CONFERINŢA "PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ" Florin Dănescu, ARB: "Politica promovează proiecte care nu sunt sustenabile"

Mediul politic promovează proiecte mari, precum soluţiile green, tranziţia energetică şi autonomia strategică a Europei, care, însă, potrivit Federaţiei Bancare Europene, nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar, deoarece industria bancară europeană nu deţine capitalul şi resursele necesare pentru a investi în aceste proiect, fapt ce arată o discrepanţă între mediul politic şi cel bancar, afirmă Florin Dănescu, preşedintele executive al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Domnia sa a declarat: "În ultima şedinţă a Federaţiei Bancare Europene, în cadrul căreia este membră şi Asociaţia Română a Băncilor, s-a discutat despre proiectele europene, vis-a-vis de industria bancară europeană. Toate marile proiecte, care pornesc de la abordarea soluţiilor green, la autonomia strategică a Europei, înarmare şi altele. Sunt şapte proiecte mari care se întind pe zeci de ani şi la care Federaţia Bancară Europeană a răspuns că industria bancară europeană nu deţine, în momentul de faţă, capitalul şi resursele necesare pentru a fi investite în aceste proiecte. Asta arată diferenţa teribilă dintre politică şi economie, arată felul în care politica nu mai întreabă economia despre nimic şi arată că se promovează proiecte care pur şi simplu, ca şi finanţare, nu sunt sustenabile. Vis-a-vis de această problemă, noi am propus la nivel european, întărirea pieţei de capital ca şi sursă de finanţare complementară şi am fost surprinşi când am văzut că la nivel de capitalizare bursieră, Europa stă la fel de slab faţă de Statele Unite ale Americii cum stă România faţă de Europa".

Totodată, Florin Dănescu a atras atenţia asupra situaţiei economice a României şi a făcut referire la comparaţia dintre România şi Ungaria, afirmând că, desi ţara noastră se afla în cea mai bună situaţie economică pe care a avut-o vreodată, încă ne aflăm la un nivel scăzut iar încrederea investitorilor străini în ţara noastră este mult mai mică faţă de Ungaria, dovadă fiind indicatorul soldului investiţiilor străine care este de 48% raportat la PIB în România şi de 180% în Ungaria.

Florin Dănescu a declarat: "Deşi România se află în cea mai bună situaţie economică pe care a avut-o vreodată, încă mai avem cale lungă în dezvoltarea noastră, iar, din perspectivă economică, a avea problemele ţărilor vestice, pe noi ne costă dublu deoarece nu avem acelaşi volum pe care ţările respective îl au. Am comparat de multe ori situaţia Ungariei cu cea a României, Ungaria fiind, din perspectivă politică, un exemplu repetat în decursul timpului. Făcând comparaţie între cele două ţări, arătam indicatorul soldului investiţiilor străine directe, care reprezintă foarte tare încrederea investiţională şi economică într-o ţară şi spuneam că la noi, acest sold se situează la circa 48% faţă de PIB dar vedem Ungaria al cărui sold este de 180%. Astfel, daca Ungaria face greşeli, are cu ce să le gestioneze. Noi nu ne permitem să facem astfel de greşeli, însă, cu toate acestea, la un clasament al populismului ne situăm pe locul 2 în Europa".

De asemenea, preşedintele executiv al ARB a a explicat că, în perioada pandemiei, industria bancară a întreprins eforturi semnificative, prin amânarea ratelor la credite, fapt ce a însemnat nerambursarea ratelor, ducând astfel la o penurie de venituri prin care băncile să poată credita.

"Publicul a perceput că, de exemplu, în pandemie, singura industrie care nu a cerut nimic, însă a avut de oferit a fost industria bancară", a spus oficialul ARB, menţionând: "Amânarea ratelor nu a însemnat un efort nesemnificativ, aşa cum era el perceput, ci a însemnat pur şi simplu nerambursarea unor rate care au însemnat o situaţie de cash flow stagnantă, ceea ce a însemnat că nu existau venituri cu care băncile să crediteze. Parţial, se poate spună că băncile au oprit producţia şi, atunci, se poate înţelege ce efort înseamnă lucrul acesta. Într-adevăr, există o situaţie de stabilitate din perspectiva siguranţei şi a prudenţialităţii. Indicatorii sunt atât de buni încât ai semne de întrebare iar indicatorul de lichiditate este atât de bun încât arată că nu avem unde plasa bani. De asemenea, există oameni care întreabă de ce băncile nu creditează mai mult, însă, nu poţi să creditezi atât de mult încât să te întorci la rata de neperformanţă din perioada crizei financiare, de 23%".

