Ziarul BURSA a organizat o nouă ediţie a conferinţei “România – Strategia dezvoltării”, în data de 23 aprilie 2024, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, salon D, din Calea 13 Septembrie nr. 90.
Evenimentul a fost transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Reforma fiscală şi reforma administraţiei publice - condiţii esenţiale pentru o structură suplă a statului român;
•Absorbţia fondurilor europene - motorul financiar necesar pentru dezvoltarea economiei naţionale;
•Sistemul financiar-bancar, stâlp al economiei româneşti;
•Decarbonizarea economiei - un obiectiv obligatoriu pentru 2050;
•Investiţii în inovare-cercetare-dezvoltare pentru plusvaloare şi competitivitate;
•Strategiile companiilor pentru depăşirea contextului macro-economic şi a situaţiei geo-politice;
•Energia verde şi România ca hub energetic;
•Aportul Inteligenţei Artificiale la dezvoltarea economică a ţării;
•Economia circulară: ţinte, proiecte, realitate;
•Agricultură sustenabilă sub asediul schimbărilor climatice.
concluzii
Tranziţia climatică - obstacol sau oportunitate pentru ţara noastră?
Reglementările Uniunii Europene în domeniul climei şi energiei pot duce la o contracţie a economiei şi comerţului ţării noastre, dar, în acelaşI timp, România are câteva atuuri ce pot aduce schimbări în structura unor ramuri economice şi susţine dezvoltarea ţării, conform opiniilor exprimate, marţi, în cadrul conferinţei .
Dezvoltarea are nevoie de instrumente adecvate de finanţare, iar automatizările ce încorporează soluţii de inteligenţă artificială pot aduce mari câştiguri nu doar pentru actorii privaţi din economie, dar şi pentru instituţiile publice şi beneficiarii serviciilor acestora, au mai spus speakerii conferinţei.
Sustenabilitatea, circularitatea, cercetarea şi inovarea - bazele dezvoltării economice
Economie circulară, dezvoltare durabilă, sustenabilitate, cercetare şi inovare, reducerea emisiilor de CO2 sunt expresiile cel mai des rostite de invitaţii - reprezentanţi ai autorităţilor şi specialişti din diverse domenii econonice - care au dezbătut preţ de câteva ore pe subiect.
La unison, speakerii evenimentului au fost de accord că nu este posibilă o evoluţie economică fără sustenabilitate şi dezvoltare durabilă, fără cercetare şi inovare.
2024 este anul în care putem să stabilim un plan pe termen lung pentru dezvoltarea României, este de părere Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, care a subliniat: "Săptămâna trecută am avut ultima întâlnire a comitetului interministerial pentru Schimbări Climatice, în care am prezentat planul pentru o politică extrem de importantă, aşteptată de industrie, care va fi denumită generic «Green Deal Industrial Plan». Este planul care vine să contureze o strategie pe termen lung privind direcţiile de dezvoltare, oportunităţile pe care această dezvoltare industrială le are, dar şi direcţiile de finanţare". Florin Spătaru spune că nu există "o problemă de bani", dar "dacă nu facem ceea ce trebuie, dacă nu venim cu scheme sectoriale pentru domenii economice, atunci vom pierde o etapă foarte importantă".
speakeri
•“Green Deal Industrial Plan va contura o strategie pe termen lung”
Florin Spătaru
Consilier de Stat la Cancelaria Primului Ministru
2024 este anul în care putem să stabilim un plan pe termen lung pentru dezvoltarea României, afirmă Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, precizând: "Săptămâna trecută am avut ultima întâlnire a comitetului interministerial pentru Schimbări Climatice, în care am prezentat planul pentru o politică extrem de importantă, aşteptată de industrie, care va fi denumită generic «Green Deal Industrial Plan». Este planul care vine să contureze o strategie pe termen lung privind direcţiile de dezvoltare, oportunităţile pe care această dezvoltare industrială le are, dar şi direcţiile de finanţare. Am discutat cu Banca Mondială, iar Secretariatul General al Guvernului se ocupă de ultimele detalii contractuale, aşa că vom avea un prim livrabil în cursul acestui an".
