CONFERINŢA "PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ" Florin Spătaru, Cancelaria Prim-Ministrului: "România face paşi importanţi în strategiile de gestionare a schimbărilor climatice"

România face paşi importanţi în strategiile de gestionare a schimbărilor climatice, asumându-şi obiective pe termen lung în toate sectoarele economice, afirmă Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului. Domnia sa a declarat: "Discutăm, la Cancelaria Prim-Ministrului, despre strategii pe termen lung. Dacă, până acum, aceste strategii cumva aveau câteva ţinte punctuale, acum discutăm despre obiectivele pe termen lung pe care România şi le-a asumat şi acelea vizează schimbările climatice, pe care le simţim fiecare dintre noi. Le-am simţit şi în acest an şi în anii anteriori, iar aceste schimbări impactează foarte mult toate sectoarele economice, fie că vorbim de agricultori, de industrie, de transport".

În ceea ce priveşte emisiile de gaze de seră, România s-a încadrat în graficul de reduceri de emisii prin intermediul eliminărilor de companii din industrie, de închidere a minelor şi de procesare a materiilor prime, însă, de acum încolo, prin investiţii de circa 300 de miliarde de dolari, România va putea să îşi îndeplinească obiectivele climatice, fără să piardă din capacitatea de procesare. Florin Spătaru a afirmat: "România şi-a asumat un obiectiv major de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2050, luând ca an de referinţă anul 1990. Dacă până acum ne-am încadrat în grafic, această încadrare în grafic a fost făcută cu închideri de societăţi, cu eliminări de companii, am închis mine, n-am mai procesat absolut nimic. De acum încolo, acest proces va însemna pentru România echivalentul a 300 de miliarde de dolari, bani care vor trebui injectaţi în sistemul economic, o parte din bugetul de stat, o parte prin atragerea de investiţii, fie din capital românesc, fie din investiţii străine, deoarece, altfel, nu vom putea rămâne competitivi. Pe lângă această strategie pe termen lung privind schimbările climatice, pe lângă toate documentele programatice pe care ni le-am asumat şi pe care le-am semnat la nivel internaţional, venim în aceste în aceste zile cu un alt document programatic, anume Green Deal Industrial Plan".

Totodată, Florin Spătaru a atras atenţia asupra problemelor din industria chimică, afirmând că, în decursul anilor, de la un pol important al economiei, această industrie a scăzut drastic. De asemenea, consilierul de la Cancelariei Prim-Ministrului a atras atenţia asupra deficitului de balanţă comercială, aflat la nivelul de 14 miliarde de euro pe an, subliniind: "Recent am avut o dezbatere pe o temă pe care mulţi au considerat-o că nu mai e de actualitate - industria chimică. Nu cred că aţi mai auzit, cel puţin în trecutul imediat, vorbindu-se despre această industrie chimică, care a fost un pol important în economia românească, dar pe care acum încercăm să o identificăm pe hartă şi foarte greu reuşim să găsim câteva dintre combinatele chimice pe care le mai avem. Avem, însă, o problemă mai mare, iar aceea este deficitul de balanţă comercială, de 14 miliarde de euro în fiecare an. Săptămâna trecută a fost o dezbatere foarte mare pe tema indicelui de inflaţie, creşterea inflaţiei, şi acolo aveam vârful de lance cu o creştere de 27%, anume detergenţii. Nu mai producem detergenţi. Dacă ar fi trebuit să producem detergent, ar fi trebuit să avem această industrie chimică. Ar trebui să avem industria extractivă necesară, să avem acel carbonat de calciu pe care îl făceam la Râmnicu Vâlcea. Asta este tema pe care ne-o propunem în guvern şi vom veni, bineînţeles, cu sprijinul Băncii Mondiale şi al experţilor tehnici, cu strategii care vizează atât schimbările climatice în cele şase domenii prioritare, transport, industrie, energie, agricultură, sectorul rezidenţial, dar şi partea de silvicultură, ca măsură de compensare a emisiilor de carbon, pentru că nu este o utopie să discutăm de emisii zero peste tot".

De asemenea, Florin Spătaru afirmă că ţara noastră nu va mai fi doar un jucător pasiv în iniţiativele europene, ci va avea un rol activ în demersurile europene privind adaptarea la schimbările climatice. Acesta afirmă că România a avut un rol important în agenda europeană, în special în ceea ce priveşte domeniul materiilor prime şi procesarea acestora, precizând: "Vrem să vedem cum ne vom înscrie în mod activ şi nu doar să absorbim mesajele europene. Sunt câteva exemple în care România nu numai că a contribuit şi a avut un rol în demersurile europene, dar a şi schimbat agenda. Unul din punctele unde România a fost recunoscută ca fiind cea care a venit cu această temă este tocmai în domeniul materiilor prime, unde, la iniţiativa României, procesarea materiilor prime a devenit prioritară şi nu doar extracţia, deoarece nu discutăm că doar România nu mai proceseaza, ci întreaga Europă nu procesează, iar atunci am venit şi am reintrodus pe agendă susţinerea unităţilor de procesare, pentru a putea să ne păstrăm independenţa acestor materii prime".

În încheiere, domnia sa a afirmat că un alt punct important pentru economia europeană, în care România are un rol major, este domeniul semiconductorilor. Potrivit acestuia, România, printr-un parteneriat cu Universitatea Politehnica Bucureşti şi IMEC, va fi parte a infrastructurii critice europene pentru semiconductori.

"Un alt domeniu unde vom reprezenta un punct critic pentru economia europeană este cel al semiconductorilor. România, prin Universitatea Politehnica Bucureşti şi în parteneriat cu IMEC, cel mai mare centru de cercetare-dezvoltare în domeniul semiconductorilor, va face parte din infrastructura critică europeană pentru semiconductori. Asta înseamnă că România are capabilităţi şi că îşi va dezvolta capabilităţi critice pentru a putea să susţină economia europeană în momentul în care vom avea o limitare, dacă nu chiar un deficit major în domeniul semiconductorilor" a conchis Florin Spătaru.