În ceea ce priveşte creditarea, Florin Dănescu a atras atenţia asupra faptului că, în România, cererea de creditare este scăzută deoarece multe dintre întreprinderi nu sunt bancabile, fapt ce se datorează unui fenomen de "piaţă neagră" în care companiile au plătit salariile la negru, dar care, însă, a generat venituri şi a contribuit la evoluţia economiei din România. Acesta a afirmat că, pentru a combate acest fenomen, este nevoie de o politică de informare pentru schimbarea comportamentelor în economie.

"La nivel aplicat, cererea de creditare este scăzută deoarece majoritatea firmelor nu sunt bancabile deoarece, în timp, s-a dezvoltat o «piaţă neagră». Această piaţă neagră a contribuit la evoluţia economică românească foarte mult pentru că a dat totuşi locuri de muncă, chiar dacă oamenii au fost plătiţi la negru, totuşi,ei au plătit taxe. Întrebarea este, cât de mari sunt cele două pieţe şi cărei pieţe se adresează industria bancară. Se adresează pieţei albe, care este destul de mică. Pe o medie de 10 ani, 35% din companii au capitaluri negative. Sigur că, economic, este superficial să spun că n-au avut 200 de lei pentru capital, pentru că probabil pierderile sunt de miliarde cu minus. Astfel, întrebarea nu este cum aplici o lege, ci cum ajungi la schimbarea comportamentelor. Avem politici pentru schimbarea acestor comportamente şi asta echivalează cu faptul că va creşte masa celor care pot să se finanţeze pentru a ajunge la un echilibru financiar pentru a se dezvolta competitiv şi concurenţial", a declarat domnia sa.

• "S-au făcut 2 miliarde de euro profit cu un capital de 13 miliarde de euro"

Vorbind despre rentabilitatea financiară a industriei bancare, preşedintele ARB a arătat că, din cele 24 de industrii de pe teritoriul ţării noastre, industria bancară a realizat un profit de numia 2 miliarde de euro, generând astfel un profit mai mic decât unii actori din piaţa energiei, însă acest profit a fost generat pe fondul unui capital de 13 miliarde de euro, fapt ce face ca industria bancară să nu fie atractivă pentru investitori.

"De anul trecut, din septembrie, ARB a încercat să promoveze în piaţă o informaţie care s-a propagat extrem de greu, anume randamentele industriilor", a declarat Dănescu, precizând: "Cu date de la ANAF, am arătat că din 24 de industrii, industria bancară face 2 miliarde de euro profit despre care se vorbeşte atât de mult încât a ajuns să ducă la taxarea suplimentară a băncilor. Însă, realitatea este că, la acea vreme, 32 de bănci aveau 2 miliarde de euro profit, ceea ce înseamnă mai puţin decât o singură fabrică din energie. Asta să fie industria bancară care finanţează o ţară şi care are o putere şi care face un profit foarte mare? Dacă mergem mai departe şi spunem, observăm că s-au făcut 2 miliarde de euro profit cu un capital de 13 miliarde de euro iar asta înseamnă că antreprenorii nu doresc să investească în această industrie. Aceste cifre arată că, anul trecut, băncile aveau o rentabilitate a capitalurilor de 16,5%. Două miliarde la 13 miliarde de euro, ceea ce ne poziţiona pe locul 20 din 24 în ceea ce priveşte rentabilitatea financiară".

• Decizia de taxare a industriei bancare, criticată de preşedintele ARB

Preşedintele ARB a criticat decizia de taxare a industriei bancare cu 2% din cifra de afaceri, motivând că această taxare nu este benefică într-o ţară care are nevoie de creditare.

"Astăzi, industria bancară este taxată cu 2% din cifra de afaceri, fapt care face ca unele bănci mici sau medii să ajungă la un complet de taxare de 45% pe profit, însă unele bănci nici nu au profit. Să fie asta soluţia prin care este sprijinită industria principală de finanţare a României, o ţară cu intermediere financiară de 25%, ultima din Europa, care a coborât de la 40% de acum 10 ani? Cum se împacă faptul că băncile din România au făcut cea mai dură restructurare dintre toate industriile, anume peste 40% în reţea şi sucursale şi la aproape 40% în rândul personalului. În concluzie, industria din România, ţara care are nevoie cel mai mult de finanţare şi de încredere, consideră că trebuie să taxezi creditarea de care este nevoie mai mult decât în orice ţară altă ţară europeană", a mai spus Florin Dănescu.