•“România va fi pregătită să adere la OCDE în 2026”
Adrian Ţuţuianu
Secretar General Adjunct al Guvernului României
Ţara noastră face demersuri importante pentru aderarea la OCDE, până acum fiind parcursă prima etapă a acestui proces, a precizat Adrian Ţuţuianu, Secretar General Adunct al Guvernului României. Aderarea la OCDE reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Guvernului - un obiectiv foarte important de politică externă, a spus Adrian Ţuţuianu, menţionând: "Procesul de aderare la OCDE merge foarte bine. Dintre toate ţările care se pregătesc să adere la acest organism, România a făcut paşii cei mai importanţi - a avut vizite, a întocmit rapoarte, acestea fiind toate favorabile. Cred că, dacă vom continua în acest ritm, am putea să fim pregătiţi pentru aderarea la OCDE în anul 2026. Este o opinie a mea, pe baza a ceea ce am lucrat şi pe baza a ceea ce ştiu".
•“Vrem ca în 2030 să nu mai producem energie din combustibili fosili solizi”
Dan-Dragoş Drăgan
Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei
Ţara noastră ţinteşte ca, în anul 2030, să nu mai aibă producţie de energie din combustibili fosili solizi, a afirmat Dan-Dragoş Drăgan, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei.
Domnia sa a spus: "România şi-a asumat ca ţintă neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Din această ţintă derivă strategia pe termen lung, din care avem Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, cu perspectiva anului 2030. Prin acest plan care a fost în dezbatere publică, ne dorim ca, la nivelul anului 2030, să nu mai avem producţie de energie din combustibili fosili solizi. Avem şi o lege a decarbonării în vigoare, aprobată de Parlament, şi urmărim aplicarea prevederilor din această lege".
•“Cercetarea - principalul motor pentru o creştere economică sustenabilă”
Andrei Alexandru
Secretar de Stat în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării
Cercetarea şi inovarea reprezintă principalele motoare pentru dezvoltarea economică a unei naţiuni, susţine Andrei Alexandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), subliniind: "Cercetarea este, practic, principalul motor pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile pentru că, investind în cercetare, până la urmă, investim în viitorul naţiunii noastre. Am înţeles lucrul acesta şi în ultimii doi ani, abordarea faţă de cercetare s-a schimbat considerabil în cadrul Guvernului României". Domnia sa mai spune: "În 2023, bugetul cercetării a crescut cu 70% faţă de execuţia din 2022. La fel, anul acesta, bugetul cercetării este mai mare cu aproximativ 30% faţă de execuţia pe anul 2023. Deci, an de an, am considerat că este utilă o creştere graduală a bugetului cercetării şi am adoptat documente strategice foarte importante. Primul este Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă, de care depind fondurile de coeziune pe trei programe mari: pe programul Creştere Inteligentă, Digitalizare, Instrumente Financiare; pe cele opt programe regionale gestionate de agenţiile de dezvoltare regională, şi pe programul de sănătate, componenta de cercetare. Şi, pentru că ne-am făcut treaba bine, aceste programe vor fi finanţate de Comisia Europeană".
•“Avem un Cod al sustenabilităţii în România”
László Borbély
Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului
Ţara noastră va avea 2000 de experţi în dezvoltare durabilă, la nivelul Administraţiei Publice, aceasta fiind o nouă meserie în România, a anunţat Laszlo Borbely, Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Printre altele, oficialul a menţionat: "Când ne-am înfiinţat, în 2017, se vorbea mult mai puţin despre dezvoltarea durabilă. După şapte ani, cel mai important lucru este schimbarea mentalităţii societăţii. Nu am întâmpinat niciun fel de împotrivire din partea decidentilor politici în activitatea noastră. Am avut o declaraţie puternică în 2016 că dorim să implementăm Agenda 2030. Dacă vorbim de economie circulară, doar 18 ţări din UE au o strategie pe economia circulară. Noi avem o astfel de strategie şi am înfiinţat deja cele zece comisii care se ocupă de domeniu, fiecare minister are câte un secretariat dedicat, foarte multe zone din economie fiind implicate în procesul de dezvoltare a economiei circulare".
•“România poate deveni un exportator de energie verde în Europa”
Cristian Nacu
Senior Country Officer pentru România şi Moldova, International Finance Corporation (WBG)
Ţara noastră poate să devină un exportator de energie verde în toată Europa, a afirmat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru România International Finance Corporation (WBG).
