitor al României la paritatea puterii de cumpărare a săltat mult. Astfel, s-ar putea să nu ne mai calificăm pentru acelaşi volum de transferuri proporţional din bugetul Uniunii Europene. Deci, va fi foarte greu. Va trebui să-nfrânăm cheltuielile. Probabil, din nou se va recurge la fondul de rezervă. Sunt convins că sunt ministere care nu cheltuiesc atât cât li s-a acordat şi sunt alte ministere care au nevoie. Trebuie să controlăm aceste cheltuieli. Corecţia va fi foarte dificilă şi complicată. Corecţia aceasta, în esenţă, înseamnă că mai bine de 4% din PIB, în următorii ani, va trebui să nu mai fie consumat în interior. Ar fi un transfer către străinătate care ar echivala cu reducerea nevoiei de împrumuturi. Vă daţi seama ce înseamnă mai bine de 4% din PIB? Chiar mai mult, pentru că trebuie să fie vizibil sub 3% deficitul bugetar. Sunt sume foarte mari - fie că le judecăm în lei, fie că le judecăm în proporţia de 4%".

Daniel Dăianu mai spune: "În toate discuţiile pe care le avem la Consiliul European, în toate dezbaterile, există o rezistenţă enormă, pentru că vorbim de o ajustare de anvergură. Fiecare doreşte să-şi menţină statutul fiscal sau chiar să-şi amelioreze relaţia cu bugetul public, adică să plătească mai puţin, dacă este posibil. Va fi foarte, foarte dificil. Noi, la Consiliul Fiscal, considerăm că nu se poate face prevalent pe partea de cheltuieli. N-ai cum. Poţi să faci, într-adevăr, să tai în administraţia publică, mai ales în cea locală. Ar trebui să avem o analiză de cheltuieli - aşa cum avem pe Sănătate şi Educaţie - şi pe Administraţie. Când ai cheltuieli de 26-27% din PIB cu subfinanţare cronică la Sănătate şi Educaţie, când va trebui să creştem cheltuielile de Apărare, noi aveam angajament de 2,5%, după ce am avut 1,6% anul trecut. S-ar putea să fie nevoie, în realitate, să cheltuim 2,5%. Deci asta ar înseamna aproape 1% din PIB să dăm pentru Apărare. Astea sunt realităţile. Va fi un război distribuţional în societate - cine să contribuie, cu cât? Între patroni şi salariaţi. De fapt, este relaţia între capital şi muncă. Şi vedeţi că s-a ieşit cu documente şi destul de bine elaborate legat de contribuţiile mari. Adică impozitarea muncii versus impozitarea capitalului. Relaţia între bugetari şi mediul privat. Deci, nu vom putea să scăpăm. Va fi o mare reaşezare, în opinia mea, a fiscalităţii şi a sistemului fiscal. Putem să spunem că regimul fiscal trebuie să rămână aşa cum e, dar nu e bine să rămână aşa, pentru că el este inechitabil - cu puzderia de facilităţi care încă există, cu eludarea fiscului prin optimizări fiscale şi prin evaziune fiscală. Sancţionarea trebuie să fie mult mai severă. Deci, aceasta este realitatea dramatică. Din păcate, eu nu văd abordări cu calcule. La noi există deziderate, există pioşenie, grijă să nu fie afectaţi unii, alţii".

Daniel Dăianu consideră că economia poate fi finanţată mai bine, explicând: "Facem plasamente pe pieţele externe. Sistemul financiar este prietenos faţă de mediul privat. Este bine să privim totuşi realitatea aşa cum este pentru că are şi o parte negativă. Trebuie să avem instituţii mult mai puternice. Slaba colectare din România exprimă şi slăbiciunea instituţională. Noi vorbim despre digitalizare, dar nu digitalizarea a fost marea problemă în a colecta mai bine. Nu acesta a fost impedimentul, a fost slăbiciunea instituţională şi faptul că au existat tot felul de conivenţe care au împiedicat colectarea".