Domnia sa a spus: "IFC este instituţia de finanţare a sectorului privat din cadrul grupului Băncii Mondiale. În România, portofoliul IFC a crescut de peste patru ori în şase ani, la 2,1 miliarde de dolari - numărul unu în Europa. În lume, cred că România se situează între poziţiile a şaptea şi a zecea ca expunere a IFC-ului. Acest lucru arată că, în ultimii ani, IFC-ul a putut să folosească o mulţime de finanţări în România, pentru că este o ţară care are nevoi uriaşe dar, în acelaşi timp, are un mediu politic destul de stabil, un mediu relativ sigur din punctul de vedere al legislaţiilor, precum şi pentru că se află în Uniunea Europeană şi există protecţia legislaţiilor europene. Din aceste motive am reuşit să aducem o mulţime de bani în proiecte în România".
•“85.000 de IMM-uri au beneficiat de programul IMM Invest”
Dumitru Nancu
Directorul General al FNGCIMM
Circa 85.000 de întreprinderi mici şi mijlocii au beneficiat, până în prezent, de programul IMM Invest, fapt ce a produs un impact fiscal atât direct, cât şi indirect în economia din România, însă anul acesta se va desfăşura ultima ediţie a acestui program, deoarece cadrul de ajutor de stat pentru IMM-uri va lua sfârşit, afirmă Dumitru Nancu, Directorul General al FNGCIMM.
"Din păcate, anul acesta este ultima ediţie a Instrumentului financiar IMM Invest, deoarece cadrul de ajutor de stat pentru IMM-uri ia sfârşit. România este cel de al 6-lea membru al Uniunii Europene căruia i s-a aprobat această schemă de finanţare. Din 2020 până în prezent, la fiecare lansare a programului IMM Invest, noi am avut patru ediţii şi la fiecare ediţie noi facem un impact fiscal. Consider că orice instrument financiar trebuie să dea dovadă de sustenabilitatea în economie", a declarat acesta.
•“Există un decalaj între bugetele pe care le construiesc ministerele şi nevoia reală”
Dan Bold
Business Development Manager REI Grup
O strategie de dezvoltare a României fără finanţare nu prea are sens, este de părere Dan Bold, Business Development Manager REI Grup, care menţionează: "În acest context, ne bucurăm că suntem contemporani unei perioade extrem de efervescente şi de prolifice. România are la dispoziţie zeci de miliarde de euro pentru finanţare, ca finanţare nerambursabilă, în vederea implementării proiectelor de dezvoltare strategică".
Oficialul REI Grup aminteşte că rolul companiei pe care o reprezintă este atât unul educativ, cât şi consultativ, fiind de circa 11 ani alături de firme din domeniul privat şi public, încercând să găsească "cele mai bune soluţii de finanţare nerambursabilă".
•“Reglementările climatice pot duce la o contractare a economiei”
Gheorghe Piperea
Fondator SCA Piperea şi Asociaţii
Reglementările climatice şi directivele europene în privinţa emisiilor de CO2 pot duce, pe viitor, la o contractare a economiei şi a comerţului, în special în zona industriei chimice, unde companiile suportă costuri foarte mari pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, afirmă avocatul Gheorghe Piperea.
"Avem un deficit comercial de 14 miliarde euro, anume diferenţa dintre cât importăm şi cât exportăm, iar, dacă ne uităm la deficitul comercial de anul trecut, care a fost de 33 de miliarde, observăm că acest deficit pe chimie reprezintă jumătate din deficitul comercial al României. Este absolut incredibil şi de neacceptat şi nu văd cum reuşim noi să depăşim aceste deficite industriale, mai ales în industria chimică şi petrochimică. De asemenea, din cauza reglementărilor europene privind tranziţia climatică, firmele din domeniu suportă costuri foarte mari".
•“Există o diferenţa majoră între sectorul comercial şi sectorul public, în ceea ce priveşte automatizarea”
Tudor Cosăceanu
Regional Vice President România & Moldova la UiPath
Există o diferenţă majoră între sectorul comercial şi sectorul public în ceea ce priveşte automatizarea, a subliniat Tudor Cosăceanu, Regional Vice President România & Moldova la UiPath.
Reprezentantul companiei de software care dezvoltă soluţii pentru automatizarea proceselor robotizate, a spus: "Dacă în sectorul comercial, în România, din top o sută de companii peste 80% au implementat soluţii de automatizare, unele din ele ajutate de inteligenţa atificială, în sectorul public imaginea este cu totul diferită. Avem doar exemple punctuale la nivel local - diferite instituţii sau ministere din sectorul guvernamental, public, care au implementat astfel de soluţii. Pe de o parte nu ne miră acest lucru, dar am observat curiozitatea şi apetitul instituţiilor publice şi ministerelor de a analiza, de a experimenta şi implementa acest tip de soluţii".
•“Ne confruntăm cu marota că România nu are capacitatea să absoarbă fonduri europene; nu este neapărat adevărat”
Adrian Coman
Senior Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal
Ne confruntăm cu marota conform căreia, în ţara noastră, există o anumită incapacitate de a absorbi mai ales fonduri europene clasice, ceea ce nu este neapărat adevărat, cel puţin din perspectivă cantitativă, a afirmat Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal.
Domnia sa a punctat că, potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru perioada de programare 2014 - 2020, a fost raportată o absorbţie a fondurilor de aproximativ 94%, iar pentru perioada de programare 2007 - 2013, gradul de absorbţie s-a ridicat la circa 90%.
•“Trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru dezvoltarea unei economii circulare”
Irina Siminenco
Corporate Affairs Manager, Nestlé România
Economia circulară nu este un moft, consideră Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager la Nestle România, care este de părere că trebuie să acordăm o importanţă deosebită rezistenţei la schimbare, aceasta fiind singura constantă şi singura certitudine din viaţa noastră.
Irina Siminenco a explicat: "Cred că rezistenţa la schimbare este foarte importantă. Eu fac parte din generaţia care şi-a petrecut copilăria la bunici. Bunicii mei aveau legume, animale şi 80% din hrană era asigurată din ceea ce ne oferea pământul. Când am mers la şcoală, m-am mutat la oraş. Încă ne mai ajutau bunicii cu mâncare, însă după ce ei nu au mai fost, vrând-nevrând, am rămas dependenţi de ceea ce puteam să obţinem în cadrul sistemului urban în care trăiam. După ceva timp m-am angajat la Nestle şi am descoperit responsabilitatea hrănirii consumatorilor din 190 de ţări. Astfel, am observat că avem de-a face cu o rezistenţă foarte mare la schimbare. Iar aici intervine strategia. Eu am o strategie pentru familia mea şi pentru cei care sunt în grija mea şi pentru consumatorii Nestle, autorităţile au strategiile lor. Strategiile ne setează roluri şi responsabilităţi şi crează un cadru predictibil pentru a ne desfăşura activitatea. Desigur că nu sunt gândite să ne rezolve toate problemele".
•“Creşterea nivelului de trai în România se datorează capitalismului”
Septimiu Stoica
Președintele AGA al Bursei Române de Mărfuri
În ciuda problemelor cu care economia din România se confruntă, precum inflaţia crescută şi deficitele economice, nivelul de trai a crescut, în special în anumite zone ale ţării. Acest fapt se datorează, însă, sistemului economic capitalist şi oportunităţilor oferite de către Uniunea Europeană, este de părere Septimiu Stoica, preşedintele AGA al Bursei Române de Mărfuri.
"Lucrurile nu stau atât de bine pe cât sunt prezentate de autorităţi, iar asta o resimţim toţi, atât la nivel de entităţi economice, cât şi la nivel individual. Inflaţia, în România, este cea mai mare din Europa, deficitele economice se acumulează, uneori, timp de mai mulţi ani. Este adevărat că nivelul de trai a crescut, mai ales în câteva dintre regiunile ţării, precum în Bucureşti, însă acest lucru este un dar al celor aproape 35 de ani de capitalism şi democraţie. Era posibil ca o astfel de formulă economică şi socială să producă efecte într-o ţară sărăcită îngrozitor în anii de economie centralizată. Desigur, la aceste efecte a contribuit şi şansa istorică de a face parte din Uniunea Europeană", a declarat acesta.
Video
Andrei Alexandru
Secretar de Stat în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării
László Borbély
Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului
Cristian Nacu
Senior Country Officer pentru România şi Moldova, International Finance Corporation (WBG)
alte ediţii
România - Strategia dezvoltării
2023
România - Strategia dezvoltării
2022
România - Strategia dezvoltării
2021
Strategia de Dezvoltare a României
2020
Strategia de Dezvoltare a României
2019
Strategia de Dezvoltare a României
2018
Strategia de Dezvoltare a României
2017
Strategia de Dezvoltare a României
